Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pură coincidență sau asistăm la revigorarea practicilor din timpul regimului lui Traian Băsescu? În acea epocă, umbla o vorbă potrivit căreia „orice neînțelegere politică majoră se reglează din dosare”. Din dosare penale, evident. Unul dintre foștii procurori DNA care au activat în acea perioadă publică o postare pe contul său de socializare, în care afirmă că „a auzit un zvon” cum că liderul fracțiunii „puciste” din PNL, Hubert Thuma, ar fi fost „convins” să îl sprijine pe Ilie Bolojan, în încercarea PSD de a-l da jos de la Palatul Victoria, după ce i s-ar fi arătat „pisica” unui dosar la DIICOT. Același fost procuror DNA mai susține că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, a primit semnale similare, după ce fostul său consilier de la Ministerul Transporturilor a fost „luat” cu dosarul „cutiilor de pantofi” pline cu bani. Iar, tot ca o coincidență, în ziua în care președintele Nicușor Dan se afla în consultări cu reprezentanții partidelor din Coaliție, în încercarea de a găsi o soluție pentru ieșirea din această criză guvernamentală, DNA a „săltat” doi „grei” ai PSD și PNL.
Claudia Roșu, fost procuror DNA, cu o activitate extrem de mediatizată în timpul mandatului Laurei Codruța Kovesi la conducerea acestei structuri de parchet, a postat, pe contul său de socializare, o „bombă”. Aceasta scrie: „Nu sunt nici pe departe un fan al analizei mișcărilor de pe scena politică românească, fiindcă de-a lungul parcursului profesional am realizat, inițial cu părere de rău, apoi cu resemnare, că toți sunt la fel și că, dincolo de mascarada de ochii lumii, în spate există o rețea complexă de interese comune, dincolo de opinii și doctrine politice. Numărul palmelor bătute pe sub masă a depășit mereu numărul picioarelor”.
În continuare, aceasta precizează că există „un zvon care circulă prin oraș, în lumina deciziei PSD de retragere a sprijinului politic pentru Bolojan (apropo, în opinia mea, bine fac, nu fiindcă sunt buni, ci fiindcă sunt mai puțin trădători de țară decât ceilalți). Din câte se știa, PNL era și el scindat între susținătorii lui Bolojan și gruparea Hellvig-Thuma-Antonescu. Situație extrem de inconfortabilă pentru premier. Brusc, gruparea Thuma și-a declarat sprijinul pentru Bolojan. Mișcare aparent lipsită de logică, atâta vreme cât s-a vehiculat intens nominalizarea altui premier tot din PNL. Așadar, sprijinul nu a fost declarat spre binele partidului, ci spre binele premierului. De ce?”.
„DIICOT a ajuns la USR”
„Acum ajung la zvonul care cică circulă într-un anumit mediu, și anume că onorabilului Thuma i-ar fi arătat pisica o unitate de parchet din România, DIICOT parcă îi spune, fapt ce l-ar fi determinat să se îndrăgostească subit de Bolojan. Asta în paralel cu prezentarea cutiei «de pantofi» de către Anton lui Grindeanu, cu mesajul subtil «poți să pleci, dar votezi cum trebuie». Zvonul are o tentă de credibilitate, mai ales dacă îl coroborăm cu un alt zvon, acela al împărțirii conducerii marilor parchete pe criterii de sprijin politic, DIICOT-ul revenind partidului de pe locul patru. DNA-ul cui o fi revenit, că văd că și pesedistul Negoiță, cu un dosar de doi lei pe acolo, a sărit împotriva deciziei propriului partid. O fi sau nu așa? Cert e că actualul premier face mai mult politica USR-ului decât a Coaliției”, conchide fosta procuroare Claudia Roșu.
Trebuie reamintit faptul că procuroarea Claudia Roșu este anchetatoarea DNA care a întocmit dosarele penale prin care au fost trimiși în judecată Ludovic Orban, pe care l-a pus sub acuzare în plină campanie electorală pentru alegerile locale vizând Primăria Capitalei, în 2016, și Lia Olguța Vasilescu, tot în campania electorală din anul 2016, dar pentru Primăria Craiovei.
