Catastrofe care au indoliat marile

30 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Marinarul stie intotdeauna, cu precizie, clipa in care pleaca pe mare. Dar nu stie niciodata cand se va intoarce. Si, mai ales, nu stie daca se va mai intoarce viu. Ultimul secol de istorie a flotei maritime romanesti a fost, adeseori, punctat de evenimente tragice, care si-au aruncat victimele in nestiutele morminte de sub valuri.

VASILE SURCEL

In anul 1898, flota romaneasca a fost zguduita de doua catastrofe maritime, produse, una dupa alta, aproape in acelasi loc, intr-un interval de o saptamana. Prima a avut loc la 22 februarie, cand vasul de pasageri "Medeea" a esuat in dreptul farului maritim de la capul Sabla, langa Varna. Cateva zile mai tarziu, la 28 februarie, tot acolo a esuat si vasul "Meteor".

In ambele cazuri nu au existat victime. Primele accidente navale cu adevarat grave, soldate cu victime omenesti, s-au petrecut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand cargourile "Durostor" si "Oituz" au fost scufundate de marina germana. In deceniile urmatoare, sirul catastrofelor a continuat. Cel mai grav dintre ele a avut loc la mijlocul lunii noiembrie 1979, cand petrolierul "Independenta" a luat foc in urma coliziunii cu un cargou grecesc. Au existat doar trei supravietuitori, iar ceilalti 42 de membri ai echipajului au murit in chinuri cumplite.

"BLESTEMUL" STICLEI DE SAMPANIE. "Independenta" a fost primul petrolier de mare capacitate construit la Santierul Naval Constanta. Ori de cate ori s-a vorbit despre el, petrolierul "Independenta" a fost inclus in categoria "150.000 de tone". In realitate, la capacitatea sa maxima putea sa incarce in tancuri 163.857 de tone de produse petroliere. La primele curse a fost insa incarcat cu mult sub aceasta capacitate, din cauza ca Portul Constanta nu putea sa primeasca vase de o asemenea marime. Constructia "Independentei" a inceput in 1976. Lansarea la apa s-a facut in prezenta conducerii superioare de partid, la 28 mai 1977. Primul semn nefast, "piaza rea" care a prevestit destinul tragic al navei, s-a manifestat chiar atunci. "Nasa" de botez a navei a fost Elena Ceausescu, cea care trebuia sa sparga de bordul petrolierului traditionala sticla de sampanie. Ceremonia oficiala decursese pana atunci in mod ireprosabil. In ultima faza a "protocolului", Elena a apucat plina de aplomb sampania si a lansat-o. Legata cu o franghie, sticla a pornit catre nava, a atins-o usor, dupa care, purtata parca de o mana nevazuta, s-a indepartat intacta. Intreaga asistenta a incremenit, nestiind cum sa reactioneze in fata acestui semn de rau augur. Din acel moment, toti marinarii din port, deosebit de sensibili la aceasta superstitie, au fost convinsi ca soarta navei era deja pecetluita.

O "BOMBA" PE VALURI. "Independenta" a intrat in exploatare la 13 iunie 1978, iar primul sau voiaj a fost in Libia. Constantin Preda, comandantul titular al vasului, ne-a relatat ca, la primul drum, echipajul a fost trimis in cursa fara sa aiba la dispozitie harti amanuntite ale Portului Tobruk, de unde s-au incarcat peste 95.000 de tone de titei. Inaintea catastrofei finale, petrolierul facuse deja 15 voiaje, ale caror destinatii au fost terminalele petroliere din Turcia, Libia, Egipt si Siria. A pornit in ultima sa cursa la inceputul lunii noiembrie 1979, avand ca destinatie terminalul petrolier Sibikeir, din Egipt, de unde s-au incarcat aproape 100.000 de tone de titei. La aceasta cursa, Constantin Preda, comandantul titular al petrolierului, se afla in concediu. Absenta i-a salvat viata. A fost inlocuit de comandantul Mihai Dorinel, pentru care aceasta calatorie a fost si ultima. In afara de titei, vasul mai avea la bord si peste 9.000 de tone de carburanti pentru consumul propriu. Pe drumul de intoarcere, "Independenta" a ajuns in Stramtoarea Bosfor in seara de 14 noiembrie. Peste doar cateva ceasuri, in zorii zilei de 15 noiembrie, s-a produs dezastrul.

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

CAND APA S-A ALIAT CU FOCUL. La ora 4 dimineata, "Independenta" s-a angajat in traversarea Stramtorii Bosfor. Aflat in zona, cargoul grecesc "Evriali", incarcat cu laminate provenite din URSS, s-a angajat in traversarea Marii Marmara, cam in acelasi timp cu petrolierul romanesc. Contrar uzantelor internationale, vasul elen naviga fara sa fie dirijat de un pilot naval. Dupa iesirea in larg, comandantii lui "Evriali" s-au retras in cabine lasand totul in grija timonierului. Ulterior, in cursul anchetei, ofiterii greci au sustinut ca ar fi observat vasul romanesc, pe care au incercat sa-l evite. Declaratiile lor au fost infirmate chiar de propriul lor timonier, care a afirmat ca, vazand luminile de pozitie de la capetele "Independentei", aflate la peste 200 de metri una de alta, a crezut ca este vorba despre doua vase si a incercat sa treaca cu nava lui printre ele. Cand a observat eroarea si a incercat sa o repare era deja prea tarziu. Atat echipajul "Independentei", cat si comanda vasului grecesc au incercat sa evite coliziunea, dar nu au reusit. "Evrali" a lovit nava romaneasca undeva catre mijlocul ei, provocandu-i o spartura mare, prin care petrolul din tancuri a inceput sa se scurga in mare. In acelasi timp, vaporii acumulati in tancuri au inceput sa explodeze. In doar cateva minute, miile de tone de titei deversate in jurul navei au inceput sa arda cu flacari inalte, iar vasul romanesc s-a transformat intr-o torta imensa. In fata acestui pericol, membrii echipajului romanesc au incercat sa se salveze aruncandu-se in mare. A fost ultimul gest pe care au mai apucat sa-l faca. Intrati in contact cu apa, care avea doar 8 grade Celsius, o parte dintre ei au facut stop cardiac si au murit instantaneu. Cei mai multi, care au sarit dupa ce petrolul intins pe suprafata apei luase deja foc, s-au transformat pe loc in torte vii si au murit in chinuri cumplite. Au existat doar trei supravietuitori: Dragos Voicescu - comandantul trei al navei, mecanicul-sef Sorin Mihailescu si timonierul Ion Fruntas Govorasu. Toti trei erau tineri si faptul ca aveau o conditie fizica deosebit de buna i-a ajutat sa scape cu viata. Comisia de ancheta a stabilit ca aceasta catastrofa a fost cauzata, in proportie de 90 la suta, de catre marinarii greci. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu a fost condamnat pentru moartea celor 42 de romani.

FISA TEHNICA

Petrolierul "Independenta" avea o lungime de 304 m, o latime de 30 m si o inaltime de 46 m. Pescajul era de 17,4 m.

Capacitate totala - 163.857 tdw. In momentul catastrofei avea la bord 94.280 t de titei, plus 9.000 t de carburant.

SUPERSTITIE

"De-a lungul timpului s-a urmarit, statistic, soarta navelor din toata lumea, la al caror "botez" nu s-a spart sticla de sampanie. Oricat ar parea de ciudat si oricat ar fi de neinteles, cele mai multe dintre acele nave au avut un destin tragic" - Constantin Preda, comandantul titular al petrolierului "Independenta"