Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Primul scandal răsunător a fost după lucrările de renovare a Cetății Râșnov, când s-a constatat, în urma anchetei, că era implicată și o directoare din Ministerul Culturii care a lucrat la proiect și l-a avizat, în același timp. Apoi a izbucnit un scandal legat de primele lucrări de reabilitare de la Curtea Domnească din Târgoviște, cu gresie și termopane. Încă o reabilitare de mântuială a fost constatată, recent, la Cetatea Poenari, unde zidurile noi se dezintegrează și vopseaua s-a exfoliat deja, la un an de la redeschiderea monumentului pentru turiști. La Poenari există și o altă problemă, cea a atacurilor urșilor, care s-au înmulțit în ultimii ani, dar Consiliul Județean Argeș și Muzeul Județean au redeschis obiectivul turistic, mizând pe rezistența unui gard electric rupt de o ursoaică în aprilie 2025, la două săptămâni după inaugurare.
Cetatea Poenari nu mai putea fi vizitată, fără risc de atacuri din partea urșilor sau a haitelor de câini sălbăticiți, din anul 2018. La începutul anului 2019, pe 27 martie, cetatea a fost închisă oficial, pentru că nu se putea asigura paza vizitatorilor. Monumentul este administrat de Muzeul Județean, instituție finanțată de Consiliul Județean Argeș, iar CJ a găsit oportunitatea de a atrage bani europeni, prin ADR Muntenia, într-un program de reabilitare a obiectivelor turistice.
Proiectul finanțat din fonduri europene a vizat „Conservarea și Consolidarea Cetății Poenari Argeș”, cu fonduri nerambursabile, prin Axa Prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, cu o valoare totală de peste 25 de milioane de lei, din care 9,64 de milioane de lei fonduri nerambursabile și 16 milioane de lei cofinanțarea din partea CJ Argeș.
Finanțarea a vizat lucrări de reabilitare structurală și arhitecturală a Cetății Poenari, lucrări de conservare, lucrări de stopare a umidității și protecția zidurilor, lucrări de refacere a pavimentelor și pardoselilor, reabilitarea traseelor de vizitare, reabilitarea căii de acces pietonală, înlocuirea cablului de alimentare cu energie electrică a cetății, montarea unui traseu de fibră optică și a ridicătoarelor de semnal Wi-Fi pe traseu, înființarea instalației de iluminat și a unui sistem de supraveghere pe traseul de acces-evacuare, montarea Acces Point exterior Wi-Fi 6, montarea pe traseu a generatoarelor acustice de zgomot, amplasare de bănci și coșuri de gunoi, conform proiectului.
CJ Argeș și Muzeul Județean mizează pe gardul electric rupt deja de urși
Beneficiarul lucrărilor de consolidare, conservare și restaurare a Cetății Poenari este Consiliul Județean Argeș. Proiectul a vizat reabilitarea monumentului istoric, inclusiv calea de acces, cu fonduri europene. Lucrările au început în vara anului 2022 și ar fi trebuit să se finalizeze în vara lui 2024, dar au fost întârziate, câteva luni, cetatea fiind redeschisă în aprilie, anul trecut.
Deși obiectivul nu se mai putea vizita, din cauza atacurilor urșilor, proiectul a obținut finanțarea din bani europeni și cofinanțarea din partea CJ. La finalizarea proiectului, CJ Argeș a declarat că problema urșilor și a câinilor din zonă nu mai există și turiștii care vor vizita cetatea vor fi în siguranță. S-a deschis pe 14 aprilie 2025, dar s-a închis din nou, după doar două săptămâni, când urșii au rupt gardul electric din jurul monumentului.
CJ Argeș și Muzeul Județean și-au asumat, apoi, redeschiderea cetății pentru vizitatori, pentru că altfel ar trebui să dea înapoi banii folosiți la reabilitare. Același gard electric ar trebui să protejeze turiștii și angajații. Cetatea lui Vlad Țepeș este cel mai vizitat obiectiv din județul Argeș, cu peste 100.000 de turiști anual.
