Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul Mircea Toader, 'parintele politic" al infractorului fugar Mihail Boldea este implicat in mafia imobiliara, practicand acelasi gen de infractiuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate in posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputatilor, a corupt judecatori, a mituit notari, a intocmit certificate de mostenitor false, pentru a pune mana pe o casa la care nu avea dreptul legal.
ZIUA news a dezvaluit modul in care deputatul PDL de Galati Mircea Toader, impreuna cu varul sau Octavian Creci, au vrut sa fure un imobil aflat in buricul Bucurestiului, in valoare de aproximativ doua milioane de euro. Practic, au vrut sa isi insuseasca un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucuresti. Infractiunile au fost comise de Mircea Toader chiar in timpul mandatului de primar general al actualului presedinte Traian Basescu, cel cu care deputatul PDL se afla in relatii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marina 'Mircea cel Batran" din Constanta si lucrand la Navrom.
Din anul 2000, de cand Basescu a venit la Primaria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost inlesnit procesul de obtinere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urma era consilier juridic si a fost avansat de Basescu in functia de director al Serviciului Juridic din cadrul Primariei Bucuresti. Noua functie obtinuta de Andrei Creci, conexiunea cu PDL si in special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant inceputul unei activitati imobiliare de proportii care a fost blocata doar de procurori.
Cuiul lui Pepelea: un televizor
Afacerea pe care v-o prezentam mai jos, un adevarat model pentru escrocheriile imobilare ale parlamentarilor Toader si Boldea, a inceput in anul 1999. Deputatul Mircea Toader impreuna cu varul sau Octavian Creci au obtinut, cu ajutorul lui Andrei Creci, dosarul nr. 1986/2001 in care Nicolae Mihai Diamandescu si Maria-Olga Tereza Iovanescu, mostenitorii de drept ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Sector 1, in baza certificatului de mostenitor nr. 258/30.11.1961, isi revendicau casa. Cand au vazut ca actiunea mostenitorilor legali a fost retrasa, cei doi au profitat de ocazie si au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care apareau in dosar ca si mostenitor a altor bunuri apartinand lui Alexandru Zisu, si care nu avea la randul ei urmasi. Dupa mai multe interventii pe langa Francisca Machedon, aceasta i-a numit legatari cu titlu particular, lasandu-le mostenire bunuri mobile, mai exact un televizor.
De la acel televizor, Mircea Toader si Octavian Creci s-au considerat mostenitori cu titlu universal pe toate bunurile Franciscai Machedon si mai mult decat atat au mers pe linia inaintasilor acesteia, ajungand in final la Margareta Zisu, sotia defunctului Alexandru Zisu. Margareta Zisu specificase insa dupa moartea sotului sau ca nu doreste sa beneficieze de bunurile lui Alexandru Zisu, astfel ca pentru obtinerea imobilului Mircea Toader a facut toate demersurille necesare pentru intocmirea unui certificat de mostenitor. Si nu oriunde, ci in Galati, unde avea relatiile solide pentru realizarea unor astfel de documente. In cele din urma, Mircea Toader a facut certificatul de mostenitor nr. 82/29.03.2001, din care reiesea ca el si Octavian Creci sunt cei care trebuie sa beneficieze de o parte din averea lui Alexandru Zisu.
In anul 2000, deputatul Mircea Nicu Toader impreuna cu Octavian Creci au actionat in judecata Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB). Cei doi au cerut atunci sa li se restituie intregul imobil, nationalizat prin decretul nr. 92/1950, din strada Biserica Amzei nr. 27, care cuprindea demisolul, parterul si o parte din mezanin, precum si exproprierea locuitorilor, motivand ca sunt mostenitori ai lui Alexandru Zisu.
