CAMPANIE MARCA JURNALUL - Să adoptăm împreună câte un parc!

În societăţile sănătoase, în care oamenii bogaţi au învăţat că este în avantajul lor să fie generoşi, donaţiile în beneficiul comunităţii au devenit obişnuinţă. Există ţări în care cercetarea medicală şi sistemul sanitar au căpătat aripi datorită sponsorilor. Dar nu numai medicina are parte de generozitate, ci şi municipalităţile. Oamenii au învăţat să nu mai aştepte fondurile primăriilor pentru a amenaja parcuri, spaţii de joacă pentru copii sau spaţii de recreere pentru adulţi.

Un exemplu în acest sens îl constituie Israelul. Sigur, veţi spune, nu e cel mai edificator, pentru că "israelienilor le vin bani de la americani". Ei bine, nu din "banii de la americani" se fac parcuri sau locuri de joacă. Ci din bani de la sponsori privaţi şi nu numai. De la oameni sau chiar companii care vor să contribuie cu ceva la binele societăţii. Sunt spitale care se întind pe hectare întregi, de dimensiunile unui cartier, dotate cu blocuri de locuinţe pentru medici şi asistente, hotel pentru însoţitorii bolnavilor, restaurante, magazine, librării, cafenele sau florării, cu pavilioane în care te poţi pierde, destinate fiecărui domeniu medical sau cercetării, care îşi bazează grosul investiţiilor pe donaţii. La tot pasul, în localităţile israeliene, vezi parcuri, locuri de recreere pentru copii şi adulţi amenajate din bani proveniţi ba de la familia X, ba de la compania Y. Un spaţiu cât de mic în care s-au plantat flori, arbuşti ornamentali, s-a adus gazon, s-au montat bănci, s-au mai pus doi bolovani nostimi unul peste altul, s-a înfipt un stâlp cu un coş de baschet. Nu trebuie foarte mulţi bani, ci doar imaginaţie şi mai ales bunăvoinţă. Decât investiţii efemere în canapelele barurilor de fiţe, mai bine un nume pe o plăcuţă deloc bătătoare la ochi, într-un colţişor de parc în care să zburde copiii, nu? Ei, aşa înţeleg israelienii viaţa. Noi investim în Bamboo sau Gaia, pe noi nu ne interesează ziua de mâine, cheltuim azi ca să vadă "pretenarii" că "avem cu ce". Diferenţă de mentalităţi.

De câte ori am fost în Israel, sistemul donaţiilor m-a frapat. An de an s-au adăugat noi investiţii la peisajul care-mi era cunoscut. Şi tot de fiecare dată m-am întrebat de ce românii se mulţumesc cu a face donaţii doar bisericilor, unde le place să-şi vadă numele menţionat pe câte o plăcuţă şi nu au mers niciodată mai departe cu generozitatea.

De curând, Italia a intrat în familia generozităţii comunitare. Locuitorii oraşului Florenţa sunt invitaţi să sponsorizeze cu bani sau cu munca propriilor braţe ariile verzi din oraş. Cine adoptă o bucată de spaţiu verde se poate bucura de o plăcuţă cu numele lui aşezată în dreptul "obiectivului" pe care l-a luat în grijă.

Primăria oraşului italian Florenţa caută cetăţeni... grădinari, a anunţat ediţia locală a cotidianului La Repubblica. La Florenţa, pentru sume cuprinse între 500 şi 1.500 de euro, poţi adopta o bancă, un strat de flori, un leagăn dintr-un parc, o grădiniţă sau orice altfel de bucată de spaţiu verde.

Pe site-ul primăriei (www. comune. fi. it) sunt deja prezentate proiectele pentru sponsorizarea ariilor verzi, parcurilor şi zonelor cu flori din oraş. "Puteţi să faceţi orice: să donaţi bani, chiar şi puţini, pentru a contribui la menţinerea curăţeniei într-o grădină publică, un parc sau pentru stratul de flori de lângă o alee sau alta, să «adoptaţi», cheltuind ceva mai mulţi euro, o alee publică la intrarea căreia va fi aşezată apoi o plăcuţă cu numele dumneavoastră, indiferent dacă sunteţi un simplu cetăţean, o asociaţie, o companie sau un magazin", spun jurnaliştii de la La Repubblica.

