EDITIE DE COLECTIE
Marinarul stie intotdeauna, cu precizie, clipa in care pleaca pe mare. Dar nu stie niciodata cand se va intoarce. Si, mai ales, nu stie daca se va mai intoarce viu. Ultimul secol de istorie a flotei maritime romanesti a fost, adeseori, punctat de evenimente tragice, care si-au aruncat victimele in nestiutele morminte de sub valuri.
VASILE SURCEL
In ambele cazuri nu au existat victime. Primele accidente navale cu adevarat grave, soldate cu victime omenesti, s-au petrecut in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cand cargourile "Durostor" si "Oituz" au fost scufundate de marina germana. In deceniile urmatoare, sirul catastrofelor a continuat. Cel mai grav dintre ele a avut loc la mijlocul lunii noiembrie 1979, cand petrolierul "Independenta" a luat foc in urma coliziunii cu un cargou grecesc. Au existat doar trei supravietuitori, iar ceilalti 42 de membri ai echipajului au murit in chinuri cumplite.
"BLESTEMUL" STICLEI DE SAMPANIE. "Independenta" a fost primul petrolier de mare capacitate construit la Santierul Naval Constanta. Ori de cate ori s-a vorbit despre el, petrolierul "Independenta" a fost inclus in categoria "150.000 de tone". In realitate, la capacitatea sa maxima putea sa incarce in tancuri 163.857 de tone de produse petroliere. La primele curse a fost insa incarcat cu mult sub aceasta capacitate, din cauza ca Portul Constanta nu putea sa primeasca vase de o asemenea marime. Constructia "Independentei" a inceput in 1976. Lansarea la apa s-a facut in prezenta conducerii superioare de partid, la 28 mai 1977. Primul semn nefast, "piaza rea" care a prevestit destinul tragic al navei, s-a manifestat chiar atunci. "Nasa" de botez a navei a fost Elena Ceausescu, cea care trebuia sa sparga de bordul petrolierului traditionala sticla de sampanie. Ceremonia oficiala decursese pana atunci in mod ireprosabil. In ultima faza a "protocolului", Elena a apucat plina de aplomb sampania si a lansat-o. Legata cu o franghie, sticla a pornit catre nava, a atins-o usor, dupa care, purtata parca de o mana nevazuta, s-a indepartat intacta. Intreaga asistenta a incremenit, nestiind cum sa reactioneze in fata acestui semn de rau augur. Din acel moment, toti marinarii din port, deosebit de sensibili la aceasta superstitie, au fost convinsi ca soarta navei era deja pecetluita.
CAND APA S-A ALIAT CU FOCUL. La ora 4 dimineata, "Independenta" s-a angajat in traversarea Stramtorii Bosfor. Aflat in zona, cargoul grecesc "Evriali", incarcat cu laminate provenite din URSS, s-a angajat in traversarea Marii Marmara, cam in acelasi timp cu petrolierul romanesc. Contrar uzantelor internationale, vasul elen naviga fara sa fie dirijat de un pilot naval. Dupa iesirea in larg, comandantii lui "Evriali" s-au retras in cabine lasand totul in grija timonierului. Ulterior, in cursul anchetei, ofiterii greci au sustinut ca ar fi observat vasul romanesc, pe care au incercat sa-l evite. Declaratiile lor au fost infirmate chiar de propriul lor timonier, care a afirmat ca, vazand luminile de pozitie de la capetele "Independentei", aflate la peste 200 de metri una de alta, a crezut ca este vorba despre doua vase si a incercat sa treaca cu nava lui printre ele. Cand a observat eroarea si a incercat sa o repare era deja prea tarziu. Atat echipajul "Independentei", cat si comanda vasului grecesc au incercat sa evite coliziunea, dar nu au reusit. "Evrali" a lovit nava romaneasca undeva catre mijlocul ei, provocandu-i o spartura mare, prin care petrolul din tancuri a inceput sa se scurga in mare. In acelasi timp, vaporii acumulati in tancuri au inceput sa explodeze. In doar cateva minute, miile de tone de titei deversate in jurul navei au inceput sa arda cu flacari inalte, iar vasul romanesc s-a transformat intr-o torta imensa. In fata acestui pericol, membrii echipajului romanesc au incercat sa se salveze aruncandu-se in mare. A fost ultimul gest pe care au mai apucat sa-l faca. Intrati in contact cu apa, care avea doar 8 grade Celsius, o parte dintre ei au facut stop cardiac si au murit instantaneu. Cei mai multi, care au sarit dupa ce petrolul intins pe suprafata apei luase deja foc, s-au transformat pe loc in torte vii si au murit in chinuri cumplite. Au existat doar trei supravietuitori: Dragos Voicescu - comandantul trei al navei, mecanicul-sef Sorin Mihailescu si timonierul Ion Fruntas Govorasu. Toti trei erau tineri si faptul ca aveau o conditie fizica deosebit de buna i-a ajutat sa scape cu viata. Comisia de ancheta a stabilit ca aceasta catastrofa a fost cauzata, in proportie de 90 la suta, de catre marinarii greci. Cu toate acestea, nici unul dintre ei nu a fost condamnat pentru moartea celor 42 de romani.
FISA TEHNICA
SUPERSTITIE
"De-a lungul timpului s-a urmarit, statistic, soarta navelor din toata lumea, la al caror "botez" nu s-a spart sticla de sampanie. Oricat ar parea de ciudat si oricat ar fi de neinteles, cele mai multe dintre acele nave au avut un destin tragic" - Constantin Preda, comandantul titular al petrolierului "Independenta"
FOTO
CATASTROFA. Incendiul care a distrus petrolierul "Independenta" a fost prezentat pe larg in presa straina. In schimb, acasa, oficiosul comunist Scanteia dedica acestui dezastru o simpla stire, ascunsa in subsolul unei pagini. Fotografia a aparut in ziarul turc Hüriet
GHINION. Fotografia aparuta in Scanteia nu a surprins si momentul in care Elena Ceausescu a ratat "botezul" navei
EMBLEMA. Petrolierul "Independenta" era considerat mandria flotei maritime romanesti
LUPII MARILOR - Editie de colectie (30 august 2004)
Doua milenii in slujba lui Neptun
Varsta de aur a flotei
Prostituate si trafic, pacate de marinar
"S-ar fi putut salva 50 de vapoare"
Portul Constanta, poarta albastra
Ultimele zile de domnie
Lupii aristocrati
Oamenii-amfibie lupta pe pipaite
"Betivii" adancurilor
Submarinele uitate
Catastrofe care au indoliat marile