Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sindicatele solicită majorarea salariilor și înghețarea chiriilor, după ce ultimele informații arată că, în majoritatea capitalelor UE, costurile locuințelor depășesc, de obicei, veniturile lucrătorilor cu salarii mici.
O analiză a datelor UE realizată de Institutul European al Sindicatelor a constatat că închirierea într-o capitală a unui apartament cu cel mult două dormitoare (un apartament cu trei camere la noi) este, în medie, cu 218 euro pe lună mai mare decât salariul minim legal. Analiza apare înainte de lansarea de către Comisia Europeană, miercuri, 6 mai, a unei recomandări privind combaterea excluziunii din locuințe, ca parte a planului său privind locuințele accesibile. În întreaga Europă, a devenit tot mai greu să găsești o locuință decentă și sigură, la un preț accesibil. În cazul multor persoane, chiria crește mai rapid decât salariul. De asemenea, achiziționarea unei locuințe rămâne un lucru imposibil de realizat pentru din ce în ce mai multe persoane. Adulții tineri amână momentul în care părăsesc casa părintească, familiile fac eforturi deosebite pentru a găsi locuințe mai spațioase, iar angajații sunt uneori constrânși să locuiască la distanțe mari față de locul de muncă. Costurile locuințelor creează obstacole în viața de zi cu zi și în realizarea planurilor pe termen lung ale oamenilor, recunoaște și Parlamentul European.
Costul mediu al chiriei este cu peste 700 de euro mai mare decât salariul minim în Praga, Lisabona și Dublin, iar în Atena, Bratislava, Budapesta și Valletta este cu peste 400 de euro mai mare.
Lucrătorii care locuiesc în afara capitalelor se confruntă, de asemenea, cu dificultăți. Dacă se iau în considerare toate părțile țării, costul mediu al închirierii unui apartament reprezintă 42% din salariul minim.
De asemenea, cel mai puțin plătiți lucrători din cinci țări - Malta, Irlanda, Olanda, Luxemburg și Estonia - cheltuiesc mai mult de jumătate din salariul lor pentru închirierea unui apartament mediu cu 1-2 dormitoare, în timp ce lucrătorii din alte douăsprezece țări au cheltuit o treime sau mai mult (tabelul 2).
Ce solicită Confederația Europeană a Sindicatelor (CES)
- Toate statele membre să implementeze pe deplin directiva privind salariul minim, inclusiv planuri de acțiune solide pentru a promova cu adevărat negocierea colectivă, astfel încât lucrătorii să primească o remunerație echitabilă;
- Guvernele statelor membre să ia în considerare costurile locuințelor atunci când stabilesc dacă ratele salariului minim sunt adecvate;
- Introducerea unor reglementări privind chiriile pentru a îngheța costurile locuințelor pentru lucrători, a proteja chiriașii împotriva exploatării și a proteja familiile vulnerabile de evacuare;
- Creșterea investițiilor publice în locuințe sociale, inclusiv prin instrumente de investiții ale UE și o revizuire a normelor privind ajutoarele de stat.
„Costurile ridicate ale locuințelor și salariile mici împing oamenii în sărăcie și economia spre o recesiune. Deconectarea dintre chirie și salariu este complet nesustenabilă. Dacă adăugăm și creșterea costurilor energiei și alimentelor, oamenii care lucrează sunt nevoiți să se împrumute pentru necesități și practic fără venit disponibil - ceea ce face ca economisirea pentru a înlocui electrocasnicele esențiale sau o vizită la dentist să fie imposibilă. Acest lucru nu este rău doar pentru indivizi, ci și pentru economia Europei. Când oamenii care lucrează au bani în buzunar, îi cheltuiesc în economia reală. UE nu trebuie să mai permită ca banii să fie sifonați prin speculații financiare asupra locuințelor oamenilor”.
