Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a depus în Parlament un proiect de lege prin care vrea să se permită exploatarea lignitului și a huilei în scopul producerii de energie electrică. Acesta arată că, în contextul războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, este necesar ca România să se pună la adăpost din punctul de vedere al securității naționale cu privire la capacitatea de producție a energiei electrice. Cărbunele va putea fi folosit, conform proiectului de lege inițiat, în scopul pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în caz de mobilizare parțială sau totală ori în caz de război, în cazul instituirii stării de urgență și de asediu, pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa siguranței naționale, dar și pentru industria farmaceutică, medicală, alimentară, textilă, de construcții sau chimică.
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic este inițiată de către deputatul PNL Sebastian Burduja și a fost înregistrată la Camera Deputaților în data de 2 februarie 2026.
În expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, liberalul arată că România dispune de rezerve variate de cărbune (antracit, huilă, cărbune brut, lignit și turbă), localizate în 22 de bazine carbonifere în care au fost puse în evidență și cercetare 200 de perimetre miniere. „Cărbunele reprezintă o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind în medie 17,35% în anul 2020 și 19,68% la nivelul datei de 1 martie 2023 din producția totală de energie electrică la nivel național. În prezent, puterea instalată în capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de cărbune este de 2.812,2 MW, situându-se pe locul al patrulea, după hidro, eolian și hidrocarburi”, susține Sebastian Burduja.
Parlamentarul arată că, în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse asupra Ucrainei, „s-au constatat o serie de operații militare care s-au concentrat asupra unor infrastructuri energetice pe teritoriul Ucrainei. Toate aceste atacuri, convenționale sau hibride, au fost de natură să pună în incapacitate de funcționare totală sau parțială sistemul energetic al Ucrainei și al statelor vecine. Unul sau mai multe atacuri simultane constituie riscuri și pentru securitatea energetică a României, motiv pentru care se impune crearea unei surse de rezervă pentru producerea energiei electrice”.
Resurse disponibile pentru 28 de ani
În documentul citat se mai arată că România trebuie să aibă o rezervă strategică, precum și o rezervă energetică de producere a energiei electrice care să înlocuiască de urgență scăderea bruscă a cantității de energie în Sistemul Energetic Național, urmare a unui dezastru care ar indisponibiliza total sau parțial o resursă energetică în funcțiune. „Securitatea energetică reprezintă principalul pilon de dezvoltare pentru România. Cărbunele este resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. În perioade meteorologice extreme sau în situații excepționale, cărbunele stă la baza reziliențeii alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic Național, acoperind o treime din necesarul de energie electrică la actualele capacități de producție și peste jumătate din necesarul de energie electrică în ipoteza majorării capacității de exploatare”, scrie Sebastian Burduja.
Acesta adaugă că rezervele de lignit din România sunt estimate la 160 de milioane de tone, din care exploatabile sunt 290 de milioane de tone. Iar la un consum mediu al rezervelor, acestea ar acoperi necesarul de energie pentru 28 de ani. „În contextul actual, marcat de tensiunile geopolitice și provocările emergente în sfera energetică, România se confruntă cu imperativul juridic, economic și social de a-și consolida autonomia și securitatea energetice”, subliniază parlamentarul liberal.
Pentru industrie și apărare
În proiectul de lege propus, se va permite punerea în funcțiune a unor noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit, antracit, turbă sau huilă, în cazuri bine determinate.
În primul rând, se va permite utilizarea cărbunelui în scop neenergetic, pentru producerea, furnizarea și comercializarea care deservesc industria farmaceutică, medicală, alimentară, textilă, de construcții sau chimică.
Apoi, în scopul constituirii de rezerve de lignit și huilă pentru mobilizare și război, în sensul articolului 9 alineat 2 din Legea nr. 203/2015, privind planificarea apărării. Acest articol prevede că planificarea apărării este procesul care stă la baza transformării și modernizării din domeniul apărării și include totalitatea programelor, acțiunilor și măsurilor inițiate de România pentru identificarea, dezvoltarea și pregătirea capabilităților militare necesare îndeplinirii misiunilor și obiectivelor din domeniul apărării.
Mobilizarea totală sau parțială a forțelor armate
Un al treilea scop în care poate fi folosit cărbunele, conform acestui proiect de lege, este acela al pregătirii, asigurării și organizării resurselor energetice necesare în cadrul instituirii stării de urgență și a stării de război. „În contextul securității energetice a României, prevederea legală care permite punerea în funcțiune a unor noi capacități de producere a energiei electrice pe bază de cărbune în cazul stării de urgență sau de asediu trebuie înțeleasă în relație directă cu potențiale scenarii de risc, cum ar fi independența energetică și vulnerabilitatea la sursa externă, capacitatea de reziliență în fața atacurilor cibernetice, securitatea energetică în contextul situațiilor excepționale, stabilitatea și predictibilitatea furnizării energiei electrice”, explică autorul acestei inițiative legislative.
Mai departe, legea prevede permiterea exploatării cărbunelui în scopul prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa securității naționale a României, precum și în scopul constituirii și al asigurării resurselor energetice, al serviciilor necesare susținerii efortului de apărare, precum și al asigurării resurselor materiale în cazul declanșării stării de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și al stării de război.
Mai multe state europene importante continuă să se bazeze pe această resursă
România nu ar fi singurul stat european care, în această perioadă complicată, și-ar putea asigura capacitățile de producție a energiei electrice.
Sebastian Burduja precizează, în expunerea de motive a proiectului său de lege, că Polonia nu intenționează să renunțe prea repede la utilizarea cărbunelui, în condițiile în care peste 70% din energia electrică este generată pe bază de cărbune.
De asemenea, Germania a aprobat, la data de 4 octombrie 2023, reactivarea termocentralelor pe cărbune păstrate ca rezervă, ca o soluție preventivă pentru iarnă.
Marea Britanie a aprobat, de asemenea, la 4 octombrie 2023, prima sa mină nouă de cărbune din ultimele decenii, pentru a produce combustibil pentru fabricarea oțelului.
La rândul său, Franța a acordat ajutoare sociale de stat și ajutoare de stat pentru persoanele vulnerabile în sectorul energetic, inclusiv în exploatarea resurselor energetice în scopul constituirii unei reziliențe naționale în domeniul energetic.
Citește pe Antena3.ro