RECLAMÂ, LA SCHIMB
Locuitorii oraşului pot, de asemenea, să cumpere leagăne, scaune sau orice alt mobilier de grădină pentru un colţ de spaţiu verde. "Sponsorizarea" se poate face însă şi cu puterea braţelor, nu numai cu bani. Cei care doresc se pot angaja într-o zonă pentru a ajuta la curăţenie. Ce primesc în schimb? O plăcuţă inscripţionată cu "Această zonă e menţinută curată datorită lui..." sau "Această băncuţă a fost donată de...", dovadă pentru trecători a generozităţii demonstrate de sponsor.
Genul acesta de iniţiative a fost adoptat deja în Statele Unite, în ţările din nordul Europei, dar şi în oraşe italiene ca Milano şi Torino, precizează jurnaliştii italieni.

Cei care vor să se implice în salvarea spaţiilor verzi din Florenţa sunt invitaţi să prezinte un proiect până la sfârşitul acestei luni. Cum se procedează? E de ajuns să intri pe site-ul primăriei (în zona dedicată "administraţiei"), să alegi de acolo unul dintre cele cinci cartiere, să citeşti condiţiile şi să descarci lista de locuri selecţionate pentru această campanie verde. Apoi, cetăţeanul sună la primărie la numărul special şi primeşte sfaturi legate de modul în care ar putea să ajute la menţinerea unei anumite arii verzi. Pe lista de oferte există 259 de grădini publice, 290 de perimetre pe care sunt plantate flori şi zece parcuri.

1.500 DE EURO PE AN PENTRU UN CARUSEL
Un exemplu? Au nevoie de ajutor rondurile de flori din Piaţa Puccini, Gaddi, Medaglie d´Oro, Primo Maggio, Mattei, Ravenna, Piaţa Cure, grădinile publice din centrul istoric, precum Borgo Pinti, Borgo Allegri, Piaţa Tasso, Lungarno Torrigiani sau Carraia. Au nevoie de intervenţii şi parcurile Rimembranza, l´Anconella, zona Pettini Burresi, grădina publică din Via Gran Bretagna, zonele verzi din parcările din via del Filarete, via Livorno, Cascine del Riccio etc.

În campanie verde intră, de asemenea, îngrijirea mai multor spaţii de joacă pentru copiii din oraş.
Cât costă? Depinde de fiecare. Nu sunt nici limite, nici reguli. Pentru o bancă, de exemplu, se plătesc 500 de euro. Un carusel pentru copii costă ceva mai mult: 1.500 de euro, sponsorizarea unui perimetru de zece metri pătraţi pe care sunt plantate flori costă 1.000 de euro pe an. Dar nu e obligatoriu ca aceste sume să vină de la o singură persoană, sunt acceptate şi grupuri de persoane.
Proiectele prezentate vor fi analizate de o comisie specială.
Firmele-sponsor vor fi răsplătite cu panouri publicitare (maximum 80 x 100 centimetri), pe care va fi afişat logo-ul lor.

LISTA DE INTERZIŞI
Nu vor primi panouri publicitare firmele care produc sau comercializează ţigări, alcool, materiale pornografice sau cu fond sexual. Sunt, de asemenea, excluse acele firme/persoane care prin activitatea lor nu respectă următoarele principii: dreptul la egalitate de şanse şi tratament nediscriminatoriu, dreptul la siguranţa persoanei, drepturile muncitorilor, suveranitatea naţională şi drepturile omului, dar şi cei care încalcă drepturile consumatorilor sau regulile care privesc protecţia mediului. Sunt excluse şi acele companii implicate în comerţul cu arme, indiferent că este vorba de producţie, finanţare, comercializare sau intermediere. În categoria celor excluşi intră şi instituţiile bancare împlicate în finanţarea sau exportul de arme.

