"Reactivatul" general Constantin Degeratu a fost adeseori acuzat ca
s-ar fi amestecat in "mersul" Justitiei, exact in momente-cheie, cand anchetatorii incepusera sa elucideze dramaticele evenimente petrecute la Cluj, in Decembrie 1989.
|
|
VICTIME. La Cluj au fost ucisi 30 de oameni, dar nimeni nu a raspuns pentru moartea lor
|
Ancheta referitoare la atrocitatile comise la Cluj, in Decembrie 1989, a demarat vioi, chiar din primele zile ale anului 1990, dar s-a incheiat abia in 1997, o data cu intocmirea rechizitoriului care dispunea trimiterea in judecata a sase inculpati: un fost demnitar comunist si cinci erau militari, proveniti din Armata a lV-a. In cei sase ani, ancheta a avut un curs incalcit, marcat prin cateva episoade ciudate, in cursul carora diversi reprezentanti ai Armatei au sarit in apararea militarilor ajunsi la mana Justitiei.
MINCIUNA CU EPOLETI AURITI. Si apropo de generali. In urma cu trei luni, generalul Eugen Badalan a incercat sa ne convinga ca, in Decembrie 1989, Divizia Mecanizata Oradea, unde era sef de Stat Major, ar fi fost scoasa "din jocul comenzii", iar el si generalul Schiopu habar nu ar fi avut ce cautau trupele din Arad dizlocate in Timisoara. Consultarea dosarului Revolutiei de la Cluj ne-a dat ocazia sa aflam adevarul. Un adevar care ne permite sa-i aratam elegant obrazul lui Eugen Badalan: "Ne-ati mintit, domnule general. Si nu atat pe noi, cat pe toti cei pe care ati vrut sa-i convingeti ca la Revolutie ati facut parte din tabara "baietilor buni"". Iata ce declara, in ianuarie 1990, generalul Topliceanu: "Pe 17.12.1989, Ministerul Apararii a alarmat, la ora 14:15, prin comandantul Diviziei Mecanizate de la Oradea, aflata sub comanda gen. mr. Nicolae Schiopu, Regimentul Mecanizat de la Arad, iar la ora 15:00 i-a transmis, tot direct, ordinul de deplasare a unui batalion de infanterie catre Timisoara". (Dosar nr. 217/P/1997, Vol. XlV, pag. 57)
SENINATATE. Constantin Degeratu, un general caruia trecutul nu-i aduce nici un fel de mustrari de constiinta
|
"VIN SI OCUPA CLUJUL". Initial, cercetarea evenimentelor petrecute, pe 21 decembrie 1989, a fost incredintata procurorului Tit Liviu Domsa de la Parchetul Militar Cluj. Acesta si-a luat sarcina in serios si, in aprilie 1990, a dispus arestarea preventiva a lt.-col. Valeriu Burtea, mr. Laurentiu Cocan si cpt. Ilie Dicu, acuzati pentru reprimarea manifestantilor din oras. In scurt timp, a avut loc prima si poate cea mai grava dintre imixtiunile Armatei in treburile Justitiei. Imixtiune care, daca ar fi fost dusa pana la capat asa cum fusese anuntata, ar fi putut aduce toata tara in pragul unui razboi civil. Pe scurt, faptele s-au petrecut astfel: in momentul in care mandatele de arestare preventiva a celor patru ofiteri erau pe punctual de a fi puse in executie, seful Parchetului Militar Cluj a fost contactat telefonic de capitanul de intendenta Manea, care, prezentandu-se drept purtatorul de cuvant al unui grup de militari adunati in sala de spectacole a Casei a Armatei din Cluj, l-a anuntat ca, in cazul in care colegii ofiteri vor fi arestati, "unitatile militare din Floresti sunt cu motoarele pornite si vin sa ocupe din nou Clujul". Aceasta amenintare cu provocarea unei razmerite militare intr-o zona, pe atunci deosebit de sensibila, nu a fost anchetata niciodata, la fel cum niciodata nu s-au analizat implicatiile sale asupra sigurantei nationale. In schimb a fost un mijloc deosebit de eficient pentru a schimba "traseul juridic" al intregii anchete. Procurorul-sef de la Cluj a anuntat Bucurestiul despre aceasta situatie inedita. In scurt timp, din Capitala a venit o delegatie compusa din gen. Vasile Ionel, viitorul consilier al presedintelui Ion Iliescu, si col. Mugurel Florescu. Dar ei n-au catadicsit sa-l contacteze pe procurorul-sef. S-au dus direct la Comandamentul Armatei a IV-a, unde au discutat doar cu cadrele de conducere: generalul Paul Cheler, proaspat numit in fruntea Armatei a IV-a, in locul generalului Iulian Topliceanu, Dorin Gheorghiu, de curand avansat la gradul de general, fostul "marginalizat" colonel Constantin Degeratu, precum si alti ofiteri din "staff"-ul comandamentului. Discutiile lor au ramas secrete, dar deosebit de "eficiente": Mugurel Florescu a preluat "Dosarul Cluj", a oprit cercetarea penala si a dispus neinceperea procedurii de arestare a celor pentru care se emisesera deja mandate.