Ambele dosare s-au terminat cu achitări definitive în instanță. Cel mai recent, în 2025, primarul municipiului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a fost achitat definitiv într-un dosar care a vizat-o timp de aproape șapte ani și care i-a influențat parcursul profesional și personal. Instanțele au stabilit că faptele pentru care a fost trimisă în judecată nu constituie infracțiuni, cauza fiind închisă definitiv. Dosarul a pornit de la acuzații potrivit cărora edilul ar fi solicitat fonduri de la oameni de afaceri pentru o organizație implicată în renovarea centrului orașului, faptele fiind ulterior extinse la presupusa folosire a funcției în scop electoral. După un traseu judiciar îndelungat, judecătorii au respins toate aceste acuzații.
Șefii PNL și PSD Bistrița și Sălaj, luați de procurori în ziua negocierilor de la Cotroceni
Am putea spune că procuroarea Claudia Roșu știe exact ce spune, având în vedere că a instrumentat astfel de dosare la momente de maximă importanță politică. Iar ceea ce aruncă drept zvon pe piață este întărit de o acțiune a DNA de miercuri, când, la Palatul Cotroceni, președintele României, Nicușor Dan a convocat consultări cu partidele din Coaliție, pentru a încerca să găsească o soluție pentru criza guvernamentală, procurorii au descins la doi lideri din teritoriu ai PSD și PNL.
În urma acestor descinderi, liderul PNL Sălaj și președinte al Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, a decis să demisioneze de la conducerea PNL Sălaj, iar, în paralel, Consiliul Județean va fi convocat într-o ședință extraordinară pentru alegerea unui președinte interimar. Asta, deoarece, miercuri, procurorii DNA Cluj au anunțat că au finalizat operațiunea constând în percheziții ample la șefii CJ Bistrița și Sălaj, la funcționari, oameni de afaceri și sedii de firme, iar în cazul președintelui Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu Sălăjanu, au stabilit luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Tot miercuri, și președintele PSD Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, președinte al CJ Bistrița, a demisionat din funcția de la partid, după ce, la rândul său, a fost „călcat” de DNA Cluj, în același dosar. Șefia interimară a filialei județene a fost preluată de prim-vicepreședintele PSD Bogdan Gruia Ivan. Moldovan a demisionat „pentru a evita orice neclarități sau efecte asupra activității organizației”.
Anchetatorii de la DNA au descins la 69 de adrese din Bistrița-Năsăud, Cluj, Sălaj, Iași și municipiul București, în 3 dosare penale distincte, dar cu conexiuni între ele.
Procurorii au suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2022 până în prezent, a unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, respectiv spălare de bani, în contextul achizițiilor unor lucrări de utilitate publică la nivelul Consiliilor Județene Bistrița-Năsăud și Sălaj.
Pe cei doi lideri PNL şi PSD i-au percheziţionat şi acasă. Iar firmele suspectate că au derulat contracte cu miros de corupţie au fost şi ele verificate
Miniștrii PSD au demisionat, în bloc, din Guvernul României
Ieri, toți cei șapte membri ai Cabinetului Bolojan din partea PSD au demisionat din funcții. Este vorba despre vicepremierul Marian Neacșu, despre ministrul Justiției Radu Marinescu, despre ministrul Agriculturii Daniel Barbu, despre ministrul Energiei Bogdan Gruia Ivan, despre ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, despre ministru Transporturilor Ciprian Șerban și despre ministrul Muncii Florin Manole.
PSD precizează, prin intermediul unui comunicat de presă, că „demisiile miniștrilor social-democrați reprezintă actul politic prin care a fost formalizată decizia partidului de a retrage sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan. Din acest moment, premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare, ceea ce înseamnă că nu mai are legitimitatea democratică de a exercita funcția de conducere a Guvernului României. Potrivit Constituției, niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea națională în nume propriu, contrar voinței parlamentare majoritare, rezultate în urma alegerilor libere și democratice”.
Conform sursei citate, menținerea în fruntea unui guvern nefuncțional, lipsit de o majoritate parlamentară, constituie o abordare profund iresponsabilă, cu implicații negative asupra economiei naționale.
