x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cadou de Crăciun: Pământ pe Lună

Cadou de Crăciun: Pământ pe Lună

de Roxana Jianu    |    20 Dec 2009   •   00:00
Cadou de Crăciun: Pământ pe Lună
Sursa foto: /stockxpertcom

Fulgi de zăpadă care "păşesc" timid pe pământ, beculeţe şi globuri care smulg zâmbete sincere, foşnet provocat de mânuţele copiilor desfăcând cadouri împachetate, boare de bucate desfătătoare... Anotimpul bucuriei, în care primim şi dăruim cu nesfârşită iubire şi căldură sufletească. Este iarnă!

Decembrie... De ce este considerată de cei mai mulţi dintre noi drept cea mai frumoasă perioadă a anului? "Pentru că putem merge la colindat şi pentru că primim multe cadouri de la Moş Nicolae şi de la Moş Crăciun", ar răspunde voios cei mici. "Pentru că iarna, de obicei, ninge şi ne putem da cu snowboard-ul sau cu schiurile la munte", ar spune adolescenţii. "Pentru că de Crăciun suntem mai buni, mai uniţi, mai darnici, iar familiile se reunesc în jurul bradului", ar afirma cei bătrâni.

O ZI DE IARNĂ
În decembrie, primim cu bucurie căderea fulgilor de zăpadă, care îşi fac liniştiţi loc pe aleile intens luminate şi pe pomii desfrunziţi. Îmbracă astfel bătrânul Bucureşti cu o pătură albă, ascunzând noroiul, gunoaiele, curăţându-l de toate mizeriile, curăţenie care, spun unii, ar trebui să se facă şi în sufletele credincioşilor la sfârşit de an. Cum şcoala s-a terminat şi i-a dat voie vacanţei să dea startul recreării şcolarilor, aceştia profită de omătul aşternut calm peste terenuri, construind mici oameni de zăpadă feluriţi ori dându-se cu sania pe oriunde îi îndeamnă imaginaţia.

După o bătaie pe cinste cu bulgării rămaşi în urma clădirii omuleţilor, sunt momiţi spre case de beatitudinea dată de împodobirea bradului, dar şi de împotmolirea din aer dintre mirosul sărmăluţelor abia scoase din cuptor şi aroma cozonacilor proaspeţi. În ce-i priveşte pe cei mari, ei se relaxează cu o plimbare prin oraşul gătit special pentru sărbătorile ce vin, cu brăduleţi de diverse mărimi şi culori şi cu luminiţele cocoţate peste tot, amuzaţi de formele bizare lăsate în urmă pe nea.

Chiar de-i frig de îngheaţă pietrele, ţuica şi vinul fiert îşi fac datoria de a nu-i lăsa pe bucureşteni înfriguraţi, ei sorbindu-le cu o poftă de pizmuit. După ce ajung la sfârşitul maratonului de căutat daruri perfecte pentru cei de acasă, aşază conştiincios punguţele sub luminatul brad verde, dându-i astfel o mână de ajutor lui Moş Crăciun. Apoi... aşteaptă să vină noaptea, urmând ca imediat ce se crapă zorii să privească la cei dragi cum deschid pachetele cu ochii crăpând de satisfacţie.

DARURI
Tradiţia Moşului care lasă creştinilor daruri sub brad în noaptea Naşterii Domnului s-a împământenit după apariţia Sf. Nicolae. Acesta a devenit faimos în lumea întreagă, graţie generozităţii sale faţă de cei săraci, fiind patronul spiritual al copiilor. Datorită desenatorului american Thomas Nast "am făcut cunoştinţă" cu Moşul care aduce cadouri, pe care l-a creat prima dată în 1860, urmând ca în anul 1885 să îl deseneze din nou.

În timp ce oamenii din întreaga lume dau ochii cu faimosul Moş Crăciun şi cu renii săi spre sfârşitul ultimei luni din an, în Italia sunt aduse cadouri de varianta feminină a acestuia. Italienii aşteaptă darurile la data de 19 ianuarie, zi în care va trece La Befana, o bătrână vrăjitoare urâtă, cu părul alb, îmbrăcată în negru. În loc de reni care să o ajute cu transportul, ea vine călare pe o mătură, pentru a împărţi dulciuri copiilor ascultători şi cărbuni celor indisciplinaţi.

Sărbătoarea Crăciunului a fost dintotdeauna un prilej de bucurie pentru creştini şi, în special, pentru copii, care se întrec în cuminţenii la sfârşit de an, că poate, poate obţin mai multe atenţii. Este o perioadă a anului în care fiecare este preocupat să întâmpine în felul lui Sărbătorile. Am aflat de la Mitică D., (47 ani), că, "înainte de '89, cei mai privilegiaţi erau copiii. Crăciunul era o sărbătoare a lor, pentru care venea Moş Gerilă, care se prăznuia mai mult în familie, întrucât partidul comunist nu vedea cu ochi buni asemenea evenimente religioase.

La televizor puteai vedea emisiuni dedicate iubitului nostru conducător, terminarea cincinalului în patru ani şi jumătate, dar nici o vorbă despre semnificaţia zilei de 25 decembrie. Oamenii se temeau să se manifeste în public, dar autorităţile erau tolerante totuşi. Bucuria copiilor era aceeaşi ca aceea de acum, chiar dacă Moşul cu nume ciudat le aducea numai bomboane fondante şi rareori câte o banană, pentru care trebuia să stai o noapte întreagă la coadă în magazin.

Moş Crăciun a început să vină după Revoluţia din 1989. Bucuria împodobirii pomului era la fel de mare, deşi globurile erau mai puţin strălucitoare faţă de cele de azi, iar beteala era făcută din hârtie. Sunt, din păcate, copii care nu primesc acum de Crăciun nici măcar cadourile de dinainte de '89. În prezent, oamenii îşi fac daruri dintre cele mai inedite, cum ar fi un pământ pe Lună sau o stea botezată cu numele iubitei.

La urma urmei, cele mai frumoase sărbători sunt acelea privite prin ochii unui copil". În orice limbă ar fi spusă ("Merry Christmas" în engleză, "Joyeux Noël" în franceză ori "Feliz Navidad" în spaniolă), urarea "Crăciun fericit!" are un efect minunat.
Aşadar, Crăciun minunat tuturor!

×
Subiecte în articol: tentaţii