x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cine dă la gioale în dreptul poliţistului

0
Autor: Adriana Oprea-Popescu 23 Apr 2008 - 00:00
Cine dă la gioale în dreptul poliţistului


Istorisirea care urmează este o fabulă despre căţei şi lei. Intriga poveştii e cuminte şi aparent banală: un poliţist doreşte să se mu­te cu serviciul dintr-un judeţ al României într-altul, ca să fie mai aproape de copilul său. Un băieţel de 3 ani. Şi, deşi legea e de partea po­li­ţis­tului, manipulanţii coboară bariera şi-i spun, de 6 luni încoace, “nu se poate”.

Se zice că legea este o barieră. Peste care sar leii, pe sub care trec căţeii şi de care se lovesc boii. Istorisirea care urmează este o fabulă despre căţei şi lei. Manipulanţi de bariere, într-o ţară locuită de boi. Intriga poveştii e cuminte şi aparent banală: un poliţist doreşte să se mu­te cu serviciul dintr-un judeţ al României într-altul, ca să fie mai aproape de copilul său. Un băieţel de 3 ani. Şi, deşi legea e de partea po­li­ţis­tului, manipulanţii coboară bariera şi-i spun, de 6 luni încoace, “nu se poate”.

Dacă poliţistul în cauză mi-ar fi povestit păţania, aş fi crezut că exagerează pe alocuri. Dar nu poliţistul a trăit cele ce urmează, ci chiar jurna­listul care scrie aceste rînduri. Am ales să preiau rolul celui care merge cu “jalba în vîrf de băţ” şi pentru a vedea, direct, reacţiile celor abordaţi, dar şi pentru că poliţistul în cauză nu ar fi reuşit poate niciodată să aibă acces direct la aceste informaţii.

 

INRODUCEREA. Povestea începe în luna octombrie a anului trecut. Cînd C., ofiţer de poliţie în cadrul IPJ Braşov, solicită mutarea la IPJ Argeş, motivînd că astfel poate să fie mai aproape de băieţelul său de 3 ani, de creşterea căruia nu se poate ocupa singur. De mama copilului nu se mai ştia nimic de vreo două luni. Şeful IPJ Braşov, comisarul-şef Constantin Arişanu, refuză să-l pri­mea­scă la raport, iar C. încearcă să ajun­gă la şeful superior al acestuia. Adică la chestorul Gheorghe Popa, inspector general al Poliţiei Române.

Atunci ne-a solicitat prima oară ajutorul. L-am sunat pe şeful IGPR rugîndu-l să-şi primească în audienţă un subordonat. I-am spus numele poliţistului, şi în acel mo­ment am auzit întîiaşi dată formula magică “trebuie să vedem ce spune Iacob”. Care Iacob? Procurorul Ma­rius Iacob. Orice profan ştie că Poliţia şi Procuratura sunt instituţii distincte. Ai căror angajaţi colaborează în efectuarea anchetelor judiciare, stau la un pahar de vorbă, dacă se împrietenesc în timpul anchetelor, dar nu se subordonează unii altora. Am crezut atunci, în octombrie, că “să vedem ce spune Iacob” e un soi de informaţie off the record, adică “ştiu despre ce caz e vorba, ne sfătuim, dar voi aplica legea”. Gluma a devenit serioasă cînd poliţistul C. a fost pri­mit în audienţă de şeful Poliţiei Române, care i-a declarat direct: “Nu pot aproba mutarea, procurorul Iacob nu e de acord”. Întors la serviciu, C. a fost chemat totuşi la raport de şeful IPJ Braşov. A solicitat în scris mutarea, însă cererea de atunci a rămas fără răspuns pînă în zilele noastre... Indirect, în aceeaşi lună, un cotidian central îi făcea o dedicaţie “în urmă cu cîteva zile, poliţistul C. şi-a exprimat către IGPR dorinţa de a fi transferat cu serviciul de la Braşov la Piteşti. Potrivit pur­tătorului de cuvînt al Poliţiei Ro­mâ­ne, cererea a fost refuzată. “Confirmăm faptul că domnul C. şi-a exprimat dorinţa verbal către IGPR să fie transferat de la Braşov la Piteşti. Tot ce vă putem spune în acest moment este faptul că schema pentru ofiţeri la IPJ Argeş este completă, iar situaţia persoanei în cauză nu este clarificată deocamdată la Braşov”, a declarat subinspector Sarmizia Fetcu.

