Ce urmează după decizia Parlamentului

Constituţia prevede la articolul 95 că, dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui. Astfel, spune Constituţia, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

RESTRICŢII. Cele trei articole constituţionale de care nu se poate folosi un preşedinte interimar se referă la relaţia şefului statului cu Parlamentul. Articolul 88 prevede că preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii. Articolul 89 prevede că, după consultarea preşedinţilor celor doua Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. Articolul 90 arată că preşedintele, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional. Aşadar, preşedintelui interimar îi este interzis să transmită mesaje Parlamentului, să dizolve Parlamentul şi să convoace un referendum.

ATRIBUŢII. În rest, preşedintele interimar poate exercita toate celelalte atribuţii ce-i revin şefului statului. Conform Constituţiei, preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul. De asemenea, revocă şi numeşte miniştri la propunerea primului-ministru. Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită şi poate participa la şedinţele Guvernului, dacă se discută probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice sau la invitaţia primului-ministru. De asemenea, încheie tratate internaţionale, acreditează şi recheamă ambasadori, este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT. Poate decreta, cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea forţelor armate şi poate institui starea de asediu sau de urgenţă. De asemenea, poate conferi decoraţii şi titluri de onoare, poate acorda gradele de mareşal, de general şi de amiral, poate acorda graţieri şi poate numi în funcţii publice, conform legii. Dacă Traian Băsescu va demisiona, Constituţia prevede că, în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte. Până la alegeri, interimatul va fi asigurat fie de preşedintele Senatului, fie de cel al Camerei.