DE CE TOATE ACESTE EXEMPLE?
Pentru simplul fapt că Jurnalul Naţional şi-a propus să declanşeze o campanie similară. Una care să stimuleze generozitatea în beneficiul comunităţii. Una care, în fond, să ne ajute pe toţi. Haideţi să adoptăm un parc! Să contribuim la îmbunătăţirea vieţii de fiecare zi dând din multul sau din puţinul nostru comunităţii! Este o idee pe care o lansăm către public, dar şi către primării. Primăriile să ne pună la dispoziţie o listă cu terenurile care ar putea fi "adoptate" sau cu parcurile deja existente care au nevoie să le fie "pansate rănile", iar noi, la rândul nostru, să o dăm publicităţii, în aşteptarea sponsorilor. O "intermediere" cu unic scop viitorul.

Lege pentru salvarea zonelor verzi

de Monica Andrei Capatos

PESTE UN MILION ŞI JUMÂTATE DE COPACI AU FOST TĂIAŢI
Peste un milion şi jumătate de copaci au fost seceraţi cu acordul tacit al autorităţilor, din 1989 şi până în prezent. Aproape jumătate din spaţiile verzi au ajuns cârciumi, cartiere de lux, garaje şi benzinării. Acum nu este în vigoare nici o lege clară care să ocrotească zonele verzi ale Bucureştiului. Jurnalul Naţional împreună cu Eco-Civica au făcut un proiect de hotărâre în acest sens.
Documentul a fost dat primarului general, Sorin Oprescu, care a promis că-l va analiza cu atenţie, mai ales că la prima citire a descoperit multe lucruri utile oraşului.

Dispariţia zonelor verzi ale Capitalei a fost posibilă şi din cauza faptului că nu există o lege clară. Sunt multe acte normative care fac referire la spaţiile verzi, sunt multe care se bat cap în cap. Nici una nu s-a vrut a fi explicită tocmai pentru a permite portiţe de ieşire "băieţilor deştepţi", care vor să pună mâna pe ce a mai rămas verde în Bucureşti.

Multe avize au fost date de edili pe motiv că legislaţia în vigoare are lacune şi permit fie construirea pe spaţiu verde, fie transfomarea parcurilor în zone construibile.

Dezbatere publică
Articolul 71 din Ordonanţa 195/2005 care prevedea interzicerea schimbării destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi a fost modificat, astfel încât zonele verzi să poată fi transformate în şantiere de lux. De mai bine de un an, se încearcă repararea acestui act normativ prin intermediul unei alte Ordonanţe 114/2007. Pentru că sunt multe interese, aceasta a fost aprobată doar de Senat şi s-a împotmolit la Camera Deputaţilor. Sunt doar câteva exemple care scot la iveală abrambureala legislativă, fapt ce nu face altceva decât să permită în continuare distrugerea spaţiilor verzi. Pentru că în Bucureşti ritmul în care zonele verzi dispar peste noapte este mai accentuat decât în alte zone ale ţării, Jurnalul Naţional împreună cu Fundaţia Eco-Civica au eleborat pe această temă o propunere de hotărâre, ajunsă şi pe masa primarului general, Sorin Oprescu.

"Am primit propunerea Jurnalului Naţional şi a Eco-Civica privind protejarea spaţiilor verzi amenajate şi neamenajate din Bucureşti. Normele propuse sunt la o primă citire foarte utile şi pot îmbunătăţi cu siguranţă modul în care autoritatea veghează la respectarea bunului public. Am trimis materialul propus de dumneavoastră către specialişti, pentru o analiză temeinică. Aştept şi punctul lor de vedere", ne-a declarat primarul Sorin Oprescu.

După ce va fi analizată şi supusă dezbaterii publice, aceasta ar putea ajunge în discuţii la Consiliul General. Dacă va fi acceptată şi de consilierii generali, Bucureştiul va avea o lege proprie care va proteja spaţiile verzi. Este cel mai rapid mod în care se pot stopa defrişările.

