Ce se mai fură prin România? Azi, Canalul Dunăre-Marea Neagră

de Adrian Stoica | 24 Oct 2024 • 00:05

Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (CN ACN) pune la bătaie 1,2 miliarde de lei (circa 240 de milioane de euro) pentru întreținerea canalelor Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia - Năvodari în vederea creșterii siguranței navigației. Durata de implementare a lucrărilor este de 71 de luni, finanțarea proiectului fiind asigurată prin Programul Operațional Transport 2021-2027 și de la bugetul de stat. La licitația organizată în acest sens, CN CAN a primit două oferte care acum se află perioada de evaluare. La deschiderea navigației pe cele două canale, în 1984, respectiv 1986, erau executate numai lucrările minime necesare desfășurării traficului naval.

Canal Dunăre - Marea Neagră are o lungime de 64,4 km, iar Canal Poarta Albă - Midia - Năvodari, 27 km, la care se mai adaugă 5 km ramura Luminița. Proiectul de modernizare a celor două canale este inclus în Master Planul General de Transport al României, aprobat prin HG nr. 666/2016. Ulterior, aceasta a fost modificată prin HG nr. 1312/2021 pentru aprobarea Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021 - 2030. Investiția se află pe rețeaua de transport intermodal de interes european TEN-T (Rin - Dunăre).

Lucrările prevăd deschiderea a cel puțin șase șantiere pe Canalul Dunăre - Marea Neagră și cel puțin 5 șantiere, la Poarta Alba - Ecluza Ovidiu, la ecluza Năvodari și pe ramura nordică, spre Portul Luminița. Încheierea contractului de achiziție sectorială este condiționată însă de obținerea finanțării.

Vegetația de pe taluzuri, furtul bolovanilor și apariția ravenelor

Potrivit studiului de fezabilitate, proiectul are la bază expertizele tehnice realizate în ultimii ani pentru drumurile, podurile, taluzurile, construcțiile şi amenajările hidrotehnice existente pe cele două canale. Printre cauzele care au generat deteriorarea lucrărilor se numără: acțiunea valurilor produse de vânt şi de circulația navelor şi convoaielor cu viteze mai mari decât cele luate în considerare la proiectare; variațiile rapide ale nivelului apei din canal; creșterea vegetației şi a arbuștilor pe taluzuri; drenarea necorespunzătoare a apei etc. Totuși, la aproape 40 de ani de la darea în folosință a Canalului Dunăre - Marea Neagră, problemele principale sunt reprezentate de apariția ravenelor pe anumite zone ale malurilor şi de căderea blocurilor de piatră din taluzuri. Circa 50% din volumul de piatră brută care alcătuiește carapacea apărării de mal a secţiunii dintre cele două ecluze ale canalului nu se mai regăsește în amplasament, fiind necesară completarea la profilul iniţial, arată Ministerul Transporturilor. Una dintre cauzele deteriorării malurilor este sustragerea de bolovani din apărările de mal, sau rearanjarea acestora ca locuri de pescuit (scaune, trepte, reazeme) de către localnici.

Ce înseamnă Canalul Dunăre - Marea Neagră

Canalul Dunăre - Marea Neagră uneşte portul Cernavodă cu portul maritim Constanţa, scurtând cu aproximativ 400 km ruta navelor dinspre Marea Neagră spre porturile dunărene din Europa Centrală. Construcția canalului a durat aproximativ opt ani, inaugurarea oficială având loc în anul 1984. Canalul este accesibil navelor fluvio-maritime autopropulsate de până la 5.000 de tone, având o lungime de până la 138 de metri, o lăţime de 16,8 metri şi un pescaj de 5,5 metri. Pe canal pot circula simultan, în ambele sensuri, convoaie cu 6 barje, având în total până la 18.000 de tone, cu o lungime maximă a convoiului de 296 de metri, o lăţime de 22,8 metri şi un pescaj de 3,8 metri. În conformitate cu standardele CEE-ONU, Canalul Dunăre - Marea Neagră se înscrie în clasa a VI-a de canale interioare, cea mai înaltă clasă internaţională pentru astfel de construcţii. Canalul Poarta Albă - Midia - Năvodari reprezintă ramura de nord a canalului principal şi face racordul cu zona Midia a portului Constanța şi portul Luminița - Tașaul.

Lucrări de reparații la maluri și pe Canalul Sulina

Un contract estimat la 203,5 milioane de lei (circa 41 de milioane de euro) pentru lucrări de apărare a malurilor Canalului Sulina a fost scos la licitație și de Regia Autonomă „Administrația Fluvială a Dunării de Jos” Galați. Asocierea Max Boegl Romania (lider) - Complex Delta - Max Bögl Stiftung & Co. Kg, alături de Tractebel Engineering ca subcontractant, a depus singura ofertă de participare la această licitația. Oferta va fi evaluată financiar și tehnic până la data de 3 ianuarie 2025 și dacă va fi declarată conformă, contractul va fi semnat cu clauză suspensivă, în sensul că încheierea acestuia este condiționată de obținerea/aprobarea fondurilor necesare investiției, proiectul fiind depus pentru finanțare prin Programul Operațional Transport (POT) 2021-2027. Contractul are o perioadă de implementare de 72 de luni, inclusiv cu perioada de garanție.

Ucraina, principalul beneficiar al traficului

În anul 2023, din totalul de 23,3 milioane de tone de marfă transportate pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, 51% au reprezentat mărfuri sub pavilion Ucraina. De asemenea, anul trecut Canalul Sulina a fost tranzitat de 4.285 de nave încărcate cu 16,4 milioane de tone de mărfuri diverse. Dintre acestea, peste 12,8 milioane de tone au fost tranzitate de nave care au navigat pe Sulina din sau spre porturi ucrainene. În anul 2023, pe relația Ucraina, traficul total de mărfuri a fost de 25 de milioane de tone, iar cerealele ucrainene care au tranzitat portul Constanța au reprezentat 15,5 milioane de tone.

Citește pe Antena3.ro