Aprobări ilegale pentru un bloc de 14 etaje în Tineretului

Un Plan Urbanistic Zonal ilegal, modificat cu pixul, a primit avizul Agenţiei de Protecţie a Mediului. Acest lucru permite construirea unui bloc înalt de 14 etaje în Parcul Tineretului în ciuda actelor false depuse la dosar. Iniţial, PUZ-ul a fost proiectat pentru un imobil cu un etaj, diferenţa până la 14 fiind făcută din condei.

Pe principiul totul este posibil, pe un teren de aproximativ 2.000 de metri din Parcul Tineretului, situat mai exact pe Strada Secerei 126, se va construi un turn de 14 etaje, asta în condiţiile în care actele pe baza cărora s-au obţinut avizele, inclusiv cel de mediu, au fost false. Cazul a fost semnalat de Jurnalul Naţional încă din vara acestui an, dar nici o autoritate în măsură nu a încercat să repare ilegalităţile şi să tragă la răspundere persoanele implicate.

În luna octombrie a anului 2005 a fost avizat spre neschimbare "PUZ Tineretului", document validat şi prin HCGMB nr. 232/2005. Nici o funcţiune din acest PUZ iniţial nu avea prevăzută o zonă M2 care să permită construirea de imobile.

"Transformarea PUZ Parcul Tineretului din V1 în L1a şi apoi în M2 s-a făcut hoţeşte, din condei. S-a inventat un PUD care a permis o metamorfozare ilegală a PUZ-ului din L1a în M2. Cu pixul, direct pe hartă. Fără să obţină vreun aviz al Agenţiei Române de Protecţie a Mediului. Acordul de Mediu nu putea fi eliberat fără analizarea acestei metamorfozări ce trebuia cercetată de Comisia de Avizare Tehnică a Agenţiei de Mediu.

Astfel, în loc de un P+1, pe cei 2.033 mp, se va putea ridica un 3S+P+14 cu 60 de apartamente. Se încalcă Hotărârea 1076, care nu permite schimbarea destinaţiei zonelor verzi", ne-a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea, preşedintele Eco Civica. Organizaţia neguvernamentală a cerut evaluare de mediu şi consultarea riveranilor, date fiind impactul şi precedentul asupra zonei Parcului Tineretului.

Conform legilor în vigoare, acest lucru nu este posibil fără semnătura primarului general, şi aceasta fiind valabilă doar pentru modificarea unor erori minore, nicidecum pentru adăugarea a 13 etaje. Chiar dacă au fost făcute publice toate neregulile din acest dosar, Agenţia de Mediu le-a ignorat, iar săptămâna trecută a dat avizul pentru începerea lucrărilor pe spaţiul verde.

"Am contestat în scris şi apoi ne-am certat cu directoarea Mihaela Săceanu, care a afirmat că e o treabă de natură juridică (falsul modificării hărţii) şi că nu e de competenţa ei chestiunea asta. În realitate, beneficiarii, firma Tineretului Parc şi Theodor Berna, Conu Silviu Jean şi Mihai Alen Florin Proca, sunt foarte influenţi afacerişti imobiliari care ameninţă Agenţia de Mediu cu chematul în judecată.

Aşa că doamna directoare a cedat în faţa acestor presiuni", ne-a mai spus preşedintele Eco Civica. Argumentele organizaţiei Eco Civica şi ale altor membri din comisia de avizare n-au contat. "Directoarea PD-L Mihaela Săceanu a decis perpetuarea ilegalităţii. O vom acţiona în judecată. Lecţiile pe care am încercat să le predau beneficiarilor şi celor de la Agenţia de Mediu, cu privire la OUG 114/2007, la micşorarea zonelor verzi, cu gradul de oxigenare care se diminuează, au fost inutile", a mai adăugat Nicolae Rădulescu Dobrogea, care este şi membru al Comisiei de Avizare din cadrul Agenţiei de Mediu.

Conducerea Primăriei Sectorului 4, pe terenul căreia se află terenul, promite cetăţenilor că va face toate demersurile pentru ca spaţiul respectiv să rămână verde. "Este mai mult decât regretabil ceea ce se întâmplă. Anul acesta am reuşit să amenajăm Parcul Copilului, redând cetăţenilor din sector aproximativ 300.000 mp de spaţiu verde. Am putea să facem mai mult decât atât, dacă suprafeţe întregi din Parcul Tineretului nu ar fi căzut cu ceva timp în urmă pradă oportunismului imobiliar care, fără scrupule, a înghiţit deja multe zone verzi.

