Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specula cu terenuri la scara nationala. Samsarii de pamant, cu complicitatea primarilor si a altor functionari, ii jumulesc pe taranii din comunele ce vor fi traversate de autostrada Bucuresti - Brasov. Cheia afacerii: negustorii cunosteau din timp pe unde va trece autostrada.
Operatiunea "pamant pentru autostrada", organizata ireprosabil de samsarii de terenuri In numarul de ieri am prezentat dramele unor sateni din comuna Dumbrava, judetul Prahova, pe care, prin mijlocirea primarului Nicolae Bunea, negustorii de terenuri i-au lasat fara principalul mijloc de subzistenta, pamantul. Am aratat in articolul nostru cum, intamplator sau nu, samsarii de pamant au momit practic saracia taranilor care aveau parcelele tocmai pe traseul autostrazii Bucuresti - Brasov. GABRIEL BURLACU RAZVAN BELCIUGANUNegustorii au actionat organizat, avand cunostinta de proiectul construirii autostrazii inca de acum doi ani. Interesant este faptul ca cele mai multe "achizitii" de teren au fost facute taman in perioada Sarbatorilor de iarna, atunci cand, in saracia lui, taranul de rand se gandeste cum sa ofere familiei o paine mai buna pe masa. Au fost preferati in special proprietarii care erau foarte inaintati in varsta, oameni cu carte putina, fara aparare, care nu puteau sa se razvrateasca in nici un fel. Astfel, bietii sateni nu au primit nici macar o copie dupa contractele pe care le-au semnat aproape in orb. Reamintim, la Dumbrava achizitiile de terenuri s-au facut sub ochii "protectori" ai primarului, chiar in incinta Primariei, dupa ce toate "tintele" fusesera "invitate" pana la "sfat". Primarul Nicolae Bunea, vadit incurcat de intrebarile noastre, nu si-a adus aminte, dupa numai doi ani, cine este cumparatorul care in scurt timp a reusit sa achizitioneze nu mai putin de 60 de hectare in comuna pe care o conduce.
In urma investigatiilor noastre am aflat ca misteriosul personaj, care a reusit sa devina una dintre cele mai avute persoane din zona, este omul de afaceri Stelian Danciu. Locuitorii comunei prahovene Dumbrava ne-au povestit ca la inceput "nevoia" lui Danciu de pamant l-a facut pe acesta sa alerge personal din poarta-n poarta pe la toti proprietarii de parcele pe unde trebuie construita autostrada. "Stia ca am pamant in acea zona. Nu stiu cine i-a spus, ca m-am trezit cu el in poarta. Era un om in varsta, mi s-a parut. A venit chiar de mai multe ori pe la mine. Era tot timpul cu o masina straina si ma intreba daca vreau sa-i vand pamantul. Ce mai, zice lumea ca asta a cumparat tot satul", si-a amintit Veronica Canuta.
Taranii nu mai au somn
Operatiunile de achizitionare a terenurilor aflate in calea autostrazii Bucuresti - Brasov continua si astazi, cererea fiind in continua crestere. De pe scaunelul pe care statea sa curete porumb pentru animalele din ograda, Mihai Stoica, un batran de 75 de ani, din satul Sicrita (n.r. - comuna Rafov, judetul Prahova), povesteste cum tot inainte de Craciun anul trecut intr-o zi a oprit o masina la el in poarta care l-a dus direct la Ploiesti pentru acte. In fata notarului a primit pentru patru pogoane 23 de milioane de lei. Vecina lui, Aurica Irimia, a patit acelasi lucru. "Acum un an, un consilier de la Primarie mi-a zis ca o sa se faca pe aici o "balustrada". Apoi au venit la mine in ziua de Ajun. Era unuâ care mi-a zis ca face o fabrica de lactate. Era vorba ca da 35 de milioane pentru hectar. Daâ nu ne-a dat mult. M-a luat cu masina lui si am plecat la Ploiesti. M-am dus singura ca o proasta. Erau niste hoti care m-au pacalit. In acte mi s-a parut mie ca ceva nu e in regula. Am zarit acolo o alta suma de bani, parca era 147 de milioane. Mie mi-a dat numaâ 26 de milioane de lei. Nu mai am somn, ma gandesc numaâ la pamantul asta. Parca am fost proasta sa-l dau", povesteste sateanca.