Cărămizile s-au făcut praf
Intenția de atragere a fondurilor europene pentru a ține viu un astfel de obiectiv turistic ar fi fost lăudabilă, dacă lucrările s-ar fi făcut corect, dar rezultatul arată că a fost încă un proiect făcut de mântuială.
Constatarea nu a făcut-o nicio autoritate de control, ci membrii Asociației Montane Vidraru, care au și postat pe pagina de Facebook a ONG-ului fotografii recete. Se pot observa neregulile lucrărilor de restaurare: degradarea accelerată a construcției, la numai un an de la recepția lucrărilor, „stratul nou de ciment turnat pe treptele de acces se desprinde, iar în multe alte locuri este crăpat, urmând să se desprindă; vopseaua nouă, aplicată pe elementele de fier, în unele locuri a dispărut, apărând vopseaua veche, de culoare roșie”, scriu membrii asociației.
De asemenea, membrii asociației au constatat că și zidurile reconstruite din cărămidă se dezintegrează, iar „bucăți din acestea sunt pe jos, în toată cetatea”, din aceste cărămizi ieșind un praf alb, „vizibil în interiorul și exteriorul zidurilor”. Și vopseaua de pe centura de beton a cetății este deja exfoliată.
Alte scandaluri legate de reabilitări
O situație similară se înregistrează la Cetatea Râșnov, încă din anul 2007, după ce s-a constatat că reabilitarea s-a făcut prost. Exista și pericol de prăbușire a unor ziduri. S-a constatat, în urma primelor anchete, că dosarul a fost avizat de o directoare din Ministerul Culturii care lucra cu firma de construcții care câștigase proiectul de reabilitare, constructorul italian fiind consiliat chiar de cea care-i aviza proiectul.
Lucrările s-au reluat, dar nici după următoarele etape de reabilitare nu au fost făcute corect. S-a ajuns la proces între Primăria orașului Râșnov și fostul constructor, iar anul trecut, instanța a stabilit că situația lucrărilor de restaurare realizate în ultimii ani la Cetatea Râșnov va fi analizată de un expert judiciar. În 2022, Primăria Râșnov a reziliat contractul cu firma care trebuia să efectueze lucrările, din cauza greșelilor de execuție care au fost constatate de reprezentanții administrației locale.
Cazul Cetății Râșnov implică reacția administrației care a cerut constructorului să refacă lucrările, dar în alte situații, printre care și în cazul Cetății Poenari, beneficiarul proiectelor de reabilitare a făcut recepția lucrărilor, fără să ceară refacerea lor. Un astfel de caz a fost semnalat și la Târgoviște, unde Curtea Domnească a beneficiat de mai multe proiecte de reabilitare, în ultimii ani, primul fiind cu scandal, în perioada 2011-2012. Proiectul a costat 3,4 milioane de euro, iar în cetate au apărut termopane, plastic și gresie, apoi condensul a măcinat cărămida și a umplut unele spații de umezeală și mucegai. A fost nevoie de alte proiecte de reabilitare, ulterior, pentru a se remedia erorile.
Cetatea Poenari a fost construită în secolul al XIV-lea și legenda spune că Vlad Țepeș și-ar fi pedepsit adversarii luați prizonieri, punându-i să construiască cetatea, pe vârful muntelui. Monumentul se află în comuna Arefu, la intrarea în Cheile Argeșului, lângă DN 7C - Transfăgărășan, iar vizitatorii trebuie să urce 1.480 de trepte amenajate pe versant, prin pădure. Vizitele se fac doar în grup organizat, cu însoțitori din partea muzeului, între orele 9.00-15.00, programul fiind afișat online, pe site-ul instituției, dar și fizic, la intrarea în ansamblu.
Citește pe Antena3.ro
