x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cel mai bine păzit secret medical: cancerul corupţiei

Cel mai bine păzit secret medical: cancerul corupţiei

de Mircea Opris    |    17 Sep 2009   •   00:00
Cel mai bine păzit secret medical: cancerul corupţiei
Sursa foto: Constantin Duma/Agerpres
Nepotismul, şpaga la examene, la licenţă, la cazare, la accesul la burse, licitaţiile "cu dedicaţie", toate acestea sunt cuvinte la ordinea zilei în activitatea Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara. După scandalul ţiganului tranşat de doi studenţi chiar în căminul universităţii, noul an universitar începe cu revolta studenţilor şi a unor profesori universitari, sătui de aceste practici.

În joc sunt sute de mii de euro, bani colectaţi de la studenţii români şi străini. Sistemul piramidal este unul extrem de bine organizat, cu personaje-cheie, în centrul căruia stă chiar profesorul universitar doctor Ştefan Iosif Drăgulescu, cel mai longeviv rector al unei univeristăţi de medicină din ţară, director medical al Institutului de Cardiologie din oraş şi deputat PD-L de Timiş.

Studenţii şi profesorii opozanţi se fe­resc să vorbească deshis despre aces­te abuzuri. Totuşi, câţiva au de­nun­ţat organelor de cercetare mita, iar unii studenţi străini au scris petiţii atât la ministerele din România, cât şi la am­ba­sa­dele ţărilor din care provin. Controalele de la Curtea de Conturi, Poliţie şi organele fiscale au rămas însă fără nici un rezultat.


BĂTĂLIA PENTRU FOTOLIUL DE RECTOR
Cu patru mandate în fruntea UMF Ti­mi­şoara, Ştefan Drăgulescu este cel mai lon­geviv rector al unei universităţi de me­dicină din România. Pe motive de vârstă, omul care cumulează funcţia de rector cu cele de director al institutului de cardiologie şi cu fotoliul de deputat, pregăteşte terenul pentru alegerea succesorului potrivit. În joc sunt interese mari, care ţin de promovarea în lumea acade­mi­că, dar şi sumele cu cinci zerouri, evident în valută, care se strâng din "atenţiile" ce­rute studenţilor români, dar mai ales ce­lor străini.

În lupta pentru scaunul de rector se pare că vor intra mai mulţi medici, unii pe cont propriu, alţii drept "ţinte false" pentru a masca jocul de culise. Lis­ta neoficială a candidaţilor  cuprinde nu­me precum Mihai Ionac, fostul director al spitalului judeţean, Virgil Păunescu, fostul secretar de stat şi consilier prezi­den­ţial pe probleme medicale, Andrei Motoc, şeful secţiei de anatomie pentru studenţi străini al UMF, Marius Raica, Doru Anastasiu şi Viorel Bucuraş. Aceştia sunt candidaţi perdanţi sau aruncaţi în luptă pentru diversiune.

Surse din cadrul UMF sus­ţin că fotoliul de rector este ţinut cald pen­tru doctoral Dan Gaiţă, secretarul ştiin­ţific al senatului universităţii. În lu­mea medicală se glumeşte pe seama aces­tei mişcări, fiind de notorietate rela­ţia de prietenie apropiată, chiar foarte apropiată, dintre Dan Gaiţă şi rectorul Ştefan Drăgulescu. Anual, cei doi fac între 10 şi 14 ieşiri din ţară împreună la diverse conferinţe şi congrese, ultima "escapadă" fiind între 26 şi 31 august la Barcelona. Mărturie pentru călătoriile cuplului me­dical sunt cazările şi rezervările de bilete de avion, făcute în cu carduri de fide­lizare VIP ale companiilor aeriene Austrian Airlines şi Swiss Air/Lufthansa.


SECRETELE LONGEVITĂŢII
Ştefan Drăgulescu are aproape două decenii pe funcţia de rector al UMF Ti­mi­şoara. Totul a fost posibil prin diverse subterfugii, dar şi prin manipularea studenţilor "cuminţi", care au făcut mitinguri pentru susţinerea sa de câte ori i s-a cerut să nu mai candideze. În anul 2000, Drăgulescu a candidat pentru al treilea mandat, invocând că legea care reglementa funcţionarea universităţilor a apă­rut de-abia în 1995, după ce el fusese deja ales pentru mandatul 1992-1996.

