x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Betegite de gerul Siberiei

0
26 Apr 2004 - 00:00

EDITIE DE COLECTIE
15 ianuarie 1946 si 18/19 iunie 1951. In calendarul nemtilor din Banat, aceste date corespund deportarilor in URSS si Baragan. Maria Schmidt s-a intors stearpa din Siberia. Sora sa, Veronica Tremmel, nu-si mai simte picioarele de gerul Uralilor.

Au muncit si la - 50 de grade. Astazi isi duc batranetile impreuna in locul natal, Garana, judetul Caras-Severin.
TATIANA DABIJA

La capatul serpentinelor din Muntii Banatului, dupa locul numit Wolfsberg (Delaurile lupilor), se iveste satul Garana. Pare un sat fara oameni. Drumul, marginit de case varuite in roz, albastru, portocaliu, se opreste pe culme. Sprijinindu-si cei 80 de ani intr-un bat stramb, Maria Schmidt se apropie catinel de poarta ce-i vegheaza casuta. Tare ar vrea sa povesteasca despre ce-a trait in Siberia, numa’ nu stie bine romaneste... Bate cu toiagul in ulita. Dar sora ei ne stie limba, ca a lucrat la Resita, la cantina. Daa... isi amintesc de noaptea cand au fost luate pe sus si urcate in trenul de vite care s-a oprit in Siberia. Maria avea 21 de ani, Veronica, 17.

Au ajuns in Siberia sleiti de puteri

Era iarna, 1946. A venit ordin de la rusi ca toata suflarea satului sa se prezinte la primarie, sa spuna fiecare cati ani are si cu ce se ocupa. Apoi, din tot satul, „numa’ neamtu’ o fost ales. Nici unguri, nici tigani. Numa’ cei cu nume de neamt", se mira si acum Maria Schmidt. Dupa cateva zile, militienii i-au imbarcat, impungandu-i cu tevile pustilor spre carute, si i-au dus la Caransebes. Nu stiau unde urmau sa mearga sau pentru cat timp. Nu stiau nici cei care-i pazeau cu armele. La Caransebes, la 15 ianuarie, s-au adunat oameni din multe locuri. Au fost ingramaditi in vagoane de vite. Vreme de sase saptamani, au dormit pe fierul inghetat, au suferit de frig, de foame, de sete.

„Daca ne-au dat o vadra de apa la un vagon, nu ne-o ajuns. Ne-o tinut numa’ pa paine prajita si niste oase afumate de oaie, tare sarate... Da’ oamenii n-ai avut ce face... S-o purtat cu noi, parca erai animale." Cand au ajuns in Siberia, erau sleiti si bolnavi.

Ceai, paine si ciorba cu viermi

Palmele late ale Mariei se regasesc pe sortul peticit. Eh, in Urali, acolo au fost duse ele. Erau 1.002 oameni in lagarul ascuns in padure. Maria si Veronica au muncit in mina. Plamanii lor tineri au aspirat praful carierelor de piatra si pe cel din colhozuri. „A trebuit sa muncim si la piatra. Stateau cu armele spre noi. Hai-hai si hai-hai si hai-hai! Numa’ noi n-am putut asa... hai-hai! Finca am fost femei si am fost flamanzi", isi aminteste Maria, cu ochii albastri mariti a revolta. Dormeau in duhoare si mizerie, si frig. Au fost tinuti pe ceai si paine, cate 400 de grame dimineata si 400 seara. Uneori primeau si un polonic de ciorba, pe care-l asteptau ca pe un ospat. O mancau cu viermi cu tot. Isi mai incalzeau burtile. Cand li s-au dat cartofi, de la colhoz, unii au avut rabdare sa faca foc si sa-i coaca in jar. Altii i-au mancat cruzi. Mancarea putina si munca zi-lumina sub geruri de - 50 de grade i-au epuizat. „Hohooo, erau ierni grele acolo... Si ne-a dus la norma. N-ai facut norma, cand ai intrat in lagar n-ai mancat! Ai stat intr-o pivnita, pana a doua zi, cand te ducea din nou la munca, nemancat. Si iar nu faceai norma..." Care au incercat sa fuga au fost prinsi si batuti la sange, n-au primit mancare. Din cate stiu cele doua surori, doar un tigan a reusit sa fuga. Il luasera ca avea nume nemtesc.

