Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Soapte pierdute in gesturi nebunesti, corpuri dezlantuite cu patima sfarsitului de lume, uneori urechi lipite de peretii surzi de atata pasiune. Amor. Romanii au intrat cu placere, de-a lungul timpului, in jocul periculos al âcopilului teribil", dorit si hulit deopotriva. âAu cazut in dragoste" definea pe vremuri acea chimie in urma careia un barbat si o femeie uitau de orice.
Pana in secolul al XIX-lea, la romani adulterul, concubinajul, prostitutia nu pareau sa fie privite altfel decat ca o infractiune. Textele din timpurile mai vechi reuneau toate aceste notiuni intr-o singura denumire: preacurvia. Femeia care, fara a fi prostituata, isi infasura picioarele cu pasiune in jurul iubitului era incadrata in categoria âdesfranatelor". Amorul inainte de casatorie, amorul cu un alt barbat decat propriul sot, amorul pentru bani, amorul de dragul amorului nu erau privite altfel decat ca o infractiune.Unde exista pe vremuri amorul? Peste tot. De regula, acolo unde existau mari aglomerari âmasculine": carciumi, hanuri, targuri, porturi, dar mai ales tabere militareâ¦
Amor pedepsit cu nas taiat si intepaturi de tantari
Intr-o scrisoare, din secolul al XV-lea, a boierilor braileni catre Stefan cel Mare, acestia isi exprimau supararea fata de intentia domnului moldovean de a lua sub protectia sa âun copil de curva", a carui mama - Caltuna - âau tinut-o in tara noastra toti pescarii braileniâ¦". Oricum, cartitorii se legau de domnitor: ba ca avea multe tiitoare, nemaipunand-o la socoteala pe faimoasa Raresoaia, ba ca avea copiii din flori carora nu li se mai stia numarul si multe altele.
Despre viata amoroasa a lui Vlad Tepes (domnitorul Tarii Romanesti in 1448, apoi intre 1456-1462 si in 1476), supranumit Dracula, se cunosc prea putine, doar faptul ca a fost casatorit de cel putin doua ori, cu o fata de boier, si cu sora regelui Matei Corvin si ca a avut mai multi copii nelegitimi. Prima sotie, domnita Mina, s-a sinucis in 1462, aruncandu-se in rau, din turnul cetatii, in timp ce aceasta era atacata de turci. Legendele spun ca Dracula si-a ucis o amanta pentru ânecredinta".
Un document din sec. al XVI-lea mentiona âsugubina de muieri", un fel de amenda care pedepsea infractiunile sexuale. Un secol mai tarziu, fenomenul luase mare amploare de vreme ce Paul de Alep, pe la 1643, afirma ca in Moldova âfemeilor cu moravuri usoare li se taia nasul, erau puse la stalp si adesea inecate". In Dobrogea, aflata sub administratie otomana, femeile care âcalcau stramb" erau duse in Insula Serpilor, legate fedeles si lasate sa moara prin expunerea la intepaturile tantarilor.
Citește pe Antena3.ro
S-au facut chiar incercari de infranare a amorului fara limite, in cadrul caruia era inclusa si prostitutia. Astfel âIndreptarea legii" din 1652 infiera âmuierile ce-si dau trupurile de le spurca barbatii cei rai si fara omenie, pentru putina dobanda pierzatoare de suflet". âCurva se recunoaste pre locul ce lacuieste si prin haina ce poarta", mai spunea textul. De asemenea, adulterul comis in interiorul casei da dreptul sotului sa ucida sotia si amantul fara sa fie pedepsit.
Secolul al XVIII-lea cu pozitia misionarului
Dimitrie Cantemir nota in âDescrierea Moldovei", la 1716, ca tinerii moldoveni considerau âca nu este rusine, ci ca este de lauda sa preacurveasca in taina pana se insoara".
