Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În toamna anului trecut, atât Scutea, cât și Bologa au primit-o la sediile instituțiilor pe care le conduceau pe „zeița anticorupției”, Laura Codruța Kovesi, actual procuror-șef al Parchetului European. Aceasta i-a lăudat, s-a „tras” în poze cu ei, iar PÎCCJ și DNA s-au fălit cu fotografiile respective pe rețelele de socializare. Nu au trecut decât patru luni de la acel moment, că atât Scutea, cât și Bologa au rămas fără funcțiile de conducere. „Pocinogul” ar părea o simplă coincidență, dacă nu ar fi avut loc, anterior, un deznodământ similar. Aceeași Kovesi făcea, în primăvara anului trecut, o vizită de lucru la Kiev, unde s-a întâlnit și s-a „tras”, de asemenea, în poze cu procurorul general al Ucrainei, Iryna Valentynivna Venediktova. În iulie, adică tot la patru luni distanță, aceasta a fost revocată din funcție prin decret al președintelui Zelenski și al unei decizii al Radei Supreme.
Cătălin Predoiu a decis să scape de la conducerea Parchetului General și a DNA de Gabriela Scutea și Crin Bologa, în urma procesului de selecție a candidaților, în vederea înaintării către președintele României, Klaus Iohannis, a propunerilor pentru ocuparea acestor funcții de conducere pentru următorii trei ani, proces care s-a finalizat la începutul acestei săptămâni. Pentru funcția de procuror general a fost nominalizat procurorul Alex Florin Florența, iar pentru conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost nominalizat procurorul Marius Ionuț Voineag. Propuneri care, așa cum arată dezbaterile din spațiul public, nu sunt deloc pe placul taberei „haștag” din sistemul judiciar.
Comunicat oficial: Foștii șefi, nepotriviți pentru a ocupa, în continuare, aceste scaune
Potrivit comunicatului de presă remis de Ministerul Justiției, odată cu anunțul privind nominalizările celor doi procurori, rezultă că nici Gabriela Scutea, nici Crin Nicu Bologa nu corespundeau pentru a ocupa, în continuare, aceste demnități. „Funcția managerială de antrenare și mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitată cu succes doar de către procurori care se bucură de respectul profesional al colegilor, pe baza măiestriei profesionale personale demonstrate direct și recunoscute în activitatea de apărare a legislației și combatere a infracționalității. (…) Fiecare lider instituțional care primește un mandat de conducere la un moment dat este dator să facă necondiționat tot ce ține de el pentru a obține maximum de performanță instituțională, paralel cu abordarea și rezolvarea fiecărei vulnerabilități sau slăbiciuni instituționale în fiecare perioadă istorică de mandat, pregătind instituția pentru etapa următoare de evoluție și pentru provocările prezente, dar și viitoare. (…) Este esențială necesitatea pentru fiecare dintre unitățile de parchet de a fi conduse și reprezentate de un procuror a cărui competență și expertiză profesională au fost deja demonstrate prin rezultate certe și notabile, prin dosarele complexe instrumentate în carieră, de un lider care dispune de o viziune clară privind misiunea instituției conduse, capacitatea de a explica și formula corect această misiune”, se arată în documentul citat.
Întâlniri care s-au dovedit a fi nefaste cu șefa EPPO
Așa cum arătam mai sus, se pare că nu doar aceste argumente au condus la fractura carierei profesionale de șefi a celor doi, dar și un ghinion care i-a urmărit din toamna anului trecut. Astfel, la data de 19 octombrie 2022, pe pagina de Facebook a Direcției Naționale Anticorupție au fost publicate mai multe fotografii în care Crin Bologa apare dând mâna cu șefa EPPO, Laura Codruța Kovesi. Fotografiile au fost făcute cu ocazia unei vizite, în România, pe care Kovesi a efectuat-o pe 18 octombrie 2022, atunci când s-a întâlnit atât cu Crin Bologa, cât și cu mai multe persoane din conducerea DNA. Postarea de pe Facebook notează că „Laura Codruța Kovesi a remarcat sprijinul acordat de DNA în operaționalizarea și eficientizarea structurii de suport a procurorilor europeni delegați din România”, dar și că „discuțiile au vizat, de asemenea, îmbunătățirea și extinderea cooperării instituționale în domeniile în care DNA și EPPO au competență partajată, și anume combaterea corupției transfrontaliere și a fraudelor cu fonduri europene”.
Ei bine, tot în 18 octombrie, Laura Codruța Kovesi a efectuat o vizită și la sediul Parchetului General, unde s-a întâlnit cu Gabriela Scutea. Ce să vezi, și PÎCCJ s-a lăudat cu acest eveniment pe propria pagină de Facebook, unde, de asemenea, au fost publicate fotografii cu cele două.
De la acel moment până la decizia anunțată de ministrul Predoiu că Scutea și Bologa și-au pierdut funcțiile de conducere, prin nenominalizarea lor pentru un al doilea mandat, au trecut exact patru luni.
Episod similar, după o vizită la Kiev a șefei EPPO
Întâlnirea și efectuarea de fotografii cu Laura Codruța Kovesi pare a aduce ghinion, nu doar pentru Crin Bologa și Gabriela Scutea, ci și pentru alți procurori de rang înalt. În data de 18 martie 2022, șefa Parchetului European a efectuat o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, la Kiev, la mai puțin de o lună de la declanșarea invaziei Federației Ruse.
