În joc sunt sute de mii de euro, bani colectaţi de la studenţii români şi străini. Sistemul piramidal este unul extrem de bine organizat, cu personaje-cheie, în centrul căruia stă chiar profesorul universitar doctor Ştefan Iosif Drăgulescu, cel mai longeviv rector al unei univeristăţi de medicină din ţară, director medical al Institutului de Cardiologie din oraş şi deputat PD-L de Timiş.
Studenţii şi profesorii opozanţi se feresc să vorbească deshis despre aceste abuzuri. Totuşi, câţiva au denunţat organelor de cercetare mita, iar unii studenţi străini au scris petiţii atât la ministerele din România, cât şi la ambasadele ţărilor din care provin. Controalele de la Curtea de Conturi, Poliţie şi organele fiscale au rămas însă fără nici un rezultat.
BĂTĂLIA PENTRU FOTOLIUL DE RECTOR
Cu patru mandate în fruntea UMF Timişoara, Ştefan Drăgulescu este cel mai longeviv rector al unei universităţi de medicină din România. Pe motive de vârstă, omul care cumulează funcţia de rector cu cele de director al institutului de cardiologie şi cu fotoliul de deputat, pregăteşte terenul pentru alegerea succesorului potrivit. În joc sunt interese mari, care ţin de promovarea în lumea academică, dar şi sumele cu cinci zerouri, evident în valută, care se strâng din "atenţiile" cerute studenţilor români, dar mai ales celor străini.
În lupta pentru scaunul de rector se pare că vor intra mai mulţi medici, unii pe cont propriu, alţii drept "ţinte false" pentru a masca jocul de culise. Lista neoficială a candidaţilor cuprinde nume precum Mihai Ionac, fostul director al spitalului judeţean, Virgil Păunescu, fostul secretar de stat şi consilier prezidenţial pe probleme medicale, Andrei Motoc, şeful secţiei de anatomie pentru studenţi străini al UMF, Marius Raica, Doru Anastasiu şi Viorel Bucuraş. Aceştia sunt candidaţi perdanţi sau aruncaţi în luptă pentru diversiune.
Surse din cadrul UMF susţin că fotoliul de rector este ţinut cald pentru doctoral Dan Gaiţă, secretarul ştiinţific al senatului universităţii. În lumea medicală se glumeşte pe seama acestei mişcări, fiind de notorietate relaţia de prietenie apropiată, chiar foarte apropiată, dintre Dan Gaiţă şi rectorul Ştefan Drăgulescu. Anual, cei doi fac între 10 şi 14 ieşiri din ţară împreună la diverse conferinţe şi congrese, ultima "escapadă" fiind între 26 şi 31 august la Barcelona. Mărturie pentru călătoriile cuplului medical sunt cazările şi rezervările de bilete de avion, făcute în cu carduri de fidelizare VIP ale companiilor aeriene Austrian Airlines şi Swiss Air/Lufthansa.
SECRETELE LONGEVITĂŢII
Ştefan Drăgulescu are aproape două decenii pe funcţia de rector al UMF Timişoara. Totul a fost posibil prin diverse subterfugii, dar şi prin manipularea studenţilor "cuminţi", care au făcut mitinguri pentru susţinerea sa de câte ori i s-a cerut să nu mai candideze. În anul 2000, Drăgulescu a candidat pentru al treilea mandat, invocând că legea care reglementa funcţionarea universităţilor a apărut de-abia în 1995, după ce el fusese deja ales pentru mandatul 1992-1996.
