Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba de unele tipuri de antibiotice, antipsihotice, prokinetice (utilizate pentru tratarea simptomelor gastro-intestinale) și medicamente destinate scăderii zahărului din sânge.
Noi cercetări prezentate la reuniunea anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD), care are loc la Hamburg, Germania, în perioada 2 - 6 octombrie, au identificat o serie de caracteristici, potrivit cărora persoanele cu diabet zaharat ar putea fi expuse unui risc mult mai mare de stop cardiac brusc dacă iau anumite medicamente - unele dintre acestea fiind luate frecvent de oameni, pentru simptome banale.
O echipă condusă de Peter Harms, cercetător în cadrul Centrelor Medicale ale Universității din Amsterdam (Amsterdam UMC), Olanda, a efectuat un studiu pentru a evalua ce caracteristici clinice din datele înregistrate, de-a lungul mai multor ani, de către medicii de familie sunt asociate cu stopul cardiac brusc și diabet zaharat de tip 2, în cazul persoanelor cu și fără antecedente de boli cardiovasculare.
Mai exact, Harms și colegii săi au examinat 3.919 de persoane care aveau diabet de tip 2. Dintre acești pacienți, 689 au făcut stop cardiorespirator, evenimente care au avut loc între anii 2010 și 2019. Rezumatul studiului nu a împărtășit și vârsta persoanelor studiate, însă, în cazul celor aproape 690 de pacienți cu stop cardiac brusc (SCA), cercetătorii au evaluat rezultatele unor investigații și măsurători clinice (precum tensiunea arterială, colesterolul, glicemia etc.), medicamentele utilizate și istoricul medical, timp de cinci ani înainte de producerea SCA.
Antipsihoticele dublează riscul chiar și la cei fără antecedente cardiovasculare
Astfel, mai multe caracteristici au fost asociate cu un risc crescut de stop cardiac brusc, atât la persoanele cu boli cardiovasculare, cât și la cele fără: antecedente de aritmii (creștere cu 68% a riscului de SCA), comportament necunoscut de fumat (creștere cu 40%), utilizarea insulinei (creștere cu 138%) și medicația prokinetică, ce prelungește intervalul QTc (creștere cu 66%).
Diabeticii fără antecedente de boli cardiovasculare au avut, de asemenea, un risc crescut (cu 150%) de stop cardiac, dacă au avut glucoza à jeun (pe nemâncate – n.r.) scăzută, care este „un indiciu al unui control glicemic prea strict”.
Conform studiului, tot la cei fără boli cardiovasculare, riscul de stop cardiac a fost crescut de: creșterea severă a tensiuni arteriale sistolice (>180mmHg: creștere de 121%), colesterol HDL scăzut și colesterol LDL ridicat, medicamente antipsihotice care prelungesc QTc (creștere de 187%) și medicamente antibiotice care prelungesc QTc (creștere de 66%).
Mușchii inimii au nevoie de mai mult timp între 2 bătăi
Potrivit specialiștilor, multe medicamente comune, inclusiv unele medicamente prokinetice, antibiotice și antipsihotice, sunt asociate cu o schimbare în funcționarea sistemului electric al inimii, cunoscută sub numele de „prelungire a intervalului QT” (mușchii inimii necesită mai mult timp decât normal pentru reîncărcare între bătăi -n.r.) și sunt descrise ca inducând prelungirea intervalului QTc .
Printre medicamentele care prelungesc intervalul QTc, se regăsesc:
-
Prokineticele (clasă de medicamente care normalizează sau accelerează și îmbunătățesc tranzitului intestinal): domperidona;
-
Antibioticele: marcolide și fluorochinolone;
-
Antipsihoticele: haloperidol.
„La persoanele cu diabet zaharat 2 cu boli cardiovasculare, albuminuria, insuficiența cardiacă și utilizarea medicamentelor prokinetice care prelungesc QTc sunt asociate cu riscul de SCA, în timp ce la persoanele cu diabet zaharat 2 fără antecedente cardiovasculare, glucoza à jeun scăzută, hipertensiunea arterială severă, dislipidemia (niveluri nesănătoase de grăsimi din sânge) și utilizarea antibioticelor care prelungesc QTc, medicamentele antipsihotice și prokinetice sunt asociate cu riscul SCA”, concluzionează cercetătorii.
„Medicii generaliști sunt deja conștienți de faptul că factorii clasici de risc cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială, cresc riscul de stop cardiac brusc la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Cu toate acestea, legătura cu glicemia à jeun scăzută și medicamentele antibiotice, antipsihotice și prokinetice este mai puțin cunoscută”, a precizat Harms, citat de publicația Diabetologia.
Potrivit acestuia, rezultatele studiului „subliniază necesitatea ca medicii generaliști să fie conștienți de pericolele unui control glicemic prea strict și de prescrierea antibioticelor, antipsihoticelor și prokineticelor utilizate în mod obișnuit”.
Ce este stopul cardiac brusc
Stopul cardiac brusc este o cauză principală de deces la nivel mondial. Afecțiunea, în care inima oprește brusc pomparea sângelui din cauza unui ritm cardiac neregulat - inclusiv respirația se oprește, iar persoana devine inconștientă - este responsabilă pentru până la 50% din decesele cardiace și 20% din mortalitatea înregistrată în țările cu venituri mari.
Stopul cardiac brusc nu este același lucru cu un atac de cord, potrivit specialiștilor. Un atac de cord are loc atunci când fluxul de sânge către o parte a inimii este blocat, în timp ce stopul cardiac brusc nu se datorează unui astfel de blocaj, care apare, de obicei, din cauza unui cheag de sânge. Cu toate acestea, un atac de cord poate provoca o modificare a activității electrice a inimii care duce la stop cardiac brusc.
Simptomele stopului cardiac brusc sunt imediate și severe: prăbușire bruscă, fără puls, fără respirație, pierderea stării de conștiență. Uneori, pot să apară și alte simptome înaintea stopului cardiac brusc (disconfort toracic, dificultăți de respirație, slăbiciune, palpitații), însă cel mai adesea apare fără avertisment.
În cazul unui stop cardiorespirator, în lipsa unei intervenții imediate, cum este resuscitarea cardiopulmonară și, eventual, defibrilare, decesul survine în câteva minute (moarte subită cardiacă).
Potrivit specialiștilor în cardiologie, tinerii cu sindromul QT lung sunt mod în special expuși riscului de moarte subită.