Actiunea celor doi a format obiectul dosarului nr. 4815/1999 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila. Prin sentinta nr. 420/11.04.2000, Tribunalul Bucuresti a admis cererea deputatului Mircea Toader si a lui Octavian Creci, iar in acest fel cei doi au devenit proprietarii imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27. 'Admite actiunea precizata formulata de reclamantii Creci Octavian (...) si Toader Mircea Nicu (...) in contradictoriu cu paratul Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Obliga pe parat sa lase in deplina proprietate si posesie imobilul parter situat in Bucuresti str. Biserica Amzei nr. 27, sector 1, reclamantului". In urma deciziei Tribunalului Bucuresti, primarul general de la acea vreme, Traian Basescu, a emis Dispozitia nr. 930/2.05.2001 prin care 'se restituie in proprietate domnilor Creci Octavian si Toader Mircea Nicu apartamentul nr. 2 de la parterului imobilului". Restul proprietatilor lui Alexandru Zisu, respectiv apartamentele de la demisol, o parte din parter si mezaninul au fost vandute in baza legii nr. 112/1995, celor care initial inchiriasera spatiile locative.
Mostenitorii legali si-au cerut drepturile
La scurt timp dupa decizia Tribunalului Bucuresti, mostenitorii legali ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Nicolae Mihai Diamandescu si Maria-Olga Tereza Iovanescu, au sesizat Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti. In baza certificatului de mostenitor nr. 258/30.11.1961, Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a formulat cererea de revizuire impotriva sentintei nr. 420/11.04.2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, inscrisurile noi dovedind ca mostenitorii lui Alexandru Zisu au fost Zisu Stanescu Nicolae, frate, si Diamandescu Maria, sora, si nu Mircea Toader cu Octavian Creci, care nu au dovedit ca sunt mostenitorii fostului proprietar, nedobandind astfel dreptul de proprietate asupra casei din strada Biserica Amzei nr. 27.
Prin decizia nr. 854F/3.02.2002 Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila 'admite cererea formulata de revizuentul Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 420/11.04.2000 pronuntata de Tribunalul Bucuresti - Sectia a IV-a Civila in dosarul nr. 4819/1999, in contradictoriu cu intimatii-reclamanti Creci Octavian (...) si Toader Mircea Nicu (...) si cu intimatul-parat Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Schimba in tot sentinta atacata in sensul respingerii actiunii ca neintemeiata".
Blat la Curtea de Apel Bucuresti
Hotararea data de Tribunalul Bucuresti nu a fost deloc pe placul deputatului Mircea Toader si a varului sau Octavian Creci, iar cei doi au facut apel, cauza ajungand astfel pe masa judecatorilor de la Curtea de Apel Bucuresti. Interesant este ca aici, magistratii au manifestat o atitudine cel putin complice cu Mircea Toader si Octavian Creci, ignorand practic certificatul de mostenitor 258/30.11.1961, care demonstra ca cei doi nu pot fi proprietarii imobilului. Magistratii de la Curtea de Apel Bucuresti au admis apelul formulat de parlamentarul Mircea Toader si Octavian Creci, constatand ca cererea de revizuire formulata de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti este inadmisibila pentru lipsa legitimarii procesuale active a Parchetului. "Admite apelul formulat de apelantii Creci Octavian (...) si Toader Mircea Nicu (...) in contradictoriu cu intimatii Consiliul General al Municipiului Bucuresti (...) si Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si drept consecinta: Schimba in tot sentinta civila nr. 854/3 iunie 2002 a Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Civila si in fond respinge cererea de revizuire formulata de revizuentul Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 420/11.04.2000 a Tribunalului Bucuresti Sectia a IV-a Civila", se arata in decizia nr. 158/2.04.2003 pronuntata in dosarul nr. 2694/2002.
Ulterior, decizia Curtii de Apel Bucuresti a fost atacata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti cu recurs, iar astfel dosarul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Magistratii de aici au constatat ca nu au compententa necesara pentru judecarea cauzei si au retrimis dosarul la Curtea de Apel Bucuresti.
De aceasta data, Curtea de Apel a decis in favoarea mostenitorilor legali, admitand recursul formulat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si casand totodata decizia prin care apelul lui Toader si Creci era admis. Curtea de Apel Bucuresti a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bucuresti.
