x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cărăuşii tăcuţi din Palatul de Justiţie

0
Autor: Carmen Preotesoiu 16 Ian 2008 - 00:00
Cărăuşii tăcuţi din Palatul de Justiţie


La sfârşitul zilei ajung să care 50, 60 de dosare. Ghinioniştii pottârî după ei şi peste 200 de teancuri într-o zi. Le iau de la arhivă, din subsol, străbat coridoare lungi până poposesc în sălile de judecată. După 8, 9, chiar 10 ore pe zi de consemnat sentinţe, după ani petrecuţi în frig şi praf, analizând dosare, grefierii constată că plămânii nu-i mai ajută, că mâinile li s-au umplut de bube. Că, deşi "fără noi judecătorii nu ar putea să-şi facă munca", leafa unui grefier debutant nu depăşeşte salariul minim pe economie.



La sfârşitul zilei ajung să care 50, 60 de dosare. Ghinioniştii pottârî după ei şi peste 200 de teancuri într-o zi. Le iau de la arhivă, din subsol, străbat coridoare lungi până poposesc în sălile de judecată. După 8, 9, chiar 10 ore pe zi de consemnat sentinţe, după ani petrecuţi în frig şi praf, analizând dosare, grefierii constată că plămânii nu-i mai ajută, că mâinile li s-au umplut de bube. Că, deşi "fără noi judecătorii nu ar putea să-şi facă munca", leafa unui grefier debutant nu depăşeşte salariul minim pe economie.


În subsolul rece se auzeau doar chiţăitul şobolanilor şi degetele femeilor pocnind în timp ce luau la puricat fiecare filă în parte. Ochii nu li se desprindeau de cerneala spălăcită de pe paginile îngălbenite, de teamă ca nu cumva nici cea mai mică şi insignifiantă notă să nu se piardă. Căci altfel, spun ele, "te paşte închisoarea". Picăturile de apă de pe pereţi se prelingeau pe podea, amestecându-se cu excrementele rozătoarelor. Degetele îţi îngheţau pe dosarele îmbătrânite, ochii ţi se umflau şi începeau să-ţi lăcrimeze. Arareori oamenii vorbeau. Praful le-ar fi invadat plămânii. Liniştea era spartă doar de strănuturi în cascadă de la cei pricopsiţi cu tot felul de răceli şi de alergii, de pe urma microbilor adunaţi în încăperile pline până la refuz de hârtii. Arhiva Curţii de Apel Bucureşti. Imaginea de groază a unei săli în care mii de dosare puse unele peste altele aşteaptă să fie luate la analizat. Necazul cade pe cei "buni la toate", după cum se autonumesc ei, grefierii, personalul auxiliar, în lipsa căruia judecătorii nu ar putea să instrumenteze nici un caz, nu ar şti ce conţin dosarele şi nici nu ar avea putere să consemneze şedinţe interminabile.


MORT ÎN ŞEDINŢÅ. Pe grefierii de orice fel, arhivari, de şedinţă sau tehnoredactori, îi recunoşti uşor. Mereu pe fugă, cu zeci de kilograme de hârtii în braţe, atenţi la locul şi conţinutul fiecărui maldăr de dosare. Cu spirtul în geantă şi medicamentele pe birou, arareori dacă mai poate scăpa cineva de microbul luat din hârţoage. Ştefania Teleman este şefa grefierelor de la Secţia a VI-a Civilă. De 20 de ani trece pragul arhivei şi al sălilor de judecată şi nici acum nu a găsit leacul care să vindece breasla lor de epuizare şi de noianul de boli care se aciuează în plămâni, piele sau gât. "Anul 2006 parcă a fost unul fatidic. Doi colegi, agenţi procedurali, au murit. Unul dintre ei avea 41 de ani vechime, celălalt a făcut infarct la Judecătoria Sectorului 3. Ştiu cazuri la Oradea, dar şi în Mehedinţi, când cu două luni înainte de a ieşi la pensie un grefier a murit, iar la Cluj, din cauza epuizării, o colegă şi-a găsit sfârşitul în sala de şedinţă", îşi aminteşte Ştefania Teleman. Este şi preşedinta  Federaţiei Naţionale Projust.


CU PROSOPU’ UD LA GURÅ. Multă vreme a stat deoparte şi a sperat că într-un final lucrurile se vor îndrepta. Că aerul din sala de arhivă va deveni prin minune respirabil, că microbii vor fi stârpiţi miraculos, că "cei de sus" vor vedea condiţiile în care muncesc ei şi vor lua măsuri. Nu uită nici acum cei aproape şapte ani în care a lucrat în sediul vechi al Curţii de Apel, în care nu puteai sta decât cu mănuşi în mână, nevoită fiind să mergi prin camere joase şi cotloane întunecate, să munceşti în igrasie, înconjurată de rafturi gata să se prăbuşească pe tine sub povara munţilor de hârtii. "Era îngrozitor. Mai ales în perioada «defrişărilor», adică atunci când luam dosarele vechi la analizat foaie cu foaie. Un caz se putea întinde pe zeci de dosare, kilometri întregi de hârtie. Ce e important păstrăm, ce e de prisos ducem la topit. Stăteam atunci de dimineaţa până seara în beci, câteodată şi trei luni, până reuşeam să punem totul în ordine. Ieşeam de acolo ca nişte stafii. Nu mai aveam miros, nu mai vedeam bine, ne clătinam, aveam dureri de cap. Pentru a putea respira, udam batiste sau prosoape şi ni le puneam la gură. După vreo 10 minute le spălam. Se făceau negre. Unii colegi de-ai mei îşi puneau mănuşi de lână în mâini. Le tăiau doar buricele degetelor, ca să poată să dezlipească foile între ele. Munca era atât de migăloasă, că mai mult te incomodau. Iarna nu aveai voie cu radiatoare, cu nici un fel de sursă de căldură, pentru ca nu cumva să ia foc, iar vara nu puteam ţine geamul deschis sau vreun ventilator, ca să nu zboare vreo foaie de la dosar." Acum, lidera de sindicat se zbate pentru ca breasla pe care o reprezintă să îşi poată primi drepturile. Personal insuficient, bani puţini, volumul de muncă foarte mare. "Stăm câteodată şi 14, 15 ore la serviciu, pentru că avem lucrări cu termene clare şi precise şi, dacă nu le respecţi, eşti sancţionat. Concediul niciodată nu-l putem lua pe tot, pentru că sunt puţini grefieri, iar de teamă că nu o să pot fi gata cu toate hârţoagele îmi iau şi acasă de lucru", spune femeia. "Câteodată suntem chemaţi să venim de acasă, indiferent de oră. Trebuie să te supui şi să te înfiinţezi la lucru, dar atunci când ne cerem drepturile nimeni nu ne ia în seamă."


