Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii se „combină”, vorba tinerilor, oricum, oricând, peste tot. Se şi despart la fel de repede. Fiindcă nu a fost chimia aceea dintre ei ori, scuza cea mai cunoscută, „n-a fost să fie”. În acelaşi timp, alţii se zbat să ducă până la finalul zilelor lor o relaţie demult pierdută, în opinia lor. Mai există, în zilele noastre, vreo relaţie de amor sinceră şi sănătoasă?
La început, totul e bine şi frumos, se respectă, se poartă drăguţ unul cu celălalt până când lucrurile se schimbă radical. Încep să investească sentimente considerabil. Numai că uităm un lucru: fiecare om este UNIC pe planeta aceasta; aşadar, fiecare iubeşte în felul lui şi are propria-i definiţie a iubirii. Scriitoare Lise Bourbeau precizează că „toţi avem nevoie de afecţiune. Dar, ne dăm seama că atunci când vrem să fim noi înşine, acest lucru-i deranjează pe cei apropiaţi. Ajungem la concluzia că a fi natural nu e bine, nu e corect. Este o descoperire dureroasă ce provoacă accese de furie. Iar aceste crize devin atât de frecvente încât ajungem să credem că sunt normale. Îşi creează o nouă personalitate pentru a deveni ceea ce vor ceilalţi să devină. Astfel, ne creăm mai multe măşti pe care le folosim pentru a ne apăra împotriva suferinţei trăite pe parcursul vieţii. Măşti în spatele cărora vrem să ne ascundem”. Măşti care ne împiedică să fim noi înşine.
Lipsa de respect: Obraznicul se preface la început că e respectuos, altminteri şi-ar pierde partenera. Recurge, în timp, la mici insulte, ajungând la cuvinte grele. Le foloseşte din ce în ce mai des, pentru ca interlocutorii săi să îşi dea seama că acesta-i limbajul său folosit cu toţi. Sunt şanse ca de aici şi până la violenţă să fie doar un pas.
Orgoliul/respingerea: Este frecvent folosită această mască, în special de către tineri. Sau pentru că aşa s-au format de mici, sau pentru că aşa au fost sfătuiţi: „Chiar dacă îşi cere scuze, vine cu flori şi face un pas spre împăcare, rămâi tare pe poziţii. O să-l înveţi o lecţie!”. Greşit! Dacă arată că sunt insensibili la conotaţiile emoţionale ale cuvintelor celui drag, celălalt se va simţi respins şi va crede că nu-i bine să îşi manifeste regretul.
Minciuna: Cei ce apelează la afirmaţiile care denaturează în mod intenţionat adevărul se confruntă cu o problemă; ei cred că minţind îi protejează pe cei iubiţi de suferinţă. În realitate, e exact pe dos: le provoacă cea mai mare durere faptul că sunt minţiţi, că nu li se acordă încredere în vederea confruntării cu adevărul. Dar, să nu-i compătimim. Mincinoşii manifestă mai puţină teamă de pedeapsă...
Egoismul: Indiferent unde-l întâlniţi pe egoist, fiţi siguri că va lăsa în urma sa depresie, consternare, durere şi inimi frânte, fără nici o mustrare de conştiinţă. El nu va recunoaşte niciodată cu ce a greşit ori spus. Va ajunge chiar să creadă că anumite vorbe spuse de el nu-i aparţin. „Evitaţi capcana învinuirilor. Vă va învinui «nu aş fi spus asta dacă nu m-ai fi înfuriat aşa de tare». Îmi pare rău, dar nu-l puteţi face furios, trist, vinovat sau să aibă orice alt sentiment. Nu vă asumaţi vina pentru comportamentul său. Pur şi simplu, nu aveţi o autoritate atât de mare”, ne sfătuieşte John Gray.
Încadrarea partenerului dumneavoastră în categoria potrivită nu este importantă, deoarece toate cele patru vor seca relaţiile de viaţă. Pe curând.
Citește pe Antena3.ro