Citește pe Antena3.ro
Preturile au explodat
Daca in comuna Dumbrava, la doar cativa kilometri distanta actele n-au ajuns in mana taranilor, in Sicrita, documentele aratate de oamenii care si-au vandut terenurile aratau ca enigmaticul "investitor" in industria zonala a laptelui este bucuresteanul Eugen Adalbert Raducanescu, persoana care se recomanda prin satele zonei ca fiind avocat la o firma mare din Bucuresti. Coincidenta sau nu, la fel ca in toate achizitiile din zona din ultimii ani, si terenurile cumparate de Raducanescu s-au nimerit a se "confrunta" cu viitorul traseu al autostrazii. Aurica Irimia si Mihai Stoica din Sicrita si-au dat pamantul in biroul notarului ploiestean Constantin Ivan. Inca de la inceputul discutiei pe care am purtat-o in biroul sau, acesta a tinut sa precizeze ca deontologia profesionala nu ii va permite sa ne dezvaluie identitatea clientilor sai care au cumparat teren in comunele prahovene atinse de proiectul autostrazii. "Eu sunt ca popa si ca medicul, asa ca nu incercati! Va spun insa faptul ca, dupa cate am remarcat in timp, unii au stiut de un traseu, altii de un altul, ca tot cumparau in zonele vizate. S-a cumparat ceva teren in ultimii ani. In schimb, ceea ce va pot spune este ca in ultima jumatate de an, cererea de teren este foarte mare, iar preturile au explodat. Exista o expertiza oficiala a preturilor care arata pretul la terenurile arabile in extravilan. Nivelul acestuia a fost stabilit la un prag de 5.000 de lei pe metru patrat. Ce este interesant, am avut clienti care au cumparat in ultimele saptamani cu 2.000 de lei pe metru patrat", ne-a precizat notarul Ivan.
Ne vedem la Primarie
Saracia satului Sicrita se vede de la o posta. Oamenii care au mai ramas in sat, vreo 200 de familii, isi vad de traiul lor limitat. Cine banuia vreodata ca pamantul lor va deveni extrem de atractiv pentru "oamenii de la Bucuresti"? Batranii satului sunt primii vizati de vorbele induiosatoare ale samsarilor. Teancurile de bani le-au luat ochii si mintile inca de la Craciun. Au vandut multi. Multi nu stiu ce sa faca. Le e greu sa-si dea pamantul. La crasma din centrul satului, barbatii vorbesc ca e unul de la Bucuresti care a reusit sa cumpere mai mult de 10 hectare de pamant. Primarul comunei Rafov, Stefan Moise, cea de care apartine satul Sicrita, ne-a spus ca, potrivit proiectului, in zona satului Sicrita se va construi nodul de circulatie care va face legatura intre autostrada spre Brasov si cea care va ajunge la Albita. "Eu le-am zis oamenilor ca este bine sa nu se ajunga in situatia in care Guvernul sa dea o lege prin care sa le ia pamantul cu un pretfix. Este mai bine sa se negocieze cu Agentia Nationala a Drumurilor, care poate va avea un alt pret. Oricum, dintre toate comunele din zona, noi suntem cei mai saraci, iar terenul vandut la noi este foarte putin. La Gruiu, de exemplu, etapa exproprierilor a fost finalizata. In zona, terenurile s-au platit in euro. La noi se da cam 30 de milioane pe hectar. Sunt oameni aici care, fiind mostenitorii fostilor boieri, au acum peste 100 de hectare. In situatia asta este o doamna, Lenuta Anghelescu. E stabilita prin Oradea din cate stiu". Cautatorii de pamant continua sa-i asalteze cu ofertele lor pe satenii din Sicrita si in aceste zile. Intalnirile cu oamenii se fac intotdeauna la Primarie. "Ca daca domâ primar zice ca-i bine si ca statului ii va trebui pamantul nostru apoi noi il dam...", zice nea Gheorghe la intre doua "cinzeci" de tarie, pentru care a oprit caruta la crasma din sat.
Cei care inca mai stau pe ganduri sa-si dea pamantul sunt chemati la Primaria comunei. Acolo vin niste reprezentanti ai firmei de avocatura Dragomir si Asociatii, care vor sa clarifice situatia tuturor titlurilor de proprietate care urmeaza sa fie expropriate. In tot acest timp, oamenii din Sicrita ne-au povestit ca printre cei care umbla si in prezent prin sat cu banii pregatiti pentru o noua bucata de teren este Eugen Adalbert Alexandru Raducanescu. Familia Stan este in aceste zile ofertata de bucurestean. Fiul, Ion Stan, stabilit in Bucuresti, chiar l-a contactat pe Raducanescu pentru a vedea ce intentii are cumparatorul care i-a ofertat pe parintii lui din sat. A aflat in urma discutiei ca reprezinta o mare firma de avocatura din Capitala si ca nu poate oferi mai mult de 30 de milioane de lei pentru jumatate de hectar. Ion Stan spune ca Raducanescu a lasat vorba-n sat ca luni, saptamana viitoare, vrea sa se intalneasca cu toti satenii care vor sa-si vanda pamantul.