BOLI "NEPROFESIONALE". De aproape 40 de ani lucrează printre dosare. A trecut de la statutul de dactilografă la cel de grefieră după ce şi-a încercat puterile într-un examen greu, în care "îţi erau testate cunoştinţele pe care le înveţi în toată Facultatea de Drept". Bucuria reuşitei multă vreme i-a ţinut şi de foame, şi de frig. Până ce mâinile sale au început să aibă pielea îngroşată, printre degete să-i apară bube, gâtul să o usture în permanenţă şi de cele mai multe ori aerul să-i devină duşman, înecându-se de fiecare dată când respira. "Rinita alergică o tratez de mai bine de şapte ani, iar dermatita de contact de aproape 20 de ani. Nu a contat cât de precaută am încercat să fiu. Boala s-a agăţat de mine, la fel ca şi de cei aproape 90% dintre angajaţi, care suferă de bronşită", povesteşte una dintre veteranele grefierelor şi care nu a dorit ca numele să-i fie făcut public. Doamna M, am s-o numesc eu, s-a luptat în nenumăratre rânduri ca aceste boli să fie recunoscute ca fiind profesionale. De fiecare dată însă din partea medicilor a primit acelaşi răspuns: "Renunţaţi şi găsiţi-vă alt loc de muncă!". "Statul nu recunoaşte astmul şi dermatita ca fiind boli profesionale, deşi nu-i grefier care să nu sufere mai devreme sau mai târziu de una dintre aceste boli sau chiar de amândouă."


ADAPTARE DIN MERS. Acum, Palatul de Justiţie poartă haine împărăteşti. Le zăreşti de-ndată ce păşeşti pe uşa somptuoasă. Marmură, scări impunătoare, tâmplărie din lemn de cea mai bună calitate. Lumini care dau străluciri ca de oglindă. La subsol însă pare a fi zona interzisă. Cămăruţele mici, o idee mai curate şi mai îngrijite faţă de acum un an, "când simţeai că te sufoci dacă stăteai mai mult de 10 minute", închid în ele aerul greu şi prăfuit al dosarelor lâncezite. "De ce tinerii or vrea să se facă grefieri?", se întreabă doamna M. Din spusele dumneaei, un grefier debutant nu câştigă mai mult de 4 milioane jumătate, iar pentru a ajunge să aibă 15, 16 milioane "trebuie să se apropie de pensie". "Dacă în trecut grefierii aveau ca salariu 80% din cel al unui judecător, acum de-abia dacă acesta este de o treime. În condiţiile în care am ajuns să ţinem în fiecare birou mătură, făraş, cârpe. Nu cred că a fost zi în care să nu îmi şterg biroul, să nu-l dezinfectez, să nu mătur sau să fac curat. Nu am aşteptat niciodată ca doar câteva femei de serviciu să facă curat de sute de săli. Şi cu toate astea ajungem la pensie ca să putem muri de foame", spune doamna Teleman.


AU ÎNCERCAT DE TOATE. Greve japoneze, proteste, întruniri cu ministru şi cu secretari de stat… Nu au inima să se aşeze pe scările de la intrarea Tribunalului, să renunţe o zi la spirtul din geantă, la munca lor şi să facă grevă. Se revoltă în tăcere, cărând în continuare zeci de dosare până la epuizare, cu braţele, pe care şi-au atârnat timid, scris pe o foaie de hârtie şi prinsă cu un ac de siguranţă, cuvântul "protest"…


Modernizate

În faţa calculatoarelor mari, şi ele vechi în raport cu cele aflate acum pe piaţă, stau cocoşate proaspetele iniţiate în ale IT-ului. Până acum doi ani, grefierele nu puseseră mâna pe un mouse şi habar nu aveau să facă statistici pe calculator. "Am învăţat practic o a doua meserie, atât de grea este statistica", spune doamna M. Noua şi mai tânăra sa colegă se chinuieşte să înveţe meserie. Face calcule de zor cu calculatorul. Până să dea un răspuns corect, veterana grefierelor a şi rostit rezultatul. "Dacă o viaţă am făcut calcule în minte, acum tot aşa funcţionez", spune femeia şi zâmbeşte trist în colţul gurii.

Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   dosare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c
Serviciul de email marketing furnizat de