În anul 2004, el a candidat pentru al patrulea mandat invocând că cel dintre 1996 şi 2000 a fost un mandat incomplet, în această perioadă, Drăgulescu fiind numit ministru al Sănătăţii. Puternic contestat la alegerile din 2004, ales de senatul universităţii, el a fost infirmat pe funcţie de doi miniştri ai Educaţiei, dar a câştigat la Înalta Curte şi a fost confirmat printr-un ordin semnat de ministrul Mihail Hăr­dău. Toate acestea în ciuda faptului că le­gea prevede că funcţia de rector poate fi ocupată doar pentru două mandate succesive, Drăgulescu având la activ patru mandate fără întrerupere. Motivul pentru care rectorul-director-deputat îl pregăteşte pe prietenul său Dan Gaiţă este posibila organizare de noi alegeri, la care Drăgulescu nu mai poate candida şi pentru că în cursul mandatului a trecut deja de vârsta de 65 de ani, limită prevăzută de legea învăţământului.
FABRICA DE BANI
Şpăgile în bani, automobile sau alte bunuri de la UMF sunt subiect tabu atât pentru stundeţi, cât şi pentru angajaţii universităţii. Totuşi, o studentă indiană a denunţat public sistemul şpăgilor de la medicină printr-o sesizare care a ajuns la primul-ministru, la Preşedinţie, dar şi la amabsada Indiei şi la Ministerul de Ex­ter­ne al acestei ţări.

Acum, câţiva dintre me­dicii din sistem au fost de acord să des­crie în amănunt cum se fac banii la Universitatea de Medicină din Timişoara. Săptămâna aceasta a avut loc examenul de licenţă, pentru care grilele au fost fă­cute încă de săptămâna trecută, sub su­pra­vegherea profesorului Andrei Motoc de la secţia "studenţi străini". Intermediari sunt liderii organizaţiilor studenţeşti cu care Motoc negociază separat pe fie­care grilă de examen.

O parte din suma negociată pe cap de student "cumpărător de grilă" ajunge în buzunarele studen­ţi­lor-negociatori drept comision de intermediere. Astfel se explică de ce în ultimii zece ani, nici un student nu a picat examenul de licenţă, cu excepţia celor care nu s-au prezentat la examen şi a celor care nu au fost de acord să "cotizeze". Acelaşi mecanism se aplică şi la concursurile de intrare şi promovare în rândul cadrelor didactice, concursuri la care, în 95% dintre cazuri, preşedinte este chiar rectorul Iosif Ştefan Drăgulescu. La aceste exa­mene se vehiculează sume între 20.000 de euro pentru un post de profesor şi 5.000 de euro pentru unul de asistent.


LIGA STUDENŢILOR, JUCĂRIA PROFESORILOR
Liga Studenţilor din UMF Timişoara joacă rolul de intermediar între cei care cer banii şi studenţii care plătesc. Universitatea are 2.500 de locuri de cazare, din care, anual, aproximativ o mie se "dau" pentru sume între 200 şi 300 de euro pe cameră. În fiecare cămin de la Medicină, neoficial, zece camere se vând prin Liga Studenţilor. Jumătate din sumă rămâne celor de la ligă, un sfert la Senatul UMF şi un sfert la Camera Profesorală. Acest lucru explică şi de ce majoritatea foştilor studenţi preşedinţi la Liga Studenţilor Medicinişti au prins posturi în învăţă­mân­tul universitar indiferent de media cu care au absolvit. O simplă privire pe listele cu bursierii la diverse cursuri şi conferinţe arată că studenţii de la Ligă şi profesorul care se ocupă cu studenţii străini Andrei Motoc sunt abonaţi la bur­se­le de vară şi la burse de cercetare în ţa­ră, dar mai ales în Brazilia, Chile, SUA sau Suedia.