La 22 noiembrie 1738, in fata mitropolitului Neofit se prezentau Radu, logofat de taina, si âStana, ce o au avut posadnica sibovnica, intretinutat⦠Stana, cu mijlocirea si cu indrumarea mume-sii, s-au facut posadnica logofatului Radului", iar acesta âvrand sa se departeze de pacatul acesta al curviei, au hotarat sa se despartat⦠Iar ea in nici un chip n-au primit, zicand ca au fost fata curata si au stricat-o el si cerea au sa se cunune cu dansa, au sa o tie posadnica, precum si mai inainte au fost. Dar el o au dovedit precum ca ea, pana a nu veni in casa lui, au intrat si in grosul spuscariat capitanului de jandarmi, pentru curvasaria ce facuse cu un negutatoriuâ¦"
Secolul al XVIII-lea poate fi socotit unul infloritor in privinta amorului. Au fost si factori favorizanti, in primul rand desele razboaie care au adus repetate ocupatii militare Tarilor Romane. Iata, de exemplu, cum la 25 februarie 1738, in timpul razboiului ruso-austro-turc din 1736-1739, Gheorghe, dintr-o mahala bucuresteana, voia sa divorteze âdin pricina relelor purtari ale sotiei sale, Neaga⦠Fiind ea curva mai dinainte vreme,⦠in trecutul an au mers de buna voie la turci si au sazut cu turcii cat i-au fost voia ei si s-au sfrintit". Gheorghe voia sa spuna ca soata i s-a imbolnavit de sifilis!
In secolul al XVIII-lea, educate de mame si urmand sfaturile preotului, sotiile nu accepta decat pozitia clasica - barbatul deasupra femeii culcate pe spate (pozitie numita mai tarziu âa misionarului"). Orice inovatie venita din partea sotului este privita cu suspiciune, orice cerere trezeste nemultumire si refuz. Prin 1783, Anastasia face mare valva in mahalaua Sfanta Ecaterina dupa o noapte in care sotul i-a cerut âsa facem impreunare amandoi pe dinapoi", refuzul fiind insotit de o bataie zdravana(cf. âIn salvari si cu islic" de Constanta Ghitulescu, ed.Humanitas, 2004). Un an mai tarziu, la 1784, Zamfira, din satul Calinesti, judetul Muscel, isi reclama sotul âca ar fi silit-o sa faca impreunare si peste fire" (cf. âIn salvari si cu islic").
Pasiuni boieresti
Boieroaicele greu incercate de casatoriile din interes apelau, in secolul al XVIII-lea, la serviciile amoroase ale slugilor in casa sau ale dregatorilor de la curtea domneasca. In plus, fiecare prezenta militara insemna ofiteri pasionali si manierati drept rivali ai sotilor nu prea zvelti si imbracati fara gust. Banuieli, gelozii, soti transformati in detectivi... Amantii prinsi asupra faptului sunt batuti de soti si vecini, iar uneori sunt intemnitati.
In 1789, rasunator scandal monden. Stolnicul Raducan Filipescu pateste mare rusine (cf. âIn salvari si cu islic").
Dupa ani de casatorie si trei copii, sotia - Maria Vacarescu, ii cade in mrejele unui ofiter austriac. Amor mare, pasiune fierbinte, finalizate cu o fuga impreuna cu amantul si cu desagii plini cu argintarie si bani. Fugara va fi gasita peste cateva zile, dar cu o parte a averii risipita pe la hanurile folosite drept cuibusoare de nebunii. Nu se stie ce s-a intamplat cu amorezul!
