Axa Europa – Obor – Washington

POLIŢIA SECTORULUI 2 ● Jurisdicţie de la Podul Colentina la Ambasada SUA
Ce au în comun Complexul Europa şi Ambasada SUA? Sunt ambele în Sectorul 2 al Capitalei, zonă administrativă care are categorii de locuitori dintre cele mai variate. Cu circa 800 de agenţi, Poliţia de aici are sarcina să-i mulţumească atât pe "clienţii cu pretenţii" din Floreasca, cât şi pe cei din categoriile defavorizate ale cartierelor Tei sau Colentina. Statistic, infracţionalitatea a scăzut în ultimii ani, dar unii cetăţeni sunt încă nemulţumiţi.


Numărul locuitorilor cu forme legale ai sectorului, potrivit ultimelor date oficiale, este de aproape 390.000 de oameni. Estimările arată însă că valoarea reală este de aproape 450.000. Cu o suprafaţă de 61 de kilometri pătraţi şi 914 străzi, zona administrativă cuprinde 87 de unităţi şcolare, 15 spitale, 3 stadioane (inclusiv cel care va fi reconstruit în Complexul Lia Manoliu), 17 parcuri, 10 pieţe mari şi cele mai multe ambasade din Capitală: 27. Pentru oamenii de ordine, nu e o misiune uşoară, mai alex în contextul crizei de personal cu care se confruntă întreaga Poliţie a Capitalei.


"SINDROMUL" EUROPA. "Când am venit aici (n.r. – în 2005), una din cele mai mari probleme era Complexul Europa", spune adjunctul şefului Poliţiei de sector, comisarul-şef Florin Dumitrache. Într-adevăr, în acea perioadă exista suspiciunea că unii poliţişti ar lua şpăgi de la comercianţi. În plus, afacerile dubioase şi lipsa încrederii cetăţenilor în siguranţa din zona respectivă creau multe probleme. Lucrurile s-au mai schimbat, echipele din secţiile de poliţie s-au înnoit şi situaţia este controlată mai bine. Forţele de ordine colaborează cu Garda Financiară şi cu autorităţile pentru protecţia consumatorului şi au acţiuni periodice în zonă. Afaceriştii străini din complex continuă totuşi să fie victime ale jafurilor, în special pentru că nu se protejează. Umblă cu banii în pungi, mii de euro pe care îi cară după ei, şi sunt destul de des ţinta hoţilor, spune comandantul Secţiei 7, comisarul-şef Tuţi Gheţău.

Un alt punct fiebinte al sectorului este Piaţa Obor. Este cea mai mare piaţă agroalimentară din sud-estul Europei şi e tranzitată în unele zile de până la 100.000 de oameni. "Unde sunt bani sunt şi hoţi. La noi, sâmbăta şi duminica e nebunie. Atunci începe munca", afirmă adjunctul Secţiei 8, subcomisarul Tiberiu Ioniţă.


"FETIŢE", SPÅRGÅTORI ŞI ALŢI MUSAFIRI. Prostituţia stradală a fost una din marile probleme ale acestei regiuni administrative. Zone ca Mătăsari, Lizeanu sau Strada Rosetti (în spatele Cinematografului Scala) erau seară de seară locul unde "fetiţele" ieşeau să-şi racoleze clienţii. Legislaţia nu a permis o rezolvare a problemei, pentru că, după ce sunt duse la secţie şi amendate, tinerele se întorc în stradă. Dar acţiunile repetate, atât ale poliţiştilor, cât şi ale jandarmilor, au mai redus numărul cazurilor sesizate. "Timp de patru luni a fost aproape punct fix pe Mătăsari. Doar aşa s-a mai redus prostituţia", susţine subcomisarul Ioniţă. Şi şeful Secţiei 6, subcomisarul Valentin Dragomir, a avut astfel de probleme, mai ales că în zona pe care oamenii săi o deservesc stă "lumea bună": cartierul Floreasca şi zona din centrul Capitalei care aparţine de Sectorul 2. "Mai ales astfel de oameni vor să vadă poliţie pe stradă", consideră comandantul. Cu toate patrulele şi descinderile, unii cetăţeni consideră că acţiunile Poliţiei contra prostituatelor sunt fără efect. "Degeaba vin ei şi le iau, că apar imediat înapoi. Acum s-au învăţat şi se ascund când trece patrula", declară un pensionar care locuieşte în zona Lizeanu.


