Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intraţi în Parlament de vreo jumătate de an, câţiva deputaţi s-au şi gândit în primăvară să modifice Codul Silvic, act normativ adoptat cu numai un an înainte. În viziunea celor 11 deputaţi, pădurea poate fi lotizată fără probleme, indiferent de suprafaţă.
Actualul cod stipulează că ea nu poate fi divizată sub limita de 1 hectar, iar abrogarea acestei prevederi echivalează cu distrugerea pădurii.
PĂDUREA NU ESTE GRĂDINĂ
Printre deputaţii care se grăbesc să modifice proaspătul Cod Silvic se numără şi ingineri silvici de profesie, dar şi agronomi. În expunerea de motive se arată că două alineate din cod încalcă Constituţia României: "În condiţiile în care, prin prevederile Legii 46/2008, se limitează accesul moştenitorilor la dreptul de proprietate asupra fondului forestier, se blochează stabilizarea locuitorilor în zonele de munte". Alineatul prin care se interzice fărâmiţarea pădurii în suprafeţe mai mici de 1 ha şi cel privind construcţiile în pădure au reprezentat mărul discordiei în timpul negocierilor pentru adoptarea codului.
Discuţiile au durat atât de mult, încât celelalte articole au fost votate la foc automat. În actualul Cod Silvic, se consideră că un teren acoperit cu arbori este pădure şi se supune regimului silvic doar dacă este mai mare de 0,25 ha. Academicianul Victor Giurgiu este o somitate în silvicultura românească. A fost surprins să afle că există ingineri silvici care au propus eliminarea acestei prevederi: "Sunt foarte dezamăgit că cineva vrea să abroge aceste prevederi. Pădurea nu poate fi gestionată durabil pe suprafeţe mici. Nu suntem la grădinărit.
Împărţirea pădurii e moartea ei, spunea marele silvicultor Marin Drăcea". Drăcea este părintele silviculturii româneşti, fondatorul silvo-tehnicii moderne şi al primului institut de cercetări forestiere din România. Şi-a luat doctoratul magna cum laudae la Universitatea de München, bursier al Fundaţiei Rockefeller, a făcut cercetări la
Universitatea Yale.
"Cel mai mare rău ce se poate face pădurii este fărâmiţarea acesteia în mici proprietăţi. Cu cât proprietatea este mai mică, cu atât este mai greu să păstrezi pădurea, pentru că pădurea, ca folosinţă funciară, este rentabilă doar când e «multă şi la un loc». În vechiul Cod Silvic, anterior naţionalizării, era o prevedere care interzicea fărâmiţarea prin moştenire a proprietăţii forestiere", a adăugat şi conf. dr ing. Marian Drăgoi, prodecanul Facultăţii de Silvicultură din Suceava.
"Mai lăsaţi-mă pe mine cu toţi specialiştii ăştia. Aceşti domni nu au experienţă în producţie. Eu am 25 de ani de experienţă şi nu recunosc decât facultatea de la Braşov; jos pălăria pentru cea de la Suceava. În Banat şi Ardeal, proprietatea e sfântă. Pădurea se poate gospodări în regim silvic chiar dacă are 0,5 hectare pentru că trebuie dată spre pază şi administrare unui ocol. Nu are nici o explicaţie logică şi ştiinţifică chestia cu hectarul. Sunt foarte multe procese pe rol legate de moştenire", a declarat Ioan Tabugan, unul dintre iniţiatori.
SILVICI ÎN ACŢIUNE
Cei 11 parlamentari fac parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Interesant este şi faptul că marea parte a iniţiatorilor provin din judeţe cunoscute pentru distrugerile forestiere.
Fostul şef al Romsilva, pesedistul Ion Dumitru, are titlul de doctor în silvicultură şi economie forestieră, este conferenţiar universitar la Târgovişte. Multiplu laureat al unor dosare penale care mai nou se finalizează cu neînceperea urmăririi penale. A ajuns deputat în 2004, este vicepreşedinte al Asociaţiei Progresul Silvic şi vicepreşedinte al Asociaţiei Green Mountains, unde e membru şi colegul de Cameră Constantin Chirilă. Are aproape 21 hectare de pădure în Dâmboviţa.