Mircea Toader a cerut anularea certificatului de mostenitor autentic
Intre timp, Mircea Toader si Octavian Creci au continuat sa faca demersurile pentru a ramane cu imobilul de pe strada Biserica Amzei. Deputatul si varul sau au inregistrat la judecatoria Sectorului 1 o cerere in care au atacat certificatul de mostenitor nr. 258/30.11.1961, ai carui beneficiari erau Nicolae Mihai Diamandescu si Maria-Olga Tereza Iovanescu, cerand sa se constate nulitatea absoluta a acestuia, iar in schimb sa se declare valabil certificatul de mostenitor detinut de ei, nr. 82/29.03.2001.
In fapt, Mircea Toader si Octavian Creci s-au legat de faptul ca sotia lui Alexandru Zisu ar fi avut toate drepturile asupra bunurilor acestuia, iar ei ca si mostenitori trebuie sa le dobandeasca. Tupeul celor doi a fost maxim atunci cand au cerut ca certificatul de mostenitor nr. 258/30.11.1961 sa fie declarat absolut nul, intrucat ar fi emis cu incalcarea dispozitiilor legale. Acestia au prezentat anumite documente care aratau ca nu s-ar fi dezbatut succesiunea lui Alexandru Zisu si din acest motiv a fost necesara eliberarea certificatului de la Galati, din care rezulta ca unica mostenitoare legala si testamentara era Zisu Margareta.
La randul lor, Nicolae Mihai Diamandescu si Maria-Olga Tereza Iovanescu au formulat cererea reconventionala in care solicitau sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor nr. 82/29.03.2001. Principala motivatie a acestei cereri a fost ca certificatul de mostenitor pe care Mircea Toader il flutura cu atata dezinvoltura in fata magistratilor a fost eliberat cu fraudarea dispozitiilor legale. Totodata, pe baza unor documente, mostenitorii legali au demonstrat ca Zisu Margareta a ales sa ramana straina de mostenirea sotului sau, astfel ca orice actiunea intreprinsa de Mircea Toader si Octavian Creci in vedere obtinerii imobilului din strada Biserica Amzei era neintemeiata. In cele din urma, certificatul de mostenitor pe care ii avea Toader, era emis de BNP Mariana Dumitru din Bucuresti.
Pentru ca miscarea sa ii iasa, deputatul Mircea Toader ar fi trebuit ca inainte de masluirea certificatului de mostenitor pe numele sotiei lui Alexandru Zisu, Margareta Zisu, sa anuleze certificatul pe care il detineau Nicolae Mihai Diamandescu si Maria-Olga Tereza Iovanescu. Potrivit legii, pentru o mostenire nu pot exista doua certificate, iar in cazul unor modificari nu se poate intocmi un alt certificat pana cand primul nu este anulat prin hotarare judecatoreasca.
Tupeul lui Mircea Toader nu s-a oprit insa aici. Chiar si dupa ce Tribunalul Bucuresti a decis ca certificatul de mostenitor detinut de deputat este nul si ilegal, Mircea Toader impreuna cu varul sau Octavian Creci au facut recurs la data de 9 decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucuresti, solicitand din nou anularea certificatului de mostenitor nr. 258/30.11.1961. Probabil atunci si-a dat seama Mircea Toader ca sarise calul, iar la termen nu s-a mai prezentat.
Nu s-a stabilit insa cum a fost posibil ca deputatul Mircea Toader sa intre in posesia unui certificat de mostenitor. Procurorii aveau obligatia de a ancheta conditiile in care a fost emis acest document, in conditiile in care certificatul a fost anulat de instanta. Este cat se poate de evident ca certificatul de mostenitor cu ajutorul caruia Mircea Toader a incercat sa dea un tun de cateva milioane de euro a fost emis printr-un fals, fapt pentru care insa deputatul PDL nu a fost tras la raspundere.
articol preluat de pe ziuanews.ro
Citește pe Antena3.ro