Din păcate, eu, ca primar, sunt ultima verigă a unui lanţ administrativ, fiind pus în faţa unui fapt împlinit, fără să mi se fi creat în vreun fel posibilitatea de a îmi exprima dezaprobarea sau pârghiile prin care să pot împiedica realizarea unui astfel de măcel asupra unei zone verzi", ne-a declarat primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.




DUPĂ MODELUL BORDEI
Patru hectare din Parcul Tineretului au fost retrocedate mai multor persoane, campioană fiind Marioara Micşunescu, cea care a obţinut în instanţă, după modelul Constanda, 20.000 de metri pătraţi din spaţiul verde. Anul trecut, consilierii generali au aprobat un PUZ în parc, dându-i posibilitatea afaceristei să construiască vile de lux. Doar o hotărâre de Guvern, prin care să se declare terenul de utilitate publică, mai poate salva parcul.

Povestea terenului este veche, Jurnalul Naţional a dezvăluit modul în care unul dintre proprietari a intrat în posesia parcului. Printr-o decizie definitivă şi irevocabilă, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în iunie 2007, Marioara Micşunescu, posesoarea a 20.107 metri pătraţi de teren în mijlocul Parcului Tineretului, primeşte la schimb o suprafaţă identică la marginea acestuia. Scenariul a fost acelaşi ca şi în cazul Parcului Bordei. Hotărârea judecătorească a fost dată de aceeaşi Camelia Sprânceană, cea care a decis şi distrugerea Parcului Bordei. Hotărârea a fost pronunţată cu numai trei zile înainte de cea care i-a dat dreptul lui Constanda să construiască în Bordei.

 

Uniunea Europeană a dat un ultim avertisment
În '89, Bucureştiul avea 3.600 de hectare de spaţii verzi. Acum mai are doar 1.400. Ritmul dispariţiei este de circa 110 ha/an. "De pe aliniamentele stradale lipsesc circa 700.000 de arbori. Din oraş şi împrejurimi au fost rase peste două milioane de arbori, denumiţi şi robinete de oxigen. Fiecare copac reţine câte 20 kg de praf.

Dacă nu-i tăiam, acum respiram şi noi aer curat. Proiectele imobiliare materializate micşorează zonele verzi în două moduri: prin căsăpirea spaţiilor verzi şi prin nerespectarea proiectului aprobat la agenţiile pentru protecţia mediului din Bucureşti şi Ilfov, proiecte care ar trebui (conform normelor urbanistice) să aibă materializat cel puţin 30% spaţiu verde din totalul suprafeţei terenului", a declarat Nicolae Rădulescu Dobrogea.

Neregulile din ţară au ajuns şi la Uniunea Europeană, care a avertizat România cu privire la PM10 (praful agresiv aflat în aer). Peste puţin timp, ţara noastră riscă să plătească cel puţin 100.000 de euro pe zi pentru nerespectarea normelor impuse de Uniunea Europeană în privinţa calităţii aerului. Ministerul Mediului a primit un ultim avertisment, însă până acum n-a luat nici o măsură concretă. "Zi de zi ne îndepărtăm de obiectivul propus de UE, şi anume cel de a avea 26 mp de spaţiu verde/locuitor în 2013. Nimeni nu respectă OUG 114/2007, care prevede atingerea acestei limite sub care starea de sănătate a riveranilor este dezastruoasă.

Primăria Sectorului 6 are sub 2,5 mp de spaţiu verde/locuitor. Dacă împărţim cele 1.400 de hecare de spaţii verzi la 1,8 milioane de locuitori (cât are Bucureştiul la ora actuală), rezultă o medie de circa 8 mp spaţiu verde/locuitor", a mai spus preşedintele Eco Civica. Lucrurile acestea au fost sesizate şi în plan extern, din acest motiv Bucureştiul a ocupat locul 28 într-un clasament al celor mai verzi 30 de oraşe din Europa, care are pe prima poziţie Copenhaga, unde a avut loc summitul ONU dedicat mediului.

Capitala noastră ocupă locul 21 la categoria clădiri, locul 23 la energie, locul 24 la emisii de dioxid de carbon (CO2), situându-se pe poziţia 27 la categoria aer, pe 28 la categoriile transporturi, apă, deşeuri şi folosirea terenurilor şi pe poziţia 30 la categoria guvernanţă "verde". Acest lucru nu ne onorează, iar autorităţile locale ar trebui să se trezească din somn şi să reacţioneze cu proiecte concrete pentru salvarea spaţiilor verzi.