Au murit de plamani, de foame, de munca

Dupa patru ani in care le-au degerat mainile si picioarele de nenumarate ori, surorile Schmidt au fost trimise inapoi in Romania. Tot cu vagoane pentru vite. Bratele lor nu mai aveau putere sa slujeasca Uriasul Rosu. „Cand am coborat din tren, la Drobeta, si am auzit vorbind romaneste, am zis ca-l am pe Dumnezeu la picior", arata Veronica spre papuci, negasind expresia corecta. In gara sosirii erau cu mult mai putini. Au murit cu sutele in pamantul strain si rece. De plamani, de foame, de munca. Hainele, caciulile, cizmele pe care le-au primit in prima zi de lagar - toate erau din pufoaica si toate s-au udat dupa prima zi de munca. Altele n-au mai avut. Boala a ajuns-o din urma pe Maria. Patru ani de stat cu picioarele in apa i-au adus necazul cel mare - n-a mai putut face copii. Nici nu s-a maritat. A traiat asa, lănga sora-sa, Veronica. Si ea trage de pe urma gerurilor Siberiei: are toate degetele strambe si nu-si mai simte picioarele. De noi, Maria se desparte cu un simplu zambet. De povestea ce-i ramane pe dinauntru nu va putea fugi niciodata.

Cinci ani cu paine pe cartela si apa cu motorina

TATIANA DABIJA

Inconjurati de tancuri, mitraliere si pamant uscat, deportatii in Baragan au ridicat cu mainile goale, in vara lui 1951, 18 sate. Din 42.000 de oameni din Banat ajunsi in cea mai uscata zona a Campiei Romane, aproape unul din cinci era neamt. Anna Grauvogel, din Timisoara, abia implinise 13 ani cand a fost dusa in Baragan. Singurul ei prieten, vreme de doi ani, a fost un cocos.

Pentru transformarea socialista a agriculturii, Republica Populara Romana a sacrificat oameni. Mai ales pe cei care aveau rude in strainatate, pe cei banuiti de simpatii legionare sau capitaliste. Nemtii din Banat au fost luati de la granita cu Iugoslavia si dusi cu forta in pustiul Baraganului pentru ca erau „elemente capitaliste". Au plecat dinspre Banat sute de vagoane cu oameni. Familiei Grauvogel, din Gottlob, judetul Timis, i s-a dat o ora sa-si faca bagajul. Nu i s-a spus unde merge, nici pentru cata vreme. Intr-un vagon au fost ingramadite patru familii, cu mobila, haine, animale si ce-au mai avut voie sa ia.

ASCUNSI IN DULAP. Anna Grauvogel, copila pe atunci, are acum 66 de ani. Inca plange cand vorbeste despre Baragan. Familia ei a fost coborata din tren „intr-un sant de gara". Satul Cioara, comuna Doicesti, raionul Ilfov. Camp cat se vedea cu ochii. Copila nu-si putea da seama unde vor locui. Spre seara a inceput ploaia, cu o furtuna puternica. „Noi am scos hainele din dulapul pe care-l luaseram si ne-am bagat in el, sa nu ne ploua." Apoi s-au trezit in fata a patru tarusi infipti in pamant: „Asta e locul vostru!", le-au aruncat gardienii. Au ridicat o casa din „carpici". Deportatii au cladit aici o scoala, la care au mers copiii lor. Dupa ore, micutii munceau in campurile de bumbac, de mei, de grau. Anna nu a muncit, ea trebuia sa aiba grija de gospodarie si sa faca mancare, desi nu stia. Parintii ei erau trimisi zilnic la munca, la 50 km de Cioara. „Singurul meu prieten a fost un cocosel", plange batrana. A plans si cand cocosul a fost taiat, ca strica gradinile vecinilor. In doi ani de prietenie se obisnuise sa doarma cu el, sa-i vorbeasca, sa-l alinte.

