FENOMEN PERICULOS ● Acuzaţiile de plagiat la adresa profesorilor
Profesorul doctor Ionel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică
şi Transplant Renal Fundeni, consideră că atacurile din presă nu au
reuşit decât să-l îndepărteze de la obiectivele fireşti didactice,
ştiinţifice şi profesionale.
FENOMEN PERICULOS ● Acuzaţiile de plagiat la adresa profesorilor
Profesorul doctor Ionel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal Fundeni, consideră că atacurile din presă nu au reuşit decât să-l îndepărteze de la obiectivele fireşti didactice, ştiinţifice şi profesionale.
Povestea cu dosarul de candidat la conducerea UMF e o invenţie tendenţioasă. O aberaţie. Nu am întocmit un astfel de dosar. Aşadar, nu aveam cum să scriu despre vreo sancţiune într-un dosar care... nu există. Iar dacă ar fi existat, tot
n-aveam cum să scriu despre sancţiune. Pentru că şi sancţiunea e tot o închipuire.
Cine a umblat în dosarul meu, în fugă, n-a avut timp să vadă că lucrarea "Patologie Urologică", predată Editurii Amalteea în 1997, a căpătat un alt titlu: "Urologie Clinică". Aşa că nu este vorba despre două lucrări, ci doar despre una, căreia i s-a schimbat titlul pe parcurs, lucrare care are ISBN 973-97507-8-8 şi este foarte bine cunoscută în lumea urologică.
Dosarul meu de concurs pentru ocuparea postului de profesor din decembrie 1997-ianuarie 1998 a întrunit toate criteriile necesare pentru promovare, impuse de grila UMF la acea dată, fapt atestat şi de rectoratul UMF "Carol Davila", care a informat ziarul respectiv prin adresa nr. 18380/11.07.2007, adresă pe care acesta n-a luat-o în consideraţie, continuând calomniile şi atacurile la adresa mea.
Poate realizările mele profesionale, în toate planurile, sunt greu de suportat de persoane care au alte preocupări şi nu pot accepta realizările altora şi nu au curajul sau nu pot să se angajeze la o competiţie profesională corectă, normală, reală. Lovesc pe la spate, laş, minţind! Aş avea multe de spus aici, dar las pentru mai târziu.
Campania dintr-un anumit ziar, furibundă, de altfel, şi în anul 2007, în mai multe aspecte, s-a dovedit complet nejustificată, atât prin evaluările efectuate la Colegiul Naţional al Medicilor, cât şi în Justiţie. Personal, nu înţeleg justificarea deontologică a materialelor din ziarul respectiv, care nu au nici o fundamentare reală.
Profesorul doctor Ionel Sinescu, şeful Centrului de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal Fundeni, consideră că atacurile din presă nu au reuşit decât să-l îndepărteze de la obiectivele fireşti didactice, ştiinţifice şi profesionale.
- Jurnalul Naţional: Domnule profesor, am citit în presă că a început războiul pentru posturile de conducere la UMF "Carol Davila" din Bucureşti. Şi că dumneavoastră candidaţi. E adevărat?
- Apropo, un ziar vă acuză că aţi fost implicat în cazul Beuran (plagiat) şi că aţi fost sancţionat, dar că în dosarul cu care candidaţi pentru Rectoratul UMF n-aţi amintit de sancţiune. Ce aveţi de spus?
Povestea cu dosarul de candidat la conducerea UMF e o invenţie tendenţioasă. O aberaţie. Nu am întocmit un astfel de dosar. Aşadar, nu aveam cum să scriu despre vreo sancţiune într-un dosar care... nu există. Iar dacă ar fi existat, tot
n-aveam cum să scriu despre sancţiune. Pentru că şi sancţiunea e tot o închipuire.
- Vi se impută şi "o a doua culpă morală", şi anume că în cartea dumneavoastră "Urologie Clinică", din 1998, aţi copiat fragmente şi grafică dintr-o lucrare americană. E adevărat că v-aţi apărat profitând de scăpările legii române a dreptului de autor?
- Ştiu că, la UMF, Comisia de Etică este condusă de un coleg de-al dumneavoastră de la "Fundeni". A fost o judecată părtinitoare?
- Iată însă că lista acuzaţiilor ce vi se aduc nu se sfârşeşte aici. V-aţi construit cariera pe un fals? Cum explicaţi că în dosarul cu care aţi candidat la postul de profesor în 1997 figurează o carte – "Patologie Urologică" – pe care acum n-o mai găseşte nimeni?
Cine a umblat în dosarul meu, în fugă, n-a avut timp să vadă că lucrarea "Patologie Urologică", predată Editurii Amalteea în 1997, a căpătat un alt titlu: "Urologie Clinică". Aşa că nu este vorba despre două lucrări, ci doar despre una, căreia i s-a schimbat titlul pe parcurs, lucrare care are ISBN 973-97507-8-8 şi este foarte bine cunoscută în lumea urologică.
Dosarul meu de concurs pentru ocuparea postului de profesor din decembrie 1997-ianuarie 1998 a întrunit toate criteriile necesare pentru promovare, impuse de grila UMF la acea dată, fapt atestat şi de rectoratul UMF "Carol Davila", care a informat ziarul respectiv prin adresa nr. 18380/11.07.2007, adresă pe care acesta n-a luat-o în consideraţie, continuând calomniile şi atacurile la adresa mea.
- Toată lumea ştie că vă bucuraţi de un prestigiu medical imens. Care este, atunci, explicaţia acestor atacuri furibunde la adresa dumneavoastră?
Poate realizările mele profesionale, în toate planurile, sunt greu de suportat de persoane care au alte preocupări şi nu pot accepta realizările altora şi nu au curajul sau nu pot să se angajeze la o competiţie profesională corectă, normală, reală. Lovesc pe la spate, laş, minţind! Aş avea multe de spus aici, dar las pentru mai târziu.
Campania dintr-un anumit ziar, furibundă, de altfel, şi în anul 2007, în mai multe aspecte, s-a dovedit complet nejustificată, atât prin evaluările efectuate la Colegiul Naţional al Medicilor, cât şi în Justiţie. Personal, nu înţeleg justificarea deontologică a materialelor din ziarul respectiv, care nu au nici o fundamentare reală.
Citește pe Antena3.ro