Dar infractorii care constituie un real pericol social sunt tâlharii şi spărgătorii de locuinţe. Deşi în scădere, cele două fenomene sunt o prioritate pentru oamenii legii, mai ales că autorii folosesc metode tot mai inventive. Recent, pe raza Secţiei 6 au fost prinşi trei spărgători care intraseră într-un apartament prin escaladare, după ce au ieşit pe bloc printr-un geam de la ghenă. "Aveau şi coardă de prindere la ei, ca alpiniştii", declara comandantul Dragomir. Astfel de fapte sunt greu de probat în faţa instanţei, pentru că hoţii scapă de bunurile furate foarte repede. Un caz anchetat la Secţia 7 a fost rezolvat într-un mod inedit: "Am probat furtul cu doi papagali, o colivie şi o cutie de pahare care avea înscrisă pe ea numele victimelor", îşi aminteşte comisarul-şef Gheţău.


Pentru Secţia 9, care răspunde de cartierele ce se învecinează cu Ilfovul, clanurile de romi au fost o problemă în anii 2005-2006. Familii ca Duduianu sau Caran, cunoscute pentru activitatea infracţională de amploare, au fost arestate, dar mare parte dintre ei sunt acum din nou în libertate. Sunt ţinuţi sub supraveghere, lucru care epuizează resursele logistice şi umane ale secţiei, spune comandantul Grigore Brânduşescu. "De când au fost eliberaţi, oricum şi-au mai schimbat atitudinea faţă de autorităţi, nu mai sunt la fel de agresivi cu poliţia", a declarat comisarul.


TINERELE VOR SÅ APERE LEGEA. Ca şi în celelalte sectoare, media de vârstă a angajaţilor Poliţiei este sub 30 de ani. Valul recent de încadrări a adus numeroşi tineri în uniformă pe străzi, dar şi foarte multe fete. "Nu formezi un poliţist excelent în trei ani, dar ei se comportă bine şi îi tratează bine pe cetăţeni", potrivit subcomisarului Dragomir.

Interacţiuni

Poliţia Sectorului 2 are 41 de agenţi de proximitate şi fiecare e responsabil să comunice, în medie, cu 10.000 de persoane. "Sistemul e bun, dar are nevoie de mai mult timp ca să funcţioneze la eficienţa maximă. Oricum sunt puţini oameni", susţine comisarul-şef Florin Dumitrache. El, ca şi colegii săi, mai spune că aşteaptă un răspuns mai bun din partea cetăţenilor şi o cooperare mai eficientă. Este mulţumit însă de colaborarea cu Primăria de sector. Punctele de relaţii cu publicul din cadrul celor patru secţii au fost amenajate cu ajutorul autorităţilor locale. Mai mult, directori din Primărie se întâlnesc săptămânal cu reprezentanţi ai Poliţiei pentru a discuta toate problemele comunităţii.

Viaţa de cartier

Zonele Pantelimon şi Colentina sunt celebre pentru că sunt locul unde s-a născut şi în Bucureşti "viaţa de cartier", după modelul occidental importat prin muzica hip-hop. Aici au apărut găştile care stau "după blocuri", însă astăzi nu mai reprezintă nici un pericol. "Noi nu avem plângeri legate de aceşti tineri. E drept că stau în preajma blocurilor, pentru că nu au bani să iasă în oraş. Există reclamaţii pentru că fac gălăgie, dar nu sunt violenţi", spun oamenii legii. Deşi membrii acestor grupuri sunt cunoscuţi de Poliţie prin agenţii de proximitate, viaţa de cartier încă îi sperie pe unii bucureşteni. "Cu toate patrulele de poliţie, ăştia încă se înjunghie în stradă. Mi-e frică şi acum să merg singură acasă noaptea, printre blocuri", ne-a declarat o studentă care stă în Pantelimon.