Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În ultima ședință de Plen a acestei legislaturi ar fi trebuit să fie supus la vot un proiect de lege care propune interzicerea, cu unele excepții, a cumulului de funcții plătite de la bugetul de stat. Proiectul s-a aflat la poziția a 12-a pe ordinea de zi a Plenului Camerei Superioare a Parlamentului, ca primă Cameră sesizată, din data de 16 decembrie 2022. Este vorba despre proiectul de lege nr. L576/2024 privind o propunere legislativă care vizează interzicerea cumulului de funcții finanțate de la bugetul de stat.
Legea este inițiată de deputații umaniști Steluța Cătăniciu și Grațiela Gavrilescu, ambele membre ale grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, la care se adaugă deputatul PSD Vlad Popescu și deputata Partidului Național Liberal Maria Stoian.
Conform acestui proiect de lege, „se instituie imposibilitatea ca o persoană să fie titularul a două sau mai multe contracte individuale de muncă, rapoarte de serviciu sau să fie beneficiarul a două sau mai multe acte de numire în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, în care acestea sunt retribuite prin indemnizații sau salarii de la bugetul de stat”.
Există și categorii de personal exceptate de la această regulă
Propunerea legislativă vine și cu o serie de excepții, fiind prevăzute categorii de personal exceptate de la această regulă.
Una dintre categorii este cea a activităților de orice fel din domeniul privat, unde cumulul de funcții nu este limitat. De asemenea se exceptează cumulul de funcții bugetate de la bugetul de stat cu orice funcție din domeniul privat, acolo unde legislația permite, sub condiția ca doar o singură activitate să fie finanțată de la bugetul de stat.
Citește pe Antena3.ro
Proiectul de lege în discuție nu vizează interzicerea cumulării pensiei cu salariul. Nu sunt incidente prevederile acestei legi nici asupra persoanelor alese în funcții de autoritate sau de demnitate publică, precum și a celor pentru care durata mandatului este stabilită expres în Constituție.
Este exceptat, de asemenea, de la această interdicție personalul din sistemul public de pensii. De asemenea, nu fac obiectul legii propuse asistenții personali și asistenții personali profesioniști, personalul care ocupă funcții clericale sau funcțiile de specialitate artistică și nici persoanele care beneficiază de drepturi de autor.
O altă excepție a fost prevăzută cu privire la membrii Academiei Române și ai academiilor de ramură, precum și la personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autoritățile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, dar și în ceea ce privește asistenții maternali.
Trei obiective principale vizate de inițiatori
Parlamentarii inițiatori explică oportunitatea și necesitatea adoptării acestui proiect de lege, în cadrul expunerii de motive.
Conform acestui document, inițiativa legislativă în discuție urmărește trei obiective. Primul se referă la „evitarea conflictului de interese”, în sensul că, atunci când o persoană ocupă, simultan, mai multe funcții, „ar apărea situații de incompatibilitate sau interese contradictorii”.
Al doilea obiectiv vizat se referă la „optimizarea cheltuielilor publice”. Mai concret, deputații inițiatori arată că limitarea numărului de contracte „ar putea reduce povara financiară asupra bugetului public, prin evitarea supraîncărcării financiare a instituțiilor sau a companiilor de stat”.
Nu în ultimul rând, al treilea obiectiv identificat este „asigurarea unei mai bune distribuiri a resurselor necesare”, în sensul că „limitarea cumulului de funcții permite ca mai multe persoane să ocupe posturi în instituții și să fie implicate activ în activitatea acestora”.
Avize negative pe toată linia
În contrast cu opinia deputaților inițiatori, toate entitățile avizatoare au respins adoptarea acestui proiect de lege. Spre exemplu, Agenția Națională a Funcționarilor Publici susține că propunerea legislativă „nu este de natură a conduce la atingerea obiectivelor susținute în expunerea de motive privind îmbunătățirea legislației actuale”.
La rândul său, Consiliul Economic și Social (CES), care a avizat negativ proiectul, arată că „se încalcă libertatea muncii, pentru că, potrivit Constituției și Convenției OIM, fiecare persoană are dreptul de a-și alege locul de muncă, iar interzicerea cumulului de funcții ar putea fi considerată o restrângere nejustificată a acestui drept”. De asemenea, CES mai susține că „măsura propusă poate duce la blocarea activității instituțiilor publice ca urmare a imposibilității ocupării anumitor poziții, în contextul penuriei de specialiști” și că „argumentul că prin această propunere se elimină apariția cazurilor de incompatibilitate este irelevant, deoarece există proceduri legale specifice acestui domeniu și autorități competente pentru cercetarea și sancționarea incompatibilităților”.
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de lege, susținând că „propunerea legislativă nu poate fi promovată în forma prezentată, necesitând fie clarificarea, fie reanalizarea soluțiilor preconizate, după caz”.
Avize negative au venit și din partea Comisiei pentru Drepturile Omului și a Comisiei pentru Buget-Finanțe ale Senatului. Pentru că a lipsit raportul, legea nu a fost supusă la vot. Asta, în condițiile în care termenul de adoptare tacită se împlinește, chiar astăzi, 18 decembrie 2024. Acest termen este calculat la 45 de zile din data de 4 noiembrie 2024, în temeiul articolului 75 alineat 2 și articolului 115 alineat 5 din Constituție, coroborate cu articolele 117 - 119 din Regulamentul Senatului.