INVULNERABILI. V.A. Stanculescu (in picioare) si Mihai Chitac (dreapta), alti doi generali pe care Justitia nu a fost in stare sa-i pedepseasca pentru mortii Revolutiei. Doua sentinte definitive nu au fost suficiente
|
ORDIN: "CIOCUâ MIC"
|
In anii trecuti de la Revolutia din decembrie â89, mai multe colective complexe de procurori au derulat nenumarate anchete laborioase, care au presupus un numar imens de audieri si de expertize, tehnice, medico-legale sau balistice. Munca lor s-a concretizat in cateva sute de dosare care, apoi, au fost trimise in fata judecatorilor de la diferite instante. Au urmat procese lungi, intinse pe ani buni si incheiate prin condamnari la ani grei de puscarie, pronuntate in prima instanta. Ceva mai tarziu, pe parcursul cailor legale de atac ale acelor sentinte, dosarele s-au "ratacit" prin hatisurile justitiei, astfel ca, pana la urma, au existat extrem de putini inculpati care au ajuns cu adevarat dupa gratii, pentru implicarea lor in reprimarea miscarilor revolutionare din Decembrie â89. Asta s-a intamplat si pentru ca au existat cateva cazuri de inalti demnitari care au intervenit si, intr-un fel sau altul, au reusit, mai mult sau mai putin discret, sa bage bete-n "roatele" firavelor demersuri intreprinse de o justitie si asa neputincioasa. Unul dintre acestia a fost chiar Constantin Degeratu. In afara celor deja pomenite, o alta interventie a sa in treburile Justitiei s-a produs in 1997, pe cand era general de armata, secretar de Stat si sef al Statului Major General. In aceasta ultima calitate, a semnat "Ordinul Circular nr. 522" din 19.11.1997. Un ordin care, sub motivul "prevenirii oricaror fapte care ar putea aduce atingere principiului unitatii de comanda, ar influenta negativ activitatea si capacitatea de actiune a Fortelor Armate ori ar prejudicia eforturile vizand clarificarea rolului acestora in Revolutia din Decembrie 1989 si infaptuirea Justitiei", le cerea imperativ militarilor doua lucruri, ambele la fel de ilegale. Primul, care trada acelasi dispret pentru dreptul la informare al opiniei publice, stabilea ca: se suspenda temporar dreptul personalului militar si civil din statele majore, comandamentele unitatilor, formatiunile si celelalte institutii din subordinea Statului Major General de a furniza mijloacelor de informare in masa orice fel de informatii despre activitatea proprie si a altor persoane pe timpul evenimentelor din decembrie 1898. Cea mai grava este insa a doua prevedere a "Ordinului Circular" care pretindea: "Prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta sI judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului Apararii Nationale". De atunci si pana acum, nimeni nu a vrut sa observe ca ordinul semnat de Constantin Degeratu in 1997, pe langa faptul ca punea intr-un grav pericol independenta justitiei, era si o incalcare a legilor in vigoare pe care, in forma ei cea mai grava, Codul Penal o defineste drept "favorizarea infractorului".
|
GENERALI "PE BANDA RULANTA"
Armata a IV-a a fost o "fabrica" de generali. Locotenent-coloneii Dorin Gheorghiu, fost sef de Stat Major al Armatei a IV-a, Dumitru Marangoci, fost sef al transmisiunilor din UM 02565, si coloneii Vasile Lates, fost sef al apararii antiaeriene din aceeasi unitate, Pantelimon Pralea, fost sef al Sectiei Operatii, si Constantin Cojocaru au devenit generali-maiori. O ascensiune spectaculoasa au avut-o fostul sef al Pregatirii de Lupta de la UM 02565, colonelul Florian Caba, ajuns general de armata. Tot generali de armata au ajuns si locotenent-colonelul Constantin Degeratu si maiorul Eugen Badalan |
ARMATA ORDONA JUSTITIEI
"Pentru restabilirea unei atmosfere de liniste si intelegere in randurile militarilor din Transilvania si pentru a crea o atmosfera propice restabilirii ordinii si disciplinei in noile structuri ale Armatei, consider imperios necesar ca procurorul militar sef Domsa Tit Liviu sa fie trecut in rezerva, iar cei doi procurori militari proveniti din MI sa fie trecuti in rezerva sau transferati. In locul acestora, va propun sa fie numit procuror militar sef cpt. de justitie Andries Dorel, din Procuratura Militara Cluj, si sa fie numiti procurori militari cpt. Siserman Viorel si cpt. Iepure Viorel" Gen. V.A. Stanculescu fost ministru al Apararii Nationale |
ORDINUL CIRCULAR 522/19.11.1997
"Se suspenda temporar dreptul personalului militar si civil din statele majore, comandamentele, unitatile, formatiunile si celelalte institutii din subordinea Statului Major General de a furniza mijloacelor de informare in masa orice fel de informatii cu privire la activitatea proprie si a altor persoane pe timpul evenimentelor din Decembrie 1989. (...) Prezentarea personalului militar si civil la organele de ancheta si judecata, in orice calitate, pentru fapte legate de evenimentele din Decembrie 1989, se va face numai cu aprobarea ministrului Apararii Nationale" Gen. Div. Constantin Degeratu - fost sef al Statului Major General |
Nu ratati
|
In numarul urmator al ziarului nostru, generalul Constantin Degeratu va descrie haosul care a domnit la Cluj in decembrie 1989.
|