În anul 2004, el a candidat pentru al patrulea mandat invocând că cel dintre 1996 şi 2000 a fost un mandat incomplet, în această perioadă, Drăgulescu fiind numit ministru al Sănătăţii. Puternic contestat la alegerile din 2004, ales de senatul universităţii, el a fost infirmat pe funcţie de doi miniştri ai Educaţiei, dar a câştigat la Înalta Curte şi a fost confirmat printr-un ordin semnat de ministrul Mihail Hărdău. Toate acestea în ciuda faptului că legea prevede că funcţia de rector poate fi ocupată doar pentru două mandate succesive, Drăgulescu având la activ patru mandate fără întrerupere. Motivul pentru care rectorul-director-deputat îl pregăteşte pe prietenul său Dan Gaiţă este posibila organizare de noi alegeri, la care Drăgulescu nu mai poate candida şi pentru că în cursul mandatului a trecut deja de vârsta de 65 de ani, limită prevăzută de legea învăţământului.
FABRICA DE BANI
Şpăgile în bani, automobile sau alte bunuri de la UMF sunt subiect tabu atât pentru stundeţi, cât şi pentru angajaţii universităţii. Totuşi, o studentă indiană a denunţat public sistemul şpăgilor de la medicină printr-o sesizare care a ajuns la primul-ministru, la Preşedinţie, dar şi la amabsada Indiei şi la Ministerul de Externe al acestei ţări.
Acum, câţiva dintre medicii din sistem au fost de acord să descrie în amănunt cum se fac banii la Universitatea de Medicină din Timişoara. Săptămâna aceasta a avut loc examenul de licenţă, pentru care grilele au fost făcute încă de săptămâna trecută, sub supravegherea profesorului Andrei Motoc de la secţia "studenţi străini". Intermediari sunt liderii organizaţiilor studenţeşti cu care Motoc negociază separat pe fiecare grilă de examen.
O parte din suma negociată pe cap de student "cumpărător de grilă" ajunge în buzunarele studenţilor-negociatori drept comision de intermediere. Astfel se explică de ce în ultimii zece ani, nici un student nu a picat examenul de licenţă, cu excepţia celor care nu s-au prezentat la examen şi a celor care nu au fost de acord să "cotizeze". Acelaşi mecanism se aplică şi la concursurile de intrare şi promovare în rândul cadrelor didactice, concursuri la care, în 95% dintre cazuri, preşedinte este chiar rectorul Iosif Ştefan Drăgulescu. La aceste examene se vehiculează sume între 20.000 de euro pentru un post de profesor şi 5.000 de euro pentru unul de asistent.
LIGA STUDENŢILOR, JUCĂRIA PROFESORILOR
Liga Studenţilor din UMF Timişoara joacă rolul de intermediar între cei care cer banii şi studenţii care plătesc. Universitatea are 2.500 de locuri de cazare, din care, anual, aproximativ o mie se "dau" pentru sume între 200 şi 300 de euro pe cameră. În fiecare cămin de la Medicină, neoficial, zece camere se vând prin Liga Studenţilor. Jumătate din sumă rămâne celor de la ligă, un sfert la Senatul UMF şi un sfert la Camera Profesorală. Acest lucru explică şi de ce majoritatea foştilor studenţi preşedinţi la Liga Studenţilor Medicinişti au prins posturi în învăţământul universitar indiferent de media cu care au absolvit. O simplă privire pe listele cu bursierii la diverse cursuri şi conferinţe arată că studenţii de la Ligă şi profesorul care se ocupă cu studenţii străini Andrei Motoc sunt abonaţi la bursele de vară şi la burse de cercetare în ţară, dar mai ales în Brazilia, Chile, SUA sau Suedia.
FILIERA ADMINISTRATIVĂ
O altă sursă de venituri subterane este cea care ţine de administrare, investiţii şi licitaţii. De acest aspect se ocupă Filip Fiat, directorul administrativ al UMF. Acesta are aprobarea de a semna contracte, până la o anumită sumă, pentru reparaţii, plata utilităţilor şi anumite investiţii. Cele mai recente sunt igienizarea căminelor cu 300 de mii de lei, renovarea unor săli de curs cu 200 de mii de lei, dar şi construcţia noii clădiri a Facultăţii de Farmacie, lucrare în valoare de 15 milioane de lei. Mai mult, acoperişurile se repară cam o dată la trei ani, lucrări costisitoare datorită suprafeţelor mari de acoperiş. Cea mai interesantă a fost renovarea faţadelor de la clădirea principală al UMF.