Social-democrații adaugă că „retragerea miniștrilor PSD nu reprezintă o abandonare a guvernării, ci un act prin care este inițiată schimbare! Ar fi fost iresponsabil să continuăm pe aceeași cale care s-a dovedit greșită, mai ales în contextul geopolitic în care ne aflăm! PSD este pregătit să participe la formarea unui nou guvern pro-european și să susțină un premier, politic sau tehnocrat, care să fie receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă capacitatea de a colabora cu partidele care îi asigură majoritatea parlamentară. Până la formarea unui nou guvern, PSD va asigura sprijinul parlamentar pentru adoptarea actelor normative necesare în derularea proiectelor cu finanțare europeană. De asemenea, miniștrii demisionari ai PSD își vor îndeplini atribuțiile guvernamentale până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie prin publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, dar își vor delega reprezentarea către secretarii de stat desemnați de celelalte partide din Coaliția de guvernare”.
La finalul ședinței de guvern, imediat după ce a luat act de aceste demisii, Ilie Bolojan a și făcut propuneri cu privire la membrii rămași în Guvern pentru a prelua portofoliile lăsate libere de membrii PSD. Bolojan s-a numit pe sine ca interimar la Ministerul Energiei, iar pe Radu Miruță, de la USR, l-a „uns” interimar la Ministerul Transporturilor. Funcția vicepremierului demisionat Marian Neacșu va fi preluată interimar de ONG-ista Oana Clara Gheorghiu, iar funcția de ministru al Muncii - de către REPER-istul Dragoș Pîslaru. Mai departe, funcția de ministru al Justiției va fi preluată interimar de Cătălin Predoiu. Reprezentanții UDMR Cseke Attila și Tanczos Barna vor prelua, de asemenea, interimatele la Ministerul Sănătății și la Ministerul Agriculturii.
Sesizarea CCR cu un conflict juridic nu poate fi făcută decât după expirarea interimatului de 45 de zile
Potrivit unor surse social-democrate, conducerea PSD ia în calcul ca, în perioada imediat următoare, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, după demisia propriilor miniștri din Cabinetul Bolojan. Ei susțin că acest demers ar fi necesar deoarece Constituția nu prevede ce se întâmplă dacă un partid se retrage de la guvernare, iar guvernul devine minoritar, fără susținere în Parlament.
Specialiștii în drept constituțional arată însă că o astfel de solicitare către CCR nu este posibilă în acest moment. Demersul trebuie să îmbrace forma invocării unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, generat, în acest caz, de o eventuală nesocotire de către prim-ministru a hotărârii din 2025 a Parlamentului României, prin care Executivul a fost învestit ca fiind format din reprezentanți ai patru partide politice (PSD, PNL, USR și UDMR), funcționând într-o altă componență politică, doar cu reprezentanți de la trei partide (PNL, USR și UDMR).
Însă în acest moment nu ne aflăm în această situație juridică, chiar și în prezența demisiei miniștrilor PSD. Concret, odată înregistrate aceste demisii, premierul avea la dispoziție 5 zile pentru a le înainta președintelui României. Președintele României are, la rândul său, la dispoziție un termen de 15 zile pentru a semna decretele de eliberare din funcție și de vacantare a posturilor de ministru. Însă există și posibilitatea, cum s-a mai întâmplat, ca președintele să refuze să semneze aceste decrete de eliberare din funcție.
În ipoteza că le va semna, atunci, constituțional, Bolojan trebuie să numească în locul miniștrilor PSD demisionari alți membri ai Guvernului, ca interimari, pentru o perioadă de 45 de zile. La expirarea acestui termen, Bolojan trebuie să se prezinte în fața Parlamentului, pentru a obține un nou vot de învestitură pentru noii miniștri propuși, care să nu fie de la PSD. Abia dacă aceste propuneri pică la vot, iar Bolojan va abuza de funcție, numind alți membri ai Guvernului pe locurile vacante, putem vorbi despre invocarea unui conflict juridic de natură constituțională și, doar din acel moment, poate fi sesizată Curtea Constituțională.
Citește pe Antena3.ro