Autostrada in trei variante
"Autostrada va avea latimea de 40 de metri. Dar in planurile lor se iau in calcul 60 de metri, pentru ca, pe fiecare parte, cate 10 metri sunt lasati pentru utilitati", ne spune secretarul Primariei din Rafov, Tudorica Lacusteanu. Potrivit lui, au existat mai multe variante pentru constructia autostrazii: "Prima varianta a fost pe la inceputul anului, in 2002, iar a doua la sfarsitul anului. Daâ noua, la Primarie, nu ne-a convenit cum se prezenta atunci situatia, intrucat ne cam diminua din teritoriul administrativ. In prima faza era vorba de 4 hectare de padure, iar in cea de-a doua de 6-8 hectare. De ultima varianta pentru autostrada am aflat in noiembrie 2003. De data aceasta ne ia doar doua hectare din padure". Oricare ar fi variantele, "variatiunile" cu pamant ajung tot la achizitii de terenuri de la tarani. De la o situatie la alta, diferentele nu sunt atat de mari. de pe plansete
Secretele de pe planseta
Dupa cum am demonstrat pana acum, despre constructia autostrazii Bucuresti - Brasov s-a stiut foarte bine inca de acum doi ani. Autoritatile locale au fost asadar cel putin intrebate despre cursul drumului care va lega Bucurestiul de Vest. Foarte multi cititori ne-au solicitat sa le oferim o harta exacta pe unde va trece autostrada. Sub masca protejarii proprietarilor de terenuri de speculanti, guvernantii au tinut hartile la secret. Totusi, asa cum am aratat, anumiti "oameni de afaceri" au aflat din timp orice miscare facuta pe plansetele de proiectare.
Societatea care a pus pe hartie pentru Ministerul Transporturilor proiectul autostrazii este Search Corporation. Firma romaneasca a fost infiintata in 1991, implicata in activitatile de consultanta, proiectare si management al proiectelor de infrastructura a drumurilor, autostrazilor si podurilor, atat in Romania, cat si in strainatate. Initial, in 1991 s-a pornit sub forma unei societati mixte, IPTANA-SEARCH, in care capitalul american reprezenta 51%, iar cel romanesc, 49%, ulterior, in 1999, cumparandu-se cele 49% de actiuni detinute de IPTANA. Licitatiile organizate de MTCT privind incredintarea proiectelor si studiilor de prefezabilitate au fost castigate de firmele patronului american de origine romana Michael Stanciu si de fostul departament de proiectari al MTCT, SC Iptana SA, al carui director este Ioan Maraincu.
Activitate bogata
In ultimii 10 ani , potrivit propriei prezentari, Search Corporation a realizat peste 35 de proiecte majore, cu finantare internationala, precum si cateva sute de proiecte de infrastructura rutiera finantate de Guvernul Romaniei, cu valori de investitie de peste 1 miliard de EURO, valorile serviciilor de proiectare fiind de peste 35 de milioane EURO. Firma a participat la stabilirea Programului de Autostrazi din Romania, elaborand strategia generala si studiile de prefezabilitate pentru cateva viitoare autostrazi importante: Deva - Nadlac, Bucuresti - Albita, Brasov - Targu-Mures. A elaborat in intregime proiectul pentru controversata operatiune de modernizare a autostrazii Bucuresti - Pitesti, dar si pentru studiul de fezabilitate pentru Autostrada Bucuresti - Brasov, segment despre care s-au ocupat si materialele noastre jurnalistice. Din investigatiile pe care le-am facut, desi este infiintata inca din 1991, societatea care se ocupa de proiectarea drumurilor occidentale in Romania nu a avut parte niciodata de vreun control financiar. Garda Financiara, desi calca micii buticari frecvent, de Search Corporation nici nu a auzit. Ce sa mai vorbim despre buna purtare fata de fisc. ANAF nu are deocamdata cunostinta sa fi luat contact cu vreun act cu marca firmei in cauza.
"Inaintea Craciunului am semnat actele pentru pamantul meu. Am primit 23 de milioane pentru patru pogoane" Mihai Stoica fost proprietar de teren din Rafov
"M-a luat cu masina si am plecat la Ploiesti. M-am dus singura ca o proasta. Mi-au dat 35 de milioane pentru un hectar" Aurica Iremia fosta proprietara de teren din Rafov
"Le-am zis oamenilor ca e mai bine sa negocieze pretul cu Administratia Nationala a Drumurilor, ca poate va da alt pret" Stefan Moise primarul comunei Rafov
Nu ratati! Alte dezvaluiri despre afacerile cu pamint din drumul autostrazii Bucuresti - Brasov cititi maine.
