Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ionescu Natalia s-a născut la 19.09.1967 şi a decedat la 11.10.2007 în Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu”. Două numere, ca-n aritmetica unei cruci. Între ele, 40 de ani de viaţă şi de speranţă. Şi dorinţa disperată a Nataliei de a deveni mamă. Din 2001, de când se căsătorise, încercase, de mai multe ori, fără succes, să poarte o sarcină. Şi, chiar atunci când a crezut că-şi împlineşte visul, lumea s-a prăbuşit: în aprilie 2005 a adus pe lume o fetiţă, care a decedat după trei săptămâni.
N-a renunţat. În perioada 2005-2007, sub coordonarea medicului Bucur Ana-Maria Cezara, Natalia a fost supusă intervenţiilor medicale pentru transferul de embrioni la mame purtătoare de patru ori, iar în perioada ianuarie-aprilie 2007, i-au fost efectuate mai multe proceduri medicale de fertilizare in vitro.
Când, în sfârşit, a rămas gravidă, Natalia a mers, fireşte, tot la doctoriţa Bucur. De 8 ori în 26 de săptămâni, starea sarcinii sale fiind astfel atent monitorizată. Pentru ameliorarea problemelor de sănătate apărute în cursul ultimei sarcini, femeia a rămas câteva zile internată în Spital “Dr. Panait Sârbu”, în iunie 2007 şi august 2007.
Naşterea
În noaptea de 7 octombrie 2007, în jurul orei 1:00, Natalia a ajuns din nou la spital, fiind internată cu diagnosticul: “sarcină 26 săptămâni, membrane rupte, iminenţă avort, boala abortivă - mai multe avorturi în antecedente”.
Pierdea lichid amniotic. Din foaia de observaţie medicală rezultă că, în toată perioada acestei internări, pacientei i-au fost făcute doar trei seturi de analize de laborator (la internare, la 10 şi la 11 octombrie 2007, imediat după stopul cardio-respirator), şi două ecografii: la internare şi preoperator.
Începând cu data de 10 octombrie 2007, starea Nataliei a început să se altereze, lucru consemnat, de altfel, de medicul de gardă în foaia de observaţie. În cursul aceleiaşi zile, conform menţiunii efectuate chiar de doctoriţa Bucur în foaia de observaţie, pacienta prezenta paloare tegumentară şi secreţie vaginală, pierdere de lichid amniotic. Ulterior, în cursul nopţii de 10/11 octombrie 2007, alt medic constata “sângerare vaginală cu sânge proaspăt în cantitate moderată”, solicitând examinarea victimei la sala de naşteri.
A doua zi dimineaţă, starea generală a pacientei s-a alterat, doctoriţa Bucur constatând, ca urmare a consultului efectuat la ora 9:00, că aceasta pierde în continuare sânge în cantitate abundentă. Cum examenul ecografic a ridicat suspiciunea unui hematom retroplacentar, doctoriţa a decis efectuarea unei operaţii de cezariană în interes matern şi fetal.
La ora 10:25, medicul ATI Dumitraşcu Monica a efectuat examenul preanestezic, consemnând în foaia de observaţie că pacienta “era la acel moment conştientă, greu cooperantă şi că fusese adusă de urgenţă din sala de naşteri în sala de operaţie pentru suspiciune de decolare (dezlipire) de placentă”. Câteva minute mai târziu, a fost adus pe lume “un făt masculin cu greutatea de 900 grame, IA=3, cu aspect cianotic”. Copilul atât de mult dorit de Natalia.
Moartea
În aceeaşi zi, la orele 20:30, Natalia a murit pe un pat de spital. Stop cardiorespirator. La cinci ani de la această tragedie, procurorii Parchetului General i-au trimis în faţa instanţei pe cei învinuiţi că au ucis-o. Ucidere din culpă, infracţiune prevăzută de art.178 alin.1 şi 2 Cod penal, de care se fac vinovate Bucur Ana-Maria – Cezara (43 ani), medic primar obstetrică ginecologie în cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sârbu” şi Dumitraşcu Monica (43 ani), medic specialist anestezie-terapie intensivă în cadrul aceluiaşi spital. Spitalul “Prof. Dr. Panait Sârbu” este, în acest dosar, parte responsabilă civilmente.
“În cursul intervenţiei chirurgicale, învinuita Bucur Ana-Maria Cezara nu a suturat o arteriolă (ram arterial de calibru important), motiv pentru care starea pacientei s-a înrăutăţit în orele care au urmat”, notează procurorii în actul de acuzare.
La ora 11:40, Natalia a fost transportată în salonul anestezie-terapie intensivă. La ora 12:30, doctoriţa Dumitraşcu Monica, în calitate de medic de gardă, a verificat starea pacientei. Apoi, nu a mai trecut de loc pe la ea. La rându-i, doctoriţa Bucur a părăsit spitalul, după ce a verificat superficial şi formal starea pacientei.
La ora 17:00, conform consemnărilor efectuate de doctoriţa Dumitraşcu în foaia de observaţie clinică, Natalia a intrat în stop cardiorespirator, având tegumentele palide, cianotice. “Învinuita a practicat de urgenţă masaj cardiac extern, intubaţie orotraheală, ventilaţie pe mască cu balon Ruben, i-a administrat adrenalină şi a transportat-o de urgenţă în sala de operaţie”, se precizează în rechizitoriu. “În sala de operaţie Ionescu Natalia a fost cuplată la ventilaţie pe mască cu oxigen şi i s-a recoltat sânge din vena femurală stânga pentru analize. În continuare s-au efectuat masaj cardiac extern şi defibrilări repetate. Victimei i-au fost administrate adrenalină intravenos şi pe sonda de intubaţie oro-traheală, precum şi atropină. (...) Până la ora 20:00 victima a rămas în sala de operaţie ventilată mecanic, cu ritm cardiac prezent pe monitor. (...) La ora 20:00 s-a repetat stopul cardiac, care nu a răspuns la manevrele de resuscitare. Decesul a fost declarat la ora 20:30 prin stop cardiorespirator”.