 

INTRIGA. 28 februarie 2008. Final de interviu cu subiectul “copii dispăruţi”. Abordez cu chestorul Gheorghe Popa şi subiectul “mu­ta­rea poliţistului C.”. Surprinzător, mă întreabă “nu s-a rezolvat? Că, parcă, domnul Iacob mi-a spus că nu ar mai avea nimic împotrivă... Să verificăm”. Şi-l sună pe... pro­cu­ror. Care nu răspunde la telefon. Apoi, are o revelaţie salvatoare “dar nu a fost pus la dispoziţie?”. “Ba da, domnule chestor, dar să verificăm ce spune Legea privind Statutul Poliţistului. Articolul 46 prevede că “poliţistul poate fi mutat într-o altă unitate, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate decît cea de domiciliu, în următoarele situaţii: a) în interesul serviciului şi b) la cerere. Iar articolul 65, alineatul (4) zice că “poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti cores­pun­zătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege”. Deci, şi de dreptul de a cere mutarea, conform art. 46, lit. b”. Chestorul meditează. Apoi mă întreabă, senin, “deci, ar fi un abuz, nu?”. “Cam e.” “Şi dacă ne dă în judecată, cîştigă, nu?”. Pare vizibil preocupat. Însă nu de un eventual proces. “Dar sunt locuri disponibile în Argeş, să poată fi mutat?”. “Sunt, domnule chestor, din surse demne de încredere, cum spun jurnaliştii, ştiu că la ora asta sunt. Au mai ieşit ofiţeri la pensie...”. Se gîndeşte. Apoi ia telefonul şi sună. Pe şeful IPJ Braşov. “Auzi, cu mutarea lui C. ce mai e?”. Vorbesc între ei. Chestorul ascultă. Închide telefonul şi-mi face rezumatul. “Nu vrea Iacob!”. “Păi ce, trebuie să-i cereţi voie lui Iacob? În Statutul Poliţistului nu scrie că...”. “Da, da’ el e într-o anchetă...”. “Şi, dacă ancheta durează 10 ani, o să-l ţineţi pe C. blocat 10 ani în Braşov, că aşa vrea Iacob?”. Chestorul Popa e într-o situaţie delicată. Între Iacob şi presă. “O să vorbesc cu Marius (n.r. – cu procurorul Iacob), să vedem cum facem. O să-i spun să-l mute cu filaj, cu ascultare, cu tot în Argeş. Vorbim, ne sfătuim şi vă sun”.

 