Atunci, Kovesi s-a întâlnit, a discutat și s-a „tras” în fotografii cu procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova. Fotografiile au fost postate, în aceeași zi, pe contul de socializare al acesteia din urmă. Coincidența face ca, la 19 iulie 2022, adică fix după patru luni, și Iryna Venediktova să-și piardă funcția. Aceasta a fost revocată prin decret al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, și prin hotărâre a Radei Supreme. La momentul respectiv, presa de la Kiev, preluată de agențiile occidentale, scria că revocarea a avut ca motivație „existența unor fapte de trădare în rândul angajaților” din procuratura ucraineană. Ulterior, Venediktova a primit o funcție în diplomație.
Retrogradare usturătoare pentru Gabriela Scutea. Bologa, „salvat de colopoțel” la CSM
Cea mai grea lovitură, odată cu nenominalizarea pentru ocuparea unui al doilea mandat la vârful marilor parchete, pare să o fi primit Gabriela Scutea. Aceasta s-a întors pe un post de execuție la Brașov. Potrivit unei hotărâri, adoptată, la data de 14 februarie 2023, în unanimitate, „Secția de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a hotărât continuarea activității doamnei procuror Scutea Gabriela, la încetarea mandatului funcției de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe o funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov (unitate de parchet de unde provine), începând cu data de 21.02.2023”.
Studiind profilul de LinkedIn al Gabrielei Scutea, profil pe care, de altfel, și-a și anunțat, în limba engleză, candidatura pentru un nou mandat de procuror general (anunț care a dispărut, între timp), descoperim un traseu profesional ascendent, care, brusc, a devenit descendent. Astfel, Scutea notează că, între 1995 și 2005, a activat ca procuror la Brașov, după care, între noiembrie 2006 și martie 2013, a ocupat funcția de procuror general adjunct la Parchetul General, funcție din care a coordonat Secția Judiciară, Departamentul Financiar și Unitatea de implementare a programelor PHARE, precum și Biroul de Informații Clasificate. Apoi, între septembrie 2013 și ianuarie 2016, a fost înalt reprezentant al Ministerului Justiției pentru relația cu Comisia Europeană pe probleme de implementare a condiționalităților stabilite în MCV.
În timpul guvernării Cioloș, între februarie 2016 și ianuarie 2017, Scutea a devenit secretar de stat în Ministerul Justiției. Iar din februarie 2020 până în februarie 2023 a deținut funcția de procuror general al României. După care s-a întors ca simplu procuror de execuție la Brașov.
Nicu, încă șase luni ca șef mai mic în DNA
Crin Bologa, în schimb, a scăpat cu obrazul curat, după trei ani la șefia DNA și nenominalizarea pentru un al doilea mandat. În aceeași ședință, Secția de Procurori de la CSM, după suplimentarea ordinii de zi, „a constatat că, la 21.02.2023, expiră mandatul domnului Bologa Crin Nicu în funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, urmând ca, începând cu aceeași dată, domnul procuror să își continue activitatea pe o funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sălaj (unitate de parchet unde a funcționat anterior numirii în această funcție de conducere). De asemenea, Secția pentru Procurori a CSM a hotărât delegarea în funcția de procuror-șef al Secției Judiciare Penale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție a domului procuror Bologa Crin Nicu, până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii, dar nu mai mult de șase luni, începând cu data de 21.02.2023”. Și această hotărâre a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Bologa ar lua în calcul inclusiv să solicite CSM ieșirea la pensie, la vârsta de 50 de ani, potrivit unor surse din sistemul judiciar.
Nominalizări care nu prea sunt pe placul „#rezistenților” din sistem
Propunerile formulate de ministrul Cătălin Predoiu urmează să ajungă pe masa aceleiași Secții de Procurori de la CSM, în vederea emiterii unor avize consultative, după care să fie transmise președintelui României, Klaus Iohannis, în vederea emiterii decretelor de numire în funcție. Publicațiile care au susținut, de-a lungul timpului, practicile marca „Kovesi” și care reprezintă o voce a grupărilor „#rezist” din sistemul judiciar nu văd cu ochi buni propunerile făcute. În special propunerea pentru ocuparea șefiei DNA.
Alex Florin Florența, nominalizat pentru funcția de procuror general, are o vechime de 15 ani ca procuror și a condus Serviciul teritorial Timișoara al DIICOT. Florența a instrumentat mai multe dosare cu greutate, printre care și cel privind traficul de cocaină al grupării conduse de Lucian Doncu sau cel denumit „Motorină CFR”. Alex Florin Florența este căsătorit cu judecătoarea Flavia Maria Cristina Florența, de la Curtea de Apel Timișoara.
Marius Ionuț Voineag, nominalizat pentru a prelua conducerea DNA, este actualul procuror-șef adjunct al Secției de Urmărire penală și Criminalistică din Parchetul General. Anterior, el a condus Serviciul de Combatere a Macrocriminalității Economico-Financiare din cadrul DIICOT. Voineag a instrumentat, printre altele, dosarul lui Sorin Ovidiu Vîntu și al lui Liviu Luca, dosarul „Ultra Pro Computers” și mai multe dosare privind infracțiuni de contrabandă.
