Armata română a cucerit ultima plajă virgină

Plaja sălbatică de la Sulina, una dintre ultimele bijuterii ale naturii, situată în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, a fost cucerită de Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Pe lângă plajă, Armata a pus mâna şi pe terenul adiacent, metru cu metru.

Totul, pentru amplasarea unui radar şi a echipamentelor aferente care fac parte dintr-un sistem modern de observare, supraveghere şi control al traficului maritim pe Marea Neagră, denumit SCOMAR. Asta oficial. Însă, confuziile din documentele oficiale prin care MApN a pus mâna pe terenul cu pricina, în suprafaţă de aproximativ 32 de hectare inclusiv plaja, ridică numeroase semne de întrebare. Mai ales că amplasamentul solicitat se află lângă o cazarmă militară, parţial dezafectată, pe terenul căreia putea fi montat radarul. Dacă mai adăugăm şi faptul că anul trecut, pentru acelaşi proiect, Armata a solicitat un teren mai mic cu cinci hectare, gândul ne duce la o posibilă afacere cu imobiliară.

Ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, a decis să revendice aproximativ 32 ha de teren în zona Sulina pentru a amplasa un radar

Totul a început la 29 ianuarie 2009, când Consiliul Local al Oraşului Sulina a aprobat printr-o hotărâre transmiterea unui teren în suprafaţă totală de 26,4 ha, situat în extravilanul localităţii, în administrarea Ministerului Apărării, în vederea implementării sistemului SCOMAR. Interesant, în timp ce consilierii locali aprobau hotărârea, MApN a solicitat acordul de principiu pentru preluarea aceluiaşi teren de la Administraţia Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării (ARBDD). Totul a mers ca uns, până când MApN a solicitat eliberarea acordului de mediu pentru proiectul de investiţii "Amenajare facilităţi permanente pentru funcţionarea echipamentelor tehnice ale radarului OTHSWR", dar ARBDD a refuzat să îl elibereze pe motiv că documentaţia depusă la dosar era incompletă. Totodată, MApN a fost înştiinţat că Primăria Sulina a emis ilegal hotărârea prin care se aproba transmiterea terenului cu pricina în administrarea Armatei, fiind rugaţi să clarifice situaţia terenului.

La sfârşitul lunii august, MApN a completat documentaţia necesară eliberării acordului de mediu, în care se specifica clar că: "Prin realizarea obiectivului, se va ocupa o suprafaţă de 25.000 mp de teren din vecinătatea plajei cu platforme de piatră". Pe această suprafaţă vor fi amplasate două containere cu echipamente relocabile şi un câmp de antene de emisie - recepţie. Totodată, oficialii Armatei, în fruntea căreia se afla ministrul Mihai Stănişoară, dădeau asigurări Rezervaţiei că cele aproxi-mativ 500 de exemplare de volbură aflate pe terenul revendicat în interes naţional şi european nu vor fi afectate, ci dimpotrivă, li se vor asigura un grad sporit de protecţie prin construirea gardului care va împrejmui terenul ocupat de investiţie. Pe scurt, în anul 2009 Armata cerea dreptul de a administra un teren de 26,4 ha, deşi urma să folosească o suprafaţă de zece ori mai mică.

Dar o dată cu instalarea generalului Gabriel Oprea în funcţia de ministru al Apărării, pretenţiile asupra plajei din Sulina au crescut. Armata nu s-a mai mulţumit cu cele 26,4 de hectare solicitate iniţial şi a cerut o suprafaţă mai mare cu cinci hectare de plajă. Astfel, a luat naştere Nota de Fundamentare a Ordonanţei de Urgenţă nr. 31 din 2010, privind transmiterea unui imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Ministerului Mediului şi Pădurilor - Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" în administrarea Ministerului Apărării Naţionale. Nimeni nu a mai pomenit nimic de demersurile iniţiale, care pur şi simplu au fost date uitării. Nici măcar ARBDD, care a fost de acord cu transferul terenului fără nici un fel de obiecţie. Guvernatorul Deltei Dunării, Grigore Baboianu, susţine că "Suprafaţa solicitată iniţial includea doar o porţiune de plajă, astfel că s-a solicitat mărirea suprafeţei pentru a include porţiunea de plajă pe toată lungimea terenului, pentru a evita eventualele obstacole pe direcţia echipamentelor de emisie-recepţie".

