Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, el a fost ocupat, în această perioadă, cu emiterea unor ordine de derogare de la legislație, pentru a fi mutate patru cuiburi de barză, din locul în care ele se află amplasate, cu 100 de metri mai departe. Operațiunile vizează două cuiburi din județul Olt, unul din județul Botoșani și încă unul din județul Tulcea, iar rezultatul lor trebuie să fie menționat în rapoarte special pe care agențiile județene de protecția mediului trebuie să le înainteze Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.
Astfel, în Monitorul Oficial al României, partea I, numărul 145 din data de 21 februarie 2023, au fost publicate patru ordine emise de ministrul UDMR Tanczos Barna, care atestă această preocupare. Este vorba despre ordinele 387, 388, 389 și 390, emise în data de 8 februarie 2023, prin care Tanczos Barna dispune derogarea de la prevederile articolului 33 alineat 2 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.
Patru derogări succesive
Conform primului ordin, prin derogările decise, „se aprobă relocarea unui cuib de barză (Ciconia ciconia), de pe strada Bujorului nr. 28, satul Margheni, comuna Brâncuși, județul Olt”. Celelalte trei ordine vizează, de asemenea, relocarea a altor trei cuiburi de barză, situate în „Strada Viilor nr. 1, localitatea Darabani, județul Botoșani”, „Strada Dunării nr. 48, comuna Ianca, sat Potelu, județul Olt” și „Strada la Cerhana nr. 41, comuna Luncavița, județul Tulcea”.
Potrivit ordinelor citate, este autorizată relocarea acestor patru cuiburi de barză „în proximitatea locului unde se află actualul cuib, nu mai departe de 100 de metri de acesta”.
Studiind articolul 33 alineat 2 din OUG 57/2007, de la care se fac aceste derogări de mai sus, aflăm că „sunt interzise”, printre altele, „deteriorarea, distrugerea și/ sau culegerea intenționată a cuiburilor și/ sau ouălor din natură”, precum și „perturbarea intenționată, în special în cursul perioadei de reproducere sau de maturitate, dacă o astfel de perturbare este relevantă”.
Totul trebuie finalizat până pe 25 martie
Cele patru ordine semnate de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, mai stipulează faptul că derogările dispuse se instituie de la data intrării în vigoare a fiecărui ordin în parte și până la migrația de primăvară a berzelor, dar nu mai târziu de data de 25 martie 2023.
Mai departe, aflăm că „relocarea cuiburilor de barză se realizează de către personal tehnic de specialitate, în prezența unui reprezentant al Agenției Județene pentru Protecția Mediului”. „Se va solicita și obține autorizația de mediu pentru recoltare/ capturare”, iar, „în termen de cel mult 7 zile de la data relocării, solicitantul are obligația să transmită Agenției Județene pentru Protecția Mediului un raport asupra acțiunii derulate în baza derogării obținute”.
De asemenea, mai aflăm din documentele citate că „Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, în maximum 30 de zile de la data aplicării derogării, trebuie să transmită Agenției Naționale pentru Protecția Mediului un raport referitor la rezultatele acesteia”.
De menționat mai este și faptul că toate cele patru ordine de derogare au avut la bază referate de aprobare ale Direcției Generale Biodiversitate și avize emise de Academia Română.
Între timp, Delta Dunării este în pericol. Consecințe economice și de mediu teribile
Lăudabila grijă a ministrului Mediului pentru cele patru cuiburi de barză, două din județul Olt, unul din județul Botoșani și încă unul din județul Tulcea, este contrastată, însă, de atitudinea aceluiași demnitar în raport cu cel mai grav scandal de mediu al momentului, legat de lucrările de adâncire efectuate de Ucraina la Canalul Bâstroe. Mai ales că unul dintre aceste cuiburi de barză se află chiar în județul Tulcea.
La scurt timp după ce au apărut primele informații în spațiul public românesc, cu privire la aceste operațiuni, Tanczos Barna a susținut o declarație de presă în care a afirmat, sec, că „ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile” şi că „pe căile diplomatice se vor găsi soluţiile de comunicare cu partea ucraineană”. Dar și că „Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convenţiile europene şi internaţionale şi vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea şi ecosistemul Deltei Dunării”.
Până ca ministerul lui Barna să urmărească aceste lucrări, operațiunea de pe Canalul Bâstroe produce pierderi economice și pagube de mediu. Comisia Europeană a avut, zilele trecute, o primă reacție cu privire la această situație, după ce a cerut explicații Ucrainei. Statul vecin neagă că s-ar fi făcut lucrări de dragare pe canal, ci ar fi fost efectuate doar în zona porturilor de la Dunăre. Conform Ministerului Transporturilor de la Kiev, însă, pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 metri, la 6,5 metri, permițând, astfel ca navele de mare tonaj să circule pe respectivul canal, conform analizei Comisiei Europene. O concluzie preliminară este aceea că Ucraina a încălcat convențiile internaționale referitoare la drepturile de navigație, la dreptul de dragaj și la chestiuni de mediu, cu impact semnificativ asupra Deltei Dunării.