Secretarul general al CES, Esther Lynch
Creșterea cererii de locuințe în orașe
Pe măsură ce orașele continuă să atragă oameni datorită oportunităților profesionale și academice, populațiile se concentrează din ce în ce mai mult în centre urbane de dimensiuni mari și mijlocii. Între timp, multe zone rurale înregistrează o depopulare treptată. Acest dezechilibru accentuează discrepanța dintre creșterea pronunțată a cererii de locuințe și a aglomerației din orașe, pe de o parte, și numărul tot mai mare de case nelocuite din mediul rural, pe de altă parte. Oferta de locuințe sociale din centrele urbane nu a ținut pasul cu creșterea populației din ultimii ani. În 2021 existau aproximativ 14 milioane de locuințe sociale în UE, reprezentând doar 8% din numărul total de locuințe (față de 11% în 2010).
O modalitate de a stabili dacă prețurile locuințelor (chiria sau ipoteca) sunt prea mari constă în analizarea raportului dintre costuri și venituri. Se consideră că un preț al locuinței care depășește 40% din venitul disponibil al unei gospodării reprezintă o problemă pentru acea gospodărie.
Creșterea finanțării din partea UE
În 2025, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții au anunțat un plan de acțiune pentru investiții de aproximativ 10 miliarde de euro în următorii doi ani. Scopul planului este de a finanța proiecte de construire a unor noi locuințe, renovarea locuințelor existente, precum și cercetarea și inovarea în domeniul materialelor și tehnicilor de construcție.
În același an, Parlamentul European a aprobat noi reguli privind coeziunea și finanțarea socială în UE, astfel încât fondurile să poată fi alocate proiectelor de modernizare a locuințelor existente și investițiilor în noi proiecte de construcții, în special pentru locuințele sociale. În plus, deputații în Parlamentul European au solicitat țărilor membre ale UE să aloce „de cel puțin două ori mai multe” fonduri pentru proiectele de locuințe la prețuri accesibile.
Alte soluții pe care le pregătește UE
Nu în ultimul rând, atât Planul european privind locuințele la prețuri accesibile, prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, cât și propunerile Parlamentului European din martie 2026 stabilesc măsuri concrete pentru ca UE să îmbunătățească standardele privind locuințele, să extindă capacitatea Europei de a construi și a renova locuințe și să direcționeze sprijinul financiar către persoanele care suferă cel mai mult de pe urma acestei crize.
Se așteaptă ca UE să transpună aceste priorități în acțiuni concrete pe parcursul anului 2026 și să elaboreze propuneri și legislație nouă, care:
-
să atenueze impactul închirierilor pe termen scurt;
-
să accelereze și să simplifice procedurile de emitere a autorizației de construire și de renovare;
-
să deblocheze atât investițiile publice, cât și pe cele private;
-
să combată deficitul de forță de muncă din sectorul construcțiilor și
-
să crească productivitatea și să încurajeze inovarea în sectorul construcțiilor.
România, cel mai prost început de an din 2021
Prețurile chiriilor au crescut cu 4,41% în 2025 față de anul 2024. Astfel, prețul mediu de cerere al unei garsoniere a ajuns la 350 de euro/lună (+7,96% față de 2024), iar un apartament cu două camere a ajuns la 512 euro/lună (+3,43%). Apartamentele cu trei camere au înregistrat o creștere de 6,47% față de anul anterior, având un preț de cerere de 677 de euro/lună, în medie.
București rămâne în topul orașelor cu cele mai scumpe chirii, având un preț mediu de cerere de 605 euro/lună, potrivit unei analize realizate de site-ul imobiliar storia.ro. Piața imobiliară din România a rămas sub presiune și în 2026. Prețurile ridicate și finanțarea tot mai scumpă au dus la reducerea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare și la creșterea chiriilor.
În primele patru luni ale acestui an, în România s-au vândut doar 42.000 de apartamente, fiind cel mai slab început de an din 2021, cu tranzacții în scădere cu 15%, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Creșterea TVA la imobiliare începând cu data de 1 august 2025 a avut efecte devastatoare pentru piața imobiliară din România. Cifrele arată că volumul creditelor ipotecare acordate anual de băncile din țară, inclusiv creditele de refinanțare, a crescut aproape de trei ori între 2021 și 2025, dar a scăzut cu 6% în următoarele luni, după majorarea TVA de la 19% la 21%.
https://etuc.org/en/pressrelease/rent-costs-more-minimum-wage-most-eu-capitals
Citește pe Antena3.ro