Verdictul
Conform Raportului medico-legal din data de 18.02.2008 al INML “moartea numitei Ionescu Natalia s-a datorat şocului hemoragic, urmare a unei hemoragii interne produse prin dehiscenţa tranşei uterine cu hemoperitoneu masiv (...)”.
Medicii legişti au constatat că între complicaţia hemoragică survenită post-operator, nediagnosticată şi netratată în timp util, şi cauza medicală a decesului există legătură directă de cauzalitate. Concluzia raportului medico-legal de necropsie este: complicaţia hemoragică survenită postoperator şi care a determinat decesul a fost provocată de dehiscenţa suturilor tranşei uterine ca o consecinţă a deficienţei de tehnică chirurgicală.
Mai exact, în timpul operaţiei, doctoriţa Bucur “nu a suturat o arteriolă (ram arterial de calibru important), având drept consecinţă o acumulare subperitoneală masivă progresivă a sângelui (cca. 2,5 litri) în spaţiul retrovezical (...)”. Sângele scurs în corpul victimei a presat al doilea strat de sutură, iar cusăturile s-au desprins parţial, evenimentul fiind favorizat de sutura necorespunzătoare efectuată asupra celui de-al doilea strat.
În plus, din declaraţiile persoanelor audiate de anchetatori (probe coroborate cu actele medicale) rezultă că în intervalul 12:30-17:00, victima Ionescu Natalia nu a fost supravegheată. Conform unui martor, asistentele i-au comunicat că au informat-o pe învinuita Dumitraşcu Monica despre starea victimei, iar aceasta a avut o replică nefirească, afirmând: “lasaţi-o dracului să tacă”. De asemenea, spune martorul, după ce a fost în salonul victimei şi a vorbit cu aceasta, doctoriţa Dumitraşcu i-a comunicat că nu are nimic şi că are o stare normală după operaţie. Martorul mai arată că, asistentele au atenţionat-o încă o dată pe învinuită despre starea victimei, “medicul replicând, din nou, că să o lase să tacă pentru că altfel o scoate afară din salonul de reanimare.”
Referitor la lipsa de supraveghere postoperatorie şi la dezinteresul manifestat de învinuita Dumitraşcu Monica, relevantă este şi declaraţia altui martor, asistent principal ATI, care arată că în acea zi, în jurul orei 15:30, în timp ce se afla în salonul de reanimare, a observat-o pe victimă, care se găsea într-o stare de agitaţie, palidă, cerea apă, stare care a determinat-o să o anunţe pe învinuită. Martorul declară că doctoriţa Dumitraşcu, după ce a luat la cunoştinţă despre starea victimei, i-a spus “dacă o mai aud, îi faci un Diazepam pe venă”.
Finalul
Ionescu Natalia a murit cu zile, pe un pat de spital, pentru că s-a greşit la operaţie şi pentru că nu a fost supraveghetă apoi îndeajuns, deşi starea ei o impunea. Copilul pe care ea l-a adus pe lume în acea zi a supraveţuit. Băieţelul prezintă diagnosticul “paralizie celebrală infantilă, tetrapareză spastică predominant tren inferior prin factori intra şi post natali şi prematuritate, retard neuropsihomotor, pentru care necesită un program complex de recuperare, structurat pe mai multe categorii. Partea vătămată Ionescu Mihai, soţul victimei Ionescu Natalia, a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de un milion de euro, sumă reprezentând daune materiale şi morale.
“În jurul orei 17:00, aflându-mă în salonul reanimare, la patul altei bolnave care avea probleme respiratorii, am auzit dinspre patul pacientei Ionescu Natalia o chemare, fără să desluşesc ce anume. În următoarele 5 minute m-am dus la patul Nataliei, moment în care aceasta a făcut stop cardiorespirator”,
declaraţia învinuitei Dumitraşcu Monica
Sancţiunile Colegiului Medicilor
Prin decizia nr.31/2009 din 15.04.2009, Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România şi-a exprimat punctul de vedere, sancţionând-o pe doctoriţa Bucur Ana-Maria Cezara cu interdicţia exercitării activităţii de obstetrică pentru o perioadă de 8 luni, constatând deficienţe în acordarea actului medical imputabile învinuitei, şi a dispus sancţionarea doctoriţei Dumitraşcu Monica cu interdicţia activităţii de anestezie pentru o perioadă de 6 luni.
Comisia Superioară de Disciplină din cadrul Colegiului Medicilor din România foloseşte în argumentarea deciziei sale opiniile ştiinţifice ale unor experţi din domeniile obstetrică-ginecologie, ATI şi medicină legală, care concluzioneză că “este inacceptabil ca medicul operator sa părăsească spitalul, în condiţiile în care avea în îngrijire o pacientă gravă”, iar medicul ATI are “o serie de deficienţe în acordarea anesteziei generale în cursul operaţiei (administrare de droguri hipotensoare, administrarea unei cantităţi de masă eritrocitară)”, iar postoperator “nesupravegherea pacientei” şi “administrarea unui tratament total contraindicat cu fraxiparină şi ketonal – ambele favorizează hemoragia”. De asemenea, Comisia a reţinut că “resuscitarea cardio-respiratorie a fost realizată după un protocol neclar.”