În urma unei licitaţii a câştigat o firmă cu trei angajaţi, care a încasat cel puţin 1.600.000 lei pentru această lucrare. Aceasta, cu toate că la licitaţie a participat o firmă de construcţii cu logistică şi experienţă, care a venit cu o ofertă de numai 790 de mii de lei. "S-a văzut clar că licitaţia a fost trucată. În primul rând, diferenţa de preţ este enormă şi a mai existat şi un al treilea licitator, ADP, care a cerut suma cea mai mare, 1.700.000 lei. Aceştia au intrat în joc doar pentru a acoperi firma câştigătoare, care avea acelaşi om la departamentul tehnic ca şi cei de la ADP. Ca să câştigi trebuia să dai cotă parte, iar cei cu oferta cea mai bună au refuzat să dea mită", ne-a declarat patronul unei firme de construcţii, care susţine că aceasta nu este singura licitaţie trucată de cei de la UMF.
NEGAREA, CEA MAI BUNĂ APĂRARE
Filip Fiat, directorul administrativ al UMF, s-a declarat surprins de aspectele semnalate de reporterii Jurnalului Naţional. "Nu mă aşteptam la astfel de acuze şi nu îmi dau seama de unde vin. Eu lucrez corect. La noi au fost în control cam toate organele abilitate şi am ieşit bine după fiecare verificare. Nu se vând camere. Există posibilitatea ca un student să renunţe la cameră, dar nu şi la contract, face un fel de subînchiriere către altcineva, dar are contract şi nu îl pot da afară. E adevărat că preşedinţii de cămin au câteva facilităţi, printre care cazarea gratuită. Au existat mai multe licitaţii pentru repararea acoperişurilor, dar se referă la diverse clădiri ale instituţiei", ne-a declarat Filip Fiat. El recunoaşte şi prietenia sa cu Georgică Niţă şi Marcel Nistor, ofiţeri la poliţia economică, însă spune că nu i-a mai văzut de peste un an şi singura lor legătură este că au fost colegi în perioada facultăţii, când făceau parte din aceeaşi echipă de rugby. Surse din IJP Timiş susţin însă că Fiat apelează la sfaturile şi protecţia celor doi foşti camarazi atunci când situaţia se încurcă şi apar sesizări sau contestaţii, la şedinţe de taină în separeul restaurantului Lussam, aflat chiar în spatele clădirii Medicinei.
"EU NU ŢIN CU DINŢII"
Cu "NU" în braţe a reacţionat şi rectorul-director-deputat Iosif Ştefan Drăgulescu (foto), care nici nu a dorit să asculte acuzele care i se aduc. "Sunt la Parlament. Problema stă simplu: orice s-ar spune, există prezumţia de nevinovăţie până nu există dovezi concrete. Altceva nu spun. Se tot spune că profesorul cutare ia bani. Eu am discutat în permanenţă cu studenţii şi i-am rugat să îmi spună concret, însă nici unul nu mi-a spus nimic. În ce priveşte funcţia de rector, este un proces pe care l-am câştigat printr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Ne-au verificat corpul de control al primului-ministru, curtea de conturi, poliţia economică şi alte verificări, dar justiţia a dovedit că am avut dreptate. Nu mă interesează cine are ceva împotriva mea. Eu nu ţin cu dinţii de funcţia de rector. Trăim într-o societate total bulversată, care nu se adaptează unei reale economii de piaţă. Dar eu am avut multe realizări ca rector şi am onorat această funcţie prin ce am făcut. Din păcate, lumea politică românească nu corespunde sistemului european, iar peştele de la cap se împute", a declarat rectorul, director de spital şi deputat Iosif Ştefan Drăgulescu.
Citește pe Antena3.ro