In Baragan era seceta. Apa era adusa in cisterne de motorina, dar nimeni nu cracnea. Painea se dadea pe cartela, pana si cea veche. Asa au trecut cinci ani sub arsita si in vijeliile iernii.

„ASTA NU SE UITA!" In ’55, de Craciun, au fost trimisi inapoi, in Banat. Au gasit gospodaria din Gottlob plina de sobolani. „Sa stiti ca asta nu se uita!", striga Anna. Lacrimile curg pe sub ramele groase ale ochelarilor. „Tara nu-ti poate da inapoi tot ce-ai pierdut!" Anna iubeste pamantul Banatului. Nu a vrut niciodata sa plece din Romania, pentru ca „locul unde ti-a stat leaganul, ala-i locul tau". Acum locuieste in Timisoara si se intalneste din cand in cand cu fosti deportati, la asociatia care le apara drepturile. Ii leaga cinci ani de viata furata.

Baragan

„Suferim acum de crunte nevoi
Stam la coada ore in sir pentru painea zilnica
Si aceasta este mereu tare si veche
Speram in tacere spre mai bine cat de curand
....

Desi soarta ne-a lovit din greu
Noi, germanii, nu ne mai temem
Si chiar daca pica cate unul dintre noi
Restul strabate lumea mai departe

....

O, Baragan, Baragan
Un cimitir incepe aici
In acest pamant strain odihneste
Mult sange tanar svabesc banatean." Poezie compusa de un svab anonim.

SUMAR DOSAR
Nemtii nostri
Fabrica de nemti din Bucuresti
Noi, sibienii...!
Supravietuitori dupa exod
La plecare, si-au luat si mortii cu ei
„Ne-au facut olteni cu forta!“
Betegite de gerul Siberiei
Sasii recuceresc Estul
A saptea generatie de Peteri
Ultimele „sasce“ din Bistrita
La Bacau, nemtii invata germana de la romani
Printul Charles s-a indragostit de Viscri
Neamul svabilor din Banat sta sa piara
"Din acest loc eu nu ma clintesc"
“Bine ca ati ramas, ca avem unde veni!”

Citeşte mai multe despre:   special,   maria ,   baragan

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 

Rămas fără deputăție, Ponta s-a jucat, puțin, de-a avocatul, după care a intrat în afaceri 
La o lună și opt zile după ce a ratat intrarea în Parlamentul României, Victor Ponta, președinte al Pro România, fost deputat și ex-prim ministru, a intrat în afaceri. El a înmatriculat compania SC VP Projects...

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii

Război la baionetă între Putere și Opoziție pentru majorarea alocațiilor de stat pentru copii
Parlamentarii umaniști au anunțat, ieri, că se alătură colegilor din grupurile parlamentare ale PSD, din Senat și Camera Deputaților, pentru a susține unul dintre amendamentele depuse la Legea Bugetului de stat...

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran

Directorul general de la Complexul Energetic Hunedoara câștigă, din birou, cât zece mineri de la Lupeni în subteran
Galerie Foto Salariile, neplătite cu lunile, pentru care minerii de la Mina Lupeni au protestat, închizându-se timp de șapte zile în subteran, reprezintă a zecea parte din indemnizația lunară pe care o încasează fostul...

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector

Dictatura lui Nicușor Dan: își supune primăriile de sector
Galerie Foto Un scandal uriaș s-a declanșat luni, când primarul general, Nicușor Dan, a decis în numele primăriilor de sectoare anularea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ). Anularea acestor PUZ-uri înseamnă milioane de...

