Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Astfel, fiecare firmă va fi obligată să implementeze politici antihărțuire care să cuprindă și un „mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire”. De asemenea, va fi extinsă protecția angajaților și în alte locuri care țin de muncă, cum ar fi, spre exemplu, la vestiar, în „team building” și deplasări sau chiar pe diverse platforme folosite pentru telemuncă, precum grupurile de WhatsApp, Zoom ori Skype. Conform Ministerului Muncii, hărțuirea este adesea folosită chiar de către angajator pentru a constrânge angajatul să facă ore suplimentare neplătite, să muncească până la burnout sau să accepte condiții mai dezavantajoase de lucru.
Unul dintre proiectele de lege inițiate și puse în dezbatere, săptămâna aceasta, de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, vizează completarea Legii securității și sănătății în muncă (L. nr. 319/2006) cu un nou set de obligații legale pe care orice angajator va trebui să le respecte pentru a preveni violenţa şi hărţuirea la locul de muncă.
În prezent, în România, angajatorii au obligația să asigure securitatea și sănătatea lucrătorilor, însă, în forma actuală, Legea nr.319/2006 nu prevede explicit combaterea hărțuirii. Prin urmare, firmele nu au obligația expresă de a include hărțuirea în planurile de prevenire, protecție și instruire privind securitatea și sănătatea în muncă.
„Legea se limitează la a solicita asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă”, spun reprezentanții Ministerului Muncii, precizând că acest act normativ a avut în vedere în special accidentele și bolile profesionale și nu oferă o bază legală suficientă pentru obligațiile asumate de țara noastră prin ratificarea Convenției 190/2019 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM).
„Hărțuirea la locul de muncă afectează puternic demnitatea umană. De asemenea, ea are efecte importante asupra respectării dreptului la viață privată, asupra integrității fizice și psihice și poate recurge la mijloace care pot constitui tratamente inumane și degradante”, spun autorii proiectului.
Mecanism intern pentru raportarea confidențială a cazurilor
Concret, pentru a preveni violența și hărțuirea în toate formele de manifestare, printre noile obligații ale angajatorului se regăsesc:
- adoptarea și implementarea unei politici antihărțuire la locul de muncă care să cuprindă și un „mecanism intern de raportare confidențială a cazurilor de violență și hărțuire”;
- identificarea (cu participarea sindicatelor sau reprezentanților lucrătorilor) pericolelor și evaluarea riscurilor de producere a violenței și hărțuirii, precum și luarea măsurilor de prevenție și protecție a lucrătorilor;
- instruirea angajaților cu privire la pericolele și riscurile identificate și măsurile de prevenție și protecție asociate, inclusiv cu privire la drepturile și responsabilitățile lucrătorilor.
Proiectul de lege introduce și o nouă sancțiune contravențională pentru încălcarea acestor obligații, și anume amendă de la 3.500 de lei la 7.000 de lei.
Noile măsuri vor crea un mediu competitiv mai corect, arată Ministerul Muncii, precizând că unele firme au făcut deja eforturi financiare pentru combaterea hărțuirii, în timp ce alte companii ignoră fenomenul „obținând un avantaj competitiv incorect”. De asemenea, hărțuirea din partea angajatorului este adesea folosită pentru a „spori competitivitatea abuzatorului”, mai spune Ministerul Muncii în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Schimbări în Codul muncii
Alte modificări sunt aduse Codului muncii (Legea nr.53/2003). Mai exact, sunt definite conceptele de violență și hărțuire în domeniul raporturilor de muncă, precum și principiile generale de prevenire a violenței și hărțuirii la locul de muncă.
„Violenta și hărțuirea în domeniul raporturilor de muncă se referă la comportamente și practici inacceptabile, sau amenințări cu comportamente și practici inacceptabile, indiferent dacă au loc în mod izolat sau repetat, care lezează demnitatea unei persoane sau duc la crearea unui mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensator sau au scopul de a genera, generează sau pot genera un prejudiciu fizic, psihologic, sexual sau economic”, prevede proiectul de lege.
Totodată, documentul extinde protecția angajaților și asupra altor categorii de locuri de muncă, cum ar fi, spre exemplu, la cantină, vestiar, în „team building” și deplasări sau chiar pe diverse platforme folosite pentru telemuncă, precum grupurile de WhatsApp, Zoom ori Skype.
Practic, se va considera hărțuire la locul de muncă și dacă se petrece:
- în spații publice și private, atunci când acestea constituie un loc de muncă;
- în locurile în care salariatul este plătit, se odihnește, mănâncă sau folosește grupurile sanitare;
- instalațiile pentru spălare și vestiare, puse la dispoziție de către angajator;
- în timpul deplasărilor în interes de serviciu, instruirii, formării, evenimentelor sau activităților sociale în legătură cu munca;
- prin intermediul comunicărilor legate de muncă, inclusiv cele efectuate prin tehnologia informației și comunicațiilor;
- în spațiile de cazare puse la dispoziție de angajator;
- pe durata efectuării deplasării către și dinspre locul de muncă.
Angajatorii vor avea, totodată, „obligația de a desemna cel puțin un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, și atribuții în domeniul prevenirii hărțuirii/violenței la locul de muncă.”
Amenzi de 10.000 de lei pentru cei care nu protejează victimele
De asemenea, conform noilor prevederi, „angajatorul are obligația să dispună toate măsurile necesare în vederea asigurării protecției victimelor violenței și hărțuirii și persoanelor care reclamă fapte de hărțuire sau violență, împotriva oricăror abuzuri sau presiuni exercitate împotriva lor”. Iar cei care nu respectă această obligație riscă amenzi cuprinse între 5.000 de lei și 10.000 de lei.
Aceeași sancțiune este prevăzută și pentru angajatorul care nu acordă zile libere plătite unui angajat, în cazul în care există un pericol iminent și grav pentru viața, sănătatea sau siguranța acestuia din cauza violenței și hărțuirii.
Numărul și condițiile de acordare a acestor zile libere vor fi stabilite în regulamentul intern sau negociate în contractul colectiv de muncă, conform proiectului de modificare a Codului muncii.
Printr-un al treilea proiect de lege, Ministerul Muncii completează Legea nr.108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii cu o nouă prevedere conform căreia, dacă sunt sesizate fapte de discriminare sau de hărțuire la locul de muncă, inspectorii de muncă nu vor mai avea obligația să păstreze confidențialitatea asupra identității persoanei care a formulat sesizarea.
Pentru a face cercetări în urma unei astfel de sesizări, inspectorii vor efectua investigații complexe la locul de muncă, care vizează aspectele sociale ale activității angajatului supus hărțuirii sau violenței și care nu pot fi derulate fără a face cunoscută identitatea persoanei vătămate, argumentează autorii proiectului de lege.
Hărțuirea este adesea folosită de angajator, precizează Ministerul Muncii, „pentru a obține avantaje pe seama angajatului, cum ar fi constrângerea acestuia să presteze ore suplimentare neplătite, intensificarea muncii până la burnout ori acceptarea unor condiții de lucru a căror ameliorare ar fi necesitat costuri”.
Citește pe Antena3.ro