Ion Dumitru recunoaşte că pădurea nu poate fi gestionată pe suprafeţe mici: "Dreptul de proprietate nu poate fi îngrădit. Indiferent de dimensiunea proprietăţii, trebuie respectat regimul silvic din fondul forestier naţional. Pe suprafeţe mici nu se poate dezvolta pădurea".
Ioan Tabugan este deputat independent, intrat în Parlament ca penelist şi absolvent de Silvicultură. Este membru al Societăţii Progresul Silvic Banat-Crişana, a fost decorat cu "Meritul Agricol" în grad de Cavaler şi a fost şef al Direcţiei Silvice Reşiţa între 2005 şi 2008, când a devenit parlamentar. Soţia sa este contabil-şef la Ocolul Silvic Băile Herculane.
Pavel Horj vine din Borşa, Maramureş. Penelist, jurist şi doctor în silvicultură, a fost şeful Direcţiei Silvice Baia Mare până în 2008, după care s-a pricopsit deputat, ca şi colegul Tabugan. "Proprietatea reprezintă unul dintre atributele personalităţii umane. Proprietarul unei suprafeţe mai mici de 0,25 ha ar putea reclama lipsa obligaţiei de a respecta regimul silvic; în realitate, acest lucru nu se poate întâmpla deoarece amenajamentele silvice ţin cont de gospodărirea din trecut a întregului trup de pădure", a declarat Horj.
Gheorghe Coroamă este la primul mandat. Nici nu a trecut un an de legislatură că suceveanul a şi devenit migrant politic, sărind din barca penelistă în cea a colegilor de la PD-L. A fost inginer silvic la Ocolul Silvic Putna şi a urcat pe scara ierarhică ajungând şef de ocol în 2005-2008.
AGRONOMII, HOP ŞI EI
Un alt coiniţiator este Attila Kelemen, UDMR. Medic veterinar, doctor în zootehnie şi din 1996 deputat.
Coleg de semnătură este şi agronomul Ioan Munteanu, fost prefect de Neamţ şi fost angajat al lui Gheorghe Ştefan Pinalti, care nu este străin de afacerile cu lemn din judeţul Neamţ. "Poate nu e de crezut, ideea a venit chiar la interpelările oamenilor care vin la cabinetele parlamentare", a spus Munteanu.
Filosoful şi tipograful Mircia Giurgiu de la PD-L Cluj şi-a luat masterul în "Economie agrară europeană". Este doctorand şi deci avizat să-şi dea cu părerea: "Noi avem mai multe probleme cu Codul Silvic după ce a intrat în funcţiune şi atunci încercăm să mai modificăm câte ceva, în funcţie de ceea ce propun asociaţiile de proprietari de păduri, dar şi locuitorii".
Pesedistul Gheorghe Antochi este doctor în agronomie. Au trecut mai bine de 25 de ani de când era secretar cu agricultura în judeţul Bacău. După '89 a ajuns tot secretar, dar de stat, în Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Şi el a solicitat modificarea pentru că nu respecta dreptul la proprietate.
În schimb, Marian Ghiveciu (PSD Buzău) este un artist specializat pe Teatru şi Regie, absolvent de geografie-turism şi investitor agricol.
Colegul său, Constantin Chirilă, a avut şi el un traseu profesional interesant: angajat la IAS, şef la Bursa de Mărfuri, consilier local Constanţa, doctor în economie. Şi-a cumpărat anul trecut o pădure de 14.000 mp în comuna Moroieni, chiar în zona lui Ion Dumitru.
La final, dar nu printre cei din urmă: Culiţă Tărâţă, pesedist de frunte în Neamţ, agronom, învăţător. Fost deputat 2000-2004, deţine, potrivit declaraţiei sale de avere, 37 hectare de pădure în Neamţ. Câte sute de hectare de pădure va fi tăiat firma sa, "Trei Brazi", numai el ştie. Numele lui este sinonim cu scandalurile legate de Insula Mare a Brăilei. Culiţă Tărâţă nu a vrut să facă nici un comentariu. Propunerea celor 11 se află la Senat de jumătate de an, dar Camera Deputaţilor este forul decizional.
Va urma