DESFĂŞURAREA AC­ŢI­U­NII. A doua zi, încă nu reuşise să dea de procuror. Iar apoi, vreme de o săptămînă, nu a mai răspuns la telefon. Am luat legătura cu celălalt personaj principal. “Bună ziua, domnul Iacob? De ce nu sunteţi de acord cu mutarea lui C. din Braşov?”. “Vai de mine, dar eu nu am spus niciodată asta...”, se apără procurorul, alintîndu-se. “Înseamnă că minte domnul chestor Gheorghe Popa. Că dumnealui aşa zice, că mutarea nu e posibilă, pentru că nu vreţi dumneavoastră...”. “Aşa a spus Popa?”. Procurorul cade pe gînduri. “Nu trebuia. Vă rog să nu... Asta să rămînă între noi”. “Aţi reuşit să discutaţi pe subiectul ăsta cu domnul chestor în ultimele zile?”. “Nu, dar vom lua legătura. Şi vă sun”. Procurorul Iacob e mai parolist şi, peste cîteva zile, primesc de la el un SMS “astăzi vb. cu d. Popa”. Era 7 martie, ziua în care Parchetul General îşi prezenta raportul de activitate pe 2007. Seara, telefonic, am rezultatul “negocierilor”. “Eu nu am nimic împotriva mutării lui C. Reţineţi: nu sunt nici pro, nici contra. Eu îmi fac ancheta în continuare”. Şeful Poliţiei Române nu a putut nici să confirme, nici să infirme varianta domnului Iacob. Pentru că nu mai răspundea la telefon. Iar şeful IPJ Braşov, comisarul-şef de Constantin Arişanu, încerca să salveze, diplomatic, aparenţele. “Vom vedea. C. trebuie să facă un nou raport...” “Păi, chemaţi-l la raport”. “Nu-l chem pînă nu ştiu dacă pot sau nu să-l mut. Să-i dau speranţe degeaba?”. Atent la sentimentele aproapelui şi la vulnerabilitatea sufletului uman, comisarul-şef Arişanu declara că trebuie să ia legătura cu omologul său de la IPJ Argeş, care să-i confirme dacă sunt sau nu posturi libere. “Sunt, domnule comisar-şef. M-am interesat eu şi sunt”. “Da, da’ trebuie să mă interesez şi eu. Iar de şeful IPJ Argeş nu reuşesc să dau la telefon... Să treacă summit-ul. Nu-i nici o grabă. Se va rezolva situaţia... Mai contează o săptămînă sau o lună?”.

 

PUNCTUL CULMINANT. La 13 martie, şeful Poliţiei Române iese din silentio stampa şi-mi transmite următorul răspuns: “În le­gă­tu­ră cu situaţia poliţistului C., mutarea la IPJ Argeş nu este posibilă, deoarece la nivelul inspectoratului este disponibil un singur post, la Cîmpulung, dar e de ofiţer criminalist şi nu este specializarea domnului C”.

Curat lucrat, nu? Să recapi­tulăm ce zice articolul 65, alineatul (4) din Legea privind Statutul Poliţistului: “Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie”. Punct. Deci, în acest moment, singurul post pe care-l are poliţistul C. este postul Paştelui.

Acesta ar fi trebuit să fie dez­nodămîntul unei poveşti de viaţă made în Romînia. Cu o miză ridicolă: un poliţist vrea să se mute cu serviciul. Legea îi dă dreptul, superiorii îi recunosc acest drept, toată lumea se preface interesată, dar poliţistul rămîne blocat, pentru că aşa vrea un procuror care recunoaşte, of course, că n-ar trebui să vrea asta. Adică, mă rog, să nu scriu că el vrea ce vrea, că nu e tocmai fair... Pe unii, faulturile mai sus descrise i-ar fi determinat să ceară ieşirea din joc. Un joc unfair. Noi am mers mai departe. Nu din convingerea că adevărul va învinge şi legea va triumfa, trăim în România, la naiba!, nu sîntem veniţi cu summmit-ul... ci din curiozitate. Următorul popas: Ministerul Internelor şi Reformei Admi­nistrative.

 

DEZNODĂMÎNTUL. Ca să ajungi la ministrul Cristian David trebuie să treci de o armată de “sfinţi”. De purtătorul de cuvînt care-ţi promite că încercă să te treacă pe agenda şefului său. După ce-i explici, în detaliu, subiectul. Subcomisarul Marius Tache îşi notează atent datele, spune că nu-l interesează cine este poliţistul C., “deşi domnului ministru va trebui să-i fac o informare completă”, şi-mi promite că va consulta juriştii instituţiei. Să vadă dacă există vreo dispoziţie specială referitoare la situaţia punerii la dispoziţie. Primesc un SMS cu răspunsul: “Nu există reglementare care să condiţioneze mutarea. Vb maine pentru intâlnirea solicitată”. Şi “mîine” a rămas... Acum două săptămîni, în urma unui mesaj tri­mis direct ministrului de Interne, în scenă a intrat şi Mădălina Iancu, consiliera lui pe probleme de ima­gine. I-am explicat despre ce este vorba şi-am rugat-o să-mi dea un răspuns tranşant. De genul: “Mi­nistrul are agenda prea încărcