Turismul montan, o nouă momeală pentru defrişări

Iniţiativă legislativă scandaloasă menită să lase mână liberă pentru “secta drujbelor”, organizaţie transpartinică
Deputatul PSD de Argeş Cătălin Marian Rădulescu, medic de profesie, fost candidat la Primăria Sectorului 4, luptător cu merite deosebite la Revoluţie şi cavaler de Malta, şi-a convins zeci de colegi deputaţi că pădurea nu este un lucru bun, ci trebuie tăiată pentru a asigura dezvoltarea turismului montan. În expunerea de motive a iniţiativei legislative se arată că strategia naţională de turism trebuie să se bazeze pe turismul montan, pentru că în România există doar două luni de vară pe an. Şi pentru ca turismul montan să prospere, arborii care stau în calea construirii de “complexuri sau resorturi turistice şi de asemenea, amenjarea serviciilor conexe acestora (restaurante, baruri, pub-uri, spa-uri, psicine, pârtii de schi, terenuri de sport şi agrement)”, după cum reiese din documentul Camerei Deputaţilor, trebuie tăiaţi. Aproape o duzină dintre semnatarii acestui proiect de lege sunt propietari de păduri. Printre cei care au fost de acord cu Rădulescu îl găsim şi deputatul Mihai Sturzu, cântăreţ la trupa Hi-Q. Mai mulţi activişti de mediu au precizat pentru Jurnalul Naţional că atacurile legislative asupra Codului Silvic nu sunt o întâmplare. 

Un raport Greenpeace arată că suprafaţa împădurită a României este de 27,4%, aproape jumătate faţă de statele membre ale Uniunii Europene. Din această suprafaţă, jumătate aparţine statului. În Ministerul Mediului a fost creat un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei Forestiere Naţionale 2013 – 2020. Din acest grup face parte şi Daniel Paul Dima, inginer silvic şi fost director al Asociaţiei proprietarilor de terenuri forestiere private din România. Pe site-ul său, Dima nu se sfieşte să afirme că acţionează drept consultant pentru străinii care vor să cumpere păduri în România şi a fost directorul responsabil de strategia de afaceri şi negociere a contractelor pentru o firmă din Prahova, Prunus Forest. În 2011, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Constanţa şi inspectorii Direcţiei Silvice Constanţa şi cei ai Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare au verificat exporturile de cherestea în Portul Constanţa Sud Agigea. Printre firmele găsite cu nereguli a fost şi Prunus Forest ai cărei reprezentanţi  au declarat la Vamă cantităţi fictive de material lemnos exportat. Presa locală arăta că au fost descoperite două containere cu buşteni care aparţineau unui exportator din Germania. Buştenii fuseseră achiziţionaţi de la o firmă a cărei reprezentant era Kurt Willibald Otrin, suspectat de poliţişti că ar fi vândut ilegal buştenii.

Ţepe nemţeşti cu păduri româneşti
La începutul lunii mai 2014, în cadrul emisiunii "Frontal 21", difuzată pe postul de televiziune german ZDF, s-a prezentat povestea unei afaceri în care jumătate de miliard de euro a dispărut dintr-o firmă nemţească din industria eolienelor în afacerile cu lemn în România ale şefului ei. Povestea este aşa: banii micilor acţionari ai firmei germane au fost investiţi de directorul Prokon, Carsten Wilhelm Rodbertus, în afaceri legate de tăierea şi comercializarea lemnului. Firma înfiinţată în 2008 de Rodbertus în România se numeşte Prokon Hit Timber. Un punct de lucru se află în comuna nemţeană Durău, în pensiunea Senin. Durăul este o zonă sensibilă, afacerile ilegale cu lemn din Ceahlău atrăgând atenţia presei de nenumărate ori. Investigaţia jurnaliştilor germani arată că tranzacţiile cu material lemnos traversează portul Constanţa Sud Agigea, iar banii ajung în conturile unor afacerişti chinezi. Partenerul lui Rodbertus în România nu era altul decât Kurt Otrin. Jurnaliştii de la ZDF şi Die Welt au arătat în cadrul emisiunii că germani arătând că Otrin ar fi suspectat de spălare de bani, violenţă şi corupţie în combinație cu o grupare de chinezi care au înfiinţat în România aproape 1.000 de firme prin intermediul cărora afacerile ilegale îşi pierd urma. Pe de altă parte, Kurt Otrin este asociat într-o firmă din Mureş cu Csaba Ferenc Csuszner, un personaj despre care Jurnalul Naţional în 2011 un articol: “Inventarul termitelor care devastează pădurile României. Topoarele ungureşti au cozi româneşti”. La Topliţa, în Harghita, sunt două societăţi cât se poate de anonime şi de colective: Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA şi Societatea Anonimă de Silvicultură Ardeleana SA. Îndărătul lor Csuszner Ferenc Csaba trage la greu sfori în numele descendenţilor unor familii importante din Transilvania (Banffy, Kemeny, Bethlen, Elteto sau Farkas), pentru a pune mâna pe vreo 5.000 de hectare de pădure. Funcţionarii responsabili de protecţia pădurii, precum directorul economic Ecaterina Kacso sau inginerul Gabriel Oncioiu, de la Direcţia Silvică Mureş, i-au oferit un binemeritat sprijin, fiecare în felul său. Dezinteresat? Rudele celor doi, numiţi de Csaba cenzori în Societatea Anonimă de Silvicultură Ardeleana SA, ar putea da răspunsul, scria Jurnalul Naţional. La câte ilegalităţi se fac în afacerile cu lemne, parlamentarii români au venit şi cu minciuna numită turism montan: “Orice investiţie în turismul montan nu va determina tăierea abuzivă a pădurilor, aşa cum s-a întâmplat în domeniul industrial al lemnului, ci numai cât va fi nevoie pentru construcţia complexurilor turistice montane”. Interesantă exprimare, foarte la obiect: cât va fi nevoie.