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii

Tensiunea cu valori schimbătoare este începutul hipertensiunii
Hipertensiunea arterială este pe tristul podium al celor mai răspândite boli. În rândul populaţiei au apărut o sumedenie de întrebări, care trebuie lămurite. Explică boala hipertensivă prof. dr. Daniela...

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%

Corupția, măsurată pe ultima uliță a Bucureștiului. O asfaltare furată 100%
Intrarea Şimleu. O stradă liniştită din sectorul 5 al Capitalei, cu case vechi, printre care au răsărit în ultimii ani şi case cu etaj. Locuitorii ei au însă o mare supărare. Strada lor se scufundă în noroi...

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 

Compania de asigurări Euroins, client fidel al amenzilor ASF 
Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară a decis, în urma controalelor efectuate de departamentele de specialitate din cadrul Autorității, aplicarea unei amenzi de 500.000 de lei companiei de asigurări...

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.

Familia politică a lui Cioloș a penetrat PNL și Guvernul încă din 2019. Umbra lui „Grindă”, la șefia Achizițiilor Publice.
Galerie Foto Tehnocrații lui Cioloș sunt în tot și în toate, în noul guvern de coaliție condus de Florin Cîțu. Dacă în ediția de ieri “Jurnalul” a devoalat rețeaua de la Ministerul Sănătății, adusă de Vlad...

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere

“Vacanța” lui Maior la Washington, întreruptă de Iohannis cu doi ani întârziere
Galerie Foto Fostul șef al SRI, din perioada regimului condus de Traian Băsescu, George Cristian Maior, a fost rechemat, ieri, prin decret prezidențial, de către Klaus Iohannis, din funcția de ambasador al României în SUA....

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul

Compania Coaliției de dreapta, cu acționarul plecat puțin la Bruxelles. Afacerile, transferate de la un guvern la altul
Galerie Foto Compania de consultanță controlată de europarlamentarul USR-PLUS Dragoș Pîslaru, fost ministru al Muncii, în timpul guvernului condus de Dacian Cioloș, s-a mufat la contractele guvernamentale, finanțate prin...

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă

Fetiţă de 3 ani ajunsă la psiholog, după ce a fost terorizată de o îngrijitoare la creşă
Galerie Foto O fetiţă de doar 3 ani a fost terorizată psihic mai multe luni de o infirmieră de la o creşă din sectorul 4 al Capitalei. Din cauza relelor tratamente la care a fost supusă, fetiţa a început să se dea acasă cu...

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad

Unde duce setea de personal, la Administrația Bazinală Prut-Bârlad
Simona Iancu, celebra angajată a directorului autointitulat „animal politic”, a fost detaşată de la Primăria Vatra Moldoviţei, din judeţul Suceava, la Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad din cauza...

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro

31 de senatori și colecția lor privată de bijuterii și opere de artă de 1,7 milioane de euro
Galerie Foto Dacă deputații, dublu ca număr de parlamentari față de Senat, se pot lăuda cu adevărate colecții de ceasuri, bijuterii, opere de artă sau bunuri de valoare de peste 3,5 milioane de euro, aleșii din Camera...

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale

Curat tehnocrat. Talentul, ONG-ul și partidul de tip „nou” îi recomandă pentru funcții guvernamentale
Galerie Foto Împărțeala de funcții de secretar de stat între PNL, USR-PLUS și UDMR intră în linie dreaptă. Negocierile care s-au purtat cu cuțitele pe masă, în perioada anterioară par să se fi...

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 

„Minerii” au pus ochii pe Parcul Național Munții Măcinului 
Galerie Foto În secolul al XIX-lea, Munţii Măcinului din Dobrogea erau una dintre cele mai importante zone de exploatare a granitului, piatra de aici rivalizând cu marmura neagră şi roşie. Exploatarea industrială a...
Serviciul de email marketing furnizat de