FILIERA ADMINISTRATIVĂ
O altă sursă de venituri subterane este cea care ţine de administrare, investiţii şi licitaţii. De acest aspect se ocupă Filip Fiat, directorul administrativ al UMF. Acesta are aprobarea de a semna contracte, până la o anumită sumă, pentru reparaţii, plata utilităţilor şi anumite investiţii. Cele mai recente sunt igieni­zarea cămi­ne­lor cu 300 de mii de lei, re­novarea unor săli de curs cu 200 de mii de lei, dar şi construcţia noii clădiri a Fa­cultăţii de Farmacie, lucrare în valoare de 15 milioa­ne de lei. Mai mult, acoperişurile se re­pară cam o dată la trei ani, lucrări costisitoare datorită suprafeţelor mari de aco­pe­riş. Cea mai interesantă a fost re­no­va­rea faţadelor de la clădirea principală al UMF.

În urma unei licitaţii a câştigat o firmă cu trei angajaţi, care a încasat cel puţin 1.600.000 lei pentru această lu­cra­re. Aceasta, cu toate că la licitaţie a parti­ci­pat o firmă de construcţii cu logistică şi experienţă, care a venit cu o ofertă de nu­mai 790 de mii de lei. "S-a văzut clar că licitaţia a fost trucată. În primul rând, di­ferenţa de preţ este enormă şi a mai existat şi un al treilea licitator, ADP, care a ce­rut suma cea mai mare, 1.700.000 lei. Aceş­tia au intrat în joc doar pentru a aco­peri firma câşti­gătoare, care avea acelaşi om la departamentul tehnic ca şi cei de la ADP. Ca să câştigi trebuia să dai cotă par­te, iar cei cu oferta cea mai bună au re­fu­zat să dea mită", ne-a declarat patronul unei firme de construcţii, care susţine că aceasta nu este singura licitaţie trucată de cei de la UMF.
NEGAREA, CEA MAI BUNĂ APĂRARE
Filip Fiat, directorul administrativ al UMF, s-a declarat surprins de aspectele semnalate de reporterii Jurnalului Naţio­nal. "Nu mă aşteptam la astfel de acuze şi nu îmi dau seama de unde vin. Eu lucrez corect. La noi au fost în control cam toate organele abilitate şi am ieşit bine după fiecare verificare. Nu se vând camere. Există posibilitatea ca un student să re­nunţe la cameră, dar nu şi la contract, face un fel de subîn­chiriere către altcineva, dar are contract şi nu îl pot da afară. E adevărat că preşedinţii de cămin au câteva facilităţi, printre care cazarea gratuită. Au existat mai multe licitaţii pentru repararea acoperişurilor, dar se referă la diverse clădiri ale instituţiei", ne-a declarat Filip Fiat. El recunoaşte şi prietenia sa cu Georgică Niţă şi Marcel Nistor, ofiţeri la poliţia econo­mică, însă spune că nu i-a mai văzut de peste un an şi singura lor legătură este că au fost colegi în perioada facultăţii, când făceau parte din aceeaşi echipă de rugby. Surse din IJP Timiş susţin însă că Fiat apelează la sfaturile şi protecţia celor doi foşti camarazi atunci când situaţia se încurcă şi apar sesizări sau contestaţii, la şedinţe de taină în separeul restaurantului Lussam, aflat chiar în spatele clădirii Medicinei.


"EU NU ŢIN CU DINŢII"
Cu "NU" în braţe a reacţionat şi rectorul-director-deputat Iosif Ştefan Drăgulescu (foto), care nici nu a dorit să asculte acuzele care i se aduc. "Sunt la Parlament. Problema stă simplu: orice s-ar spune, există prezumţia de nevinovăţie până nu există dovezi concrete. Altceva nu spun. Se tot spune că profesorul cutare ia bani. Eu am discutat în permanenţă cu studenţii şi i-am rugat să îmi spună concret, însă nici unul nu mi-a spus nimic. În ce priveşte funcţia de rector, este un proces pe care l-am câştigat printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Ne-au verificat corpul de control al primului-ministru, curtea de conturi, poliţia economică şi alte verificări, dar justiţia a dovedit că am avut dreptate. Nu mă interesează cine are ceva împotriva mea. Eu nu ţin cu dinţii de funcţia de rector. Trăim într-o societate total bulversată, care nu se adaptează unei reale economii de piaţă. Dar eu am avut multe realizări ca rector şi am onorat această funcţie prin ce am făcut. Din păcate, lumea politică românească nu corespunde sistemului european, iar peştele de la cap se împute", a declarat rectorul, director de spital şi deputat Iosif Ştefan Drăgulescu.

×
Subiecte în articol: special spaga la umf victor babeş