În schimb, la data de 13 aprilie 2010, Consiliul Local al oraşului Sulina a dat o nouă hotărâre în care se specifică că o suprafaţă de 11,41 ha din terenul solicitat de Armată se află în administarea oraşului Sulina. Viceprimarul oraşului Sulina, Sorin Popa, susţine că: "La momentul emiterii OUG nr. 31/2010, în anexa acesteia apare în mod eronat că
toate cele 31,65 ha ar fi în administrarea Rezervaţiei, în ciuda tuturor semnalărilor noastre prin adrese oficiale, anterior apariţiei acestei ordonaţe".

Cu toate acestea, OUG a fost aprobată şi publicată în Monitorul Oficial nr. 238 din data de 7 aprilie 2010, cu două luni mai târziu decât termenul limită, data la care trebuia finalizat contractul de achiziţie a acestor echipamente radar.
Pentru toate aceste întârzieri românii sunt buni de plată, pentru că echipamentele "necesită condiţii speciale de depozitare din punct de vedere al umidităţii şi temperaturii pentru care producătorul percepe taxe, fapt ce ar presupune cheltuieli suplimentare pentru MapN", potrivit Notei de Fundamentare.
Din cauza acestor confuzii apărute în documentele oficiale încă nu se ştie dacă e vorba de un tun imobiliar sau chiar va fi utilizat terenul pentru siguraţa naţională.

Mai ales, că în Ordonanţa de Urgenţă nr. 31 din 2010, prin care administrarea terenului trece de la Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării la Ministerul Apărării, se menţionează că oricând se poate schimba categoria de folosinţă a terenu-lui, cu condiţia să se respecte reglementările privind protecţia mediului.

Big Brother american cu vedere la Marea Neagră
Realizarea programului SCOMAR la nivelul Ministerului Apărării Naţionale face parte din "Strategia naţională de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010." Pentru realizarea acestui program, Ministerul Apărării a cumpărat două echipamente radar în urma unui acord interguvernamental, cu finanţare de la bugetul statului, precum şi din fonduri nerambursabile. Primul radar deja a fost instalat la Capul Midia, iar cel de-al doilea urmează să fie amplasat în zona Sulina. Suma alocată pentru achiziţionarea acestor echipamente radar a fost de 20 de milioane de dolari, contractul fiind semnat cu Divizia BAV a VSE Corporation, din SUA. Totodată, partenerii de afaceri ai Ministerului Apărării au ales până şi locaţia unde urmează să fie amplasate radarele.

În luna august, 2008, Ed Webster, managerul Diviziei de Suport Tehnic al companiei americane BAV, a fost la Bucureşti, ca membru al unei echipe de control a managementului privind amplasarea sistemului de radare pe malul Mării Negre. El a declarat că: "Comanda pentru radare cu rază lungă de acţiune a fost aprobată de curând şi reprezintă un punct de răscruce." În calitate de manager de proiect, Divizia BAV a subcontractat firma Raytheon, din Canada. Pe site-ul companiei Raytheon se specifică că i s-a atribuit un contract în valoarea de 16 milioane de dolari, pentru a oferi României două sisteme de radar pentru a proteja suveranitatea maritimă la Marea Neagră. Însă, în România totul este trecut la secret. "Conform uzanţelor contractuale este necesar acordul expres al furnizorului pentru a comunica terţilor aspecte referitoare la costuri.", a răspuns Ministerul Apărării, prin Biroul de Presă.