Cele mai importante puncte ale proiectului

Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 la 25.000 lei, următoarele fapte:

1 Agresarea spaţiilor verzi cu agenţi poluanţi, sare, detergenţi, produse petrolifere, producerea de zgomote şi vibraţii peste limitele admisibile prevăzute de normele legale;
2 Defrişarea de arbori, arbuşti, garduri vii, trandafiri, plante de orice fel, şi tăierile de coronament (toaletările), fără avize. Distrugerea prin orice mijloace (inclusiv ardere) a vegetaţiei lemnoase şi ierboase din spaţiile verzi ori perdele de protecţie. Amplasarea sau menţinerea unor surse poluante la rădăcina sau sub coronamentul arborilor ocrotiţi.
3. Neluarea de către agenţii economici sau persone fizice a măsurilor necesare siguranţei funcţionării şi exploatării instalaţiilor şi echipamentelor, în vederea reducerii riscului de accidente cu efecte asupra arborilor şi a zonelor verzi.
4. Schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, în curs de amenajare sau neamenajate.
5. Nerespectarea planului de amenajare a spaţiilor verzi impuse de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti în şedinţele Comisiei de Avizare Tehnică, conform proiectelor cărora li s-a eliberat Avizul sau Acordul de Mediu.
6. Depozitarea sau abandonarea unor materiale pe spaţiul verde, public sau privat. Eventualul şantier care găzduieşte aceste materiale trebuie să aibă specificată natura lucrărilor ce se efectuează, intervalul de desfăşurare al proiectului.
7. Nerespectarea plantării unui arbore la patru locuri de parcare pe sol în cazul hotelurilor, supermarketurilor şi întreprinderilor sau firmelor de tot felul.
8. Nerefacerea în termen de 48 de ore a stării iniţiale a terenului, după intervenţiile legale făcute pe acesta. În cazul interveneţiilor ilegale efectuate pe acest teren, cuantumul amenzii aplicate va fi dublat.
9. Nescoaterea cioturilor arborilor defrişaţi de pe aliniamentele stradale şi neînlocuirea acestora cu arbori tineri în termen de şase luni de la data defrişării acestora.

Valoarea materialului dendrologic, a mijloacelor fixe deteriorate şi a reparaţiilor necesare pentru refacere se va stabili în funcţie de preţurile existente la data săvârşirii faptei. În compensare pentru distrugerea unui exemplar, contravenientul va fi obligat să planteze 12 exemplare din materialul dendro-floricol distrus. În cazul în care nu există teren pentru plantarea compensatorie suplimentară, contravaloarea acestora va fi de cinci ori preţul de pe piaţă şi va fi vărsată într-un fond creat exclusiv pentru dezvoltarea şi amenajarea zonelor verzi.

Un copac tăiat ilegal = 12 arbori plantaţi
Persoanele fizice şi juridice care primesc Aviz de defrişare au obligaţia de a planta şi întreţine apoi minimum patru arbori pentru fiecare arbore defrişat, înainte de a se comite această operaţie de tăiere, pe terenul propriu ori pe terenuri indicate de compartimentele de specialitate ale Primăriei Capitalei, respectiv a primăriilor de sector – numai în perioada propice de executare a acestor lucrări (primăvara şi toamna). În cazul defrişărilor ilegale, celor vinovaţi li se va aplica câte o amendă între 15.000 şi 25.000 de lei, pentru fiecare arbore defrişat şi în plus vor planta câte 12 arbori pentru fiecare exemplar tăiat. Regula se aplică şi în cazul distrugerii sau dezrădăcinării altor materiale dendro-floricole.
Executarea plantărilor în compensare va fi urmărită şi centralizată prin colaborarea dintre Direcţia pentru Protecţia Mediului din Capitală şi ONG-uri desemnate în acest scop. Replantarea arborilor defrişaţi ilegal sau nerespectarea obligaţiilor privind plantările compensatorii va putea fi solicitată şi retroactiv.

Citește pe Antena3.ro