âBoala lumii" face ravagii
Secolul al XIX-lea. Calatorii straini mentionau la 1845 ca âmoralitatea valahilor este foarte indoielnica (...) nici chiar sifilisul, pedeapsa fireasca pentru relatii sexuale oprite, atat de raspandit printre valahii de ambele sexe, nu-i poate determina sa-si puna frau poftelor lor". La 15 ianuarie 1856, general-maior Popovici facea cunoscut Agiei bucurestene ca ostasul Johann Poszor din Regimentul 52 âa dobandit boala lumii⦠de la o dama, anume Gyurghioala, cu sedere in mahalaua Manea Brutaru". Camaradul sau, Franz Nichler, fusese internat in spital din cauza âdoamnei Posanitza, cu sedere in mahalaua Scaune". In ambele cazuri, Agia poruncise âsa supuna vizitatiei doftoricesti" pe cele doua femei. La 3 februarie 1856, autoritatile de ocupatie comunicau ca cele mai multe imbolnaviri se inregistreaza in randul ostasilor incartiruiti in mahalaua Dealul Spirii si aceasta numai dupa ce au luat contact âcu dame publice care sunt in acea mahala in multime adunate. Asadar, este de trebuinta de a supune pe acele dame publice la o vizitatie periodica doftoriceasca". Comandantul Regimentului 3 precizia ca âboala venerica s-a inmultit peste masura in gradele de jos" si fusese nevoit sa-i consemneze pe ostasi in cazarma. Situatia devenise dramatica, la 6 iunie, generalul Popovici raportand ca avea âmai bine de 150 de bolnavi in spital".
Asaltul rusilor
Societatea bucuresteana oferea un contrast in timpul Razboiului de independenta (1877-1878), potrivit gazetarului Constantin Bacalbasa (1856-1935): âPe de o parte devotamentul si spiritul de sacrificiu al tuturor claselor, pe de alta petreceri si afaceri infloritoare ce se dezvoltau sub influenta potopului de ruble rusesti". Ciorchine de femei asteptau ca mainile lacome ale muscalilor, cum li se spunea rusilor, sa li se aseze pe coapse. Toate atelierele de croitorie incepeau sa se goleasca de lucratoare. Prin ele nu mai ramaneau decat lucratoarele batrane, cele urate si ucenicele-copile. Celelalte erau in bratele ofiterilor rusi! Acelasi deficit se inregistra si in lumea servitoarelor. In fiecare zi, gospodinele se plangeau ca le-a disparut servitoarea, mai ales daca era tanara si curatica. Peste cateva zile, putea fi vazuta la Sosea, alaturi de un ofiter rus.
Balurile si petrecerile secolului al XIX-lea vor impune un alt mod de abordare a ideii de amor, de sex in speta. In acea lume, flirtul nevinovat era posibil, dar erau multe lucruri pe care fetele bine crescute, pur si simplu, nu le faceau, iar pe vremea aceea erau mai multe fete bine crescute... Printul Salina, personajul romanului âGhepardul" de Giuseppe Tomasi di Lampedusa rezuma foarte bine, pe la 1860, ceea ce multi soti romani gandeau in acele vremuri: âCum as putea sa ma multumesc cu o femeie care, in pat, isi face cruce inainte de fiecare imbratisare si care, apoi, in clipele de mare daruire nu stie sa spuna decat «Iisuse Hristoase!»? (...) Sapte copii am avut cu ea, sapte! Si nu i-am vazut niciodata buricul. Drept e asta?" Inceputul secolului al XX-lea va deschide o noua âepoca a amorului".
Cuceritorul Mihai Viteazul
Asemeni multora dintre inaintasii sai, Mihai Viteazul (1593-1601), domn al Tarii Romanesti, Transilvaniei si Moldovei, a avut o viata personala tumultuoasa, in care femeile au ocupat un loc deosebit de important. Sotia sa, Doamna Stanca, a fost pusa deseori fata in fata cu ibovnicele Viteazului. De pilda, Tudora, fiica unui boier din Targsor, l-a impresionat pe omul rasfatat de femei. Mihai a facut publica legatura, i-a dat mai multe sate si alte danii. Tudora a suferit mult dupa moartea lui Mihai: nu s-a recasatorit, crescandu-si singura fiica, Marula, nascuta din iubirea cu domnitorul. Se pare insa ca favorita lui Mihai a fost Velica, nepoata lui Mircea Ciobanul (de trei ori domn al Tarii Romanesti: 1545 - cu intreruperi, 1559). La un moment dat, domnitorul nu avea nici o retinere sa apara in public cu Velica. (Vasile Surcel, Roxana Roseti)
