Dincolo de problemele sau de interesele companiei Damen, care deține 49% din acțiunile șantierului naval, muncitorii așteptau o soluție de la statul român, care are pachetul majoritar de 51% din acțiuni. Dar nimeni nu s-a grăbit să găsească o rezolvare a problemei. Nu este vorba despre o firmă oarecare, ci de principalul angajator din sudul litoralului, care, practic, susține toată economia locală. Astfel, șomajul celor peste 2.000 de angajați va declanșa falimente în lanț și o problemă socială gravă.
Sindicatul Liber Navalistul, din care fac parte angajații Damen Mangalia, a transmis Guvernului o scrisoare deschisă, cerând soluții concrete pentru situația în care sunt ei acum, dincolo de promisiunile politice fără niciun fel de acoperire.
Sindicaliștii le amintesc reprezentanților Guvernului că șantierul naval din Mangalia (DSMa) se confruntă cu o scădere drastică a volumului de muncă, iar în lipsa unor măsuri concrete, există riscul iminent de întrerupere temporară a activității pentru majoritatea angajaților pentru o perioadă îndelungată. Rezultatele financiare negative și datoriile colosale către creditori (Grupul DAMEN) amplifică riscul de insolvență, iar divergențele dintre acționari pot conduce la un litigiu la Curtea de Arbitraj.
Angajații șantierului naval Damen Mangalia au fost șocați de declarațiile politice din ultimele zile, venite de la nivel de guvern, prin care românii sunt încurajați să lucreze pe șantierele navale de la malul mării, în condițiile în care același guvern nu a fost în stare să găsească o soluție pentru ei, cei care acum lucrează în acest domeniu și așteaptă să fie anunțați, în orice moment, că vor intra în șomaj tehnic.
Nu este nici măcar prima oară când Guvernul face o astfel de gafă. În anul 2018 veneau aceleași îndemnuri din partea Ministerului Turismului, care chemau românii din străinătate la muncă în acest sector de activitate, deși nu erau locuri de muncă nici pentru cei din țară sau cele care existau erau plătite foarte prost.
Campania electorală nu ține cont de realitate
Acum, când Guvernul nu are nicio soluție pentru cei peste 2.000 de oameni care vor intra în șomaj, reprezentanții Executivului vorbesc despre oportunități în același domeniu. „Mă uit săptămânal pe site-ul Ministerului Economiei și pe site-ul Guvernului, dar nu apare nimic despre Mangalia. În schimb, am ascultat declarații politice ale premierului și ale miniștrilor care au declarat că industria navală din România reprezintă o prioritate și românii sunt așteptați să lucreze pe șantierele navale”, spune Laurențiu Gobeală, președintele sindicatului.
Și politicienii din Mangalia s-au gândit să folosească oportunitatea pentru campania electorală, deși soluții nu au. De exemplu, un lider local USR a dat declarații de presă, anunțând „sprijinul pentru angajații șantierului naval”, deși singura posibilitate de a-i sprijini ar fi să aducă noi contracte pentru companie – ceea ce USR Mangalia nu poate face.
Șantierul susține 80% din economia zonei
La Damen Mangalia lucrau, în vara anului trecut, peste 1.700 de angajați, la care se adăugau circa 2.500 de la firmele subcontractoare. Acum mai sunt 1.500 de angajați ai companiei Damen și sub 1.000 de la circa 200 de firme care încă au contracte cu șantierul. Dacă se va ajunge la trimiterea angajaților în șomaj tehnic, firmele subcontractoare vor fi primele care vor pleca de pe șantier, cu tot cu angajații lor.
Practic, peste 2.000 de angajați ai Damen Mangalia și ai firmelor care au contracte cu această companie vor rămâne fără locuri de muncă, majoritatea fiind din Mangalia, 2 Mai și localitățile din împrejurimi. Turismul nu poate absorbi angajații șantierului, iar comunitatea locală va avea de suferit, în condițiile în care 80% din activitatea economică – reprezentată de comerț, servicii, transporturi – se susține cu ajutorul șantierului naval.
Au ajuns ca o navă în derivă
„Situația e cunoscută de mult timp, dar ne-am îndreptat pas cu pas spre prăpastie, iar toată lumea tace. Un investitor străin se poate retrage oricând, dar statul român trebuie să se implice și să ne asigure condițiile economice pentru a avea un trai decent, conform Articolului 47 din Constituție. Vom organiza un protest, pentru că vrem să muncim. Ne adresăm ambilor acționari, pentru că Damen încă nu s-a retras. Este inevitabil faptul că se va ajunge la un litigiu. Astă vară am crezut că e o strategie de negociere a companiei Damen, că vrea să obțină încă 2% de la statul român, dar vedem că nu s-a mai negociat nimic, iar noi suntem acum ca o navă în derivă, abandonați de ambele părți”, a explicat, pentru Jurnalul, Laurențiu Gobeală, președintele sindicatului.
Nici sindicaliștii nu înțeleg ce se întâmplă la nivelul conducerii șantierului naval, dar au văzut că se schimbă permanent membrii Consiliului de Supraveghere și că acționarii aflați în conflict nu mai găsesc nicio cale de colaborare. Nici Damen, nici statul român nu aduc noi contracte, iar membrii CS au respins, în luna noiembrie, un împrumut pe care compania olandeză ar fi vrut să-l acorde șantierului. Sursele noastre spun că ar fi fost niște condiții inacceptabile impuse de Damen pentru acel împrumut de 10 sau 12 milioane de euro.
Sindicaliștii spun că membrii CS resping și orice altă încercare de a se aduce noi contracte pentru șantier, iar cele la care angajații încă lucrează acum se vor finaliza în luna aprilie. După ce se vor termina, partea de șantier deținută de Damen va rămâne fără activitate și fără finanțare, iar angajații vor fi trimiși în șomaj.
Legea cerută prin PNRR care a declanșat conflictul
Conflictul companiei olandeze Damen cu statul român s-a declanșat anul trecut, în luna august, după ce a fost dată o lege impusă de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși Guvernul a declarat că nu va fi afectat contractul cu Damen, reprezentanții companiei au arătat că Legea 187/2023 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice elimină posibilitatea de a mai deține controlul operațional și managerial, iar astfel statul a încălcat acordul inițial cu partenerul olandez.
Damen a anunțat că se retrage din asociere și cere 500 de milioane de euro despăgubiri de la statul român. Cum doar compania olandeză asigura contractele pentru activitatea din șantier și putea oferi garanții financiare, șantierul nu pare a avea nicio șansă de redresare, după ce se finalizează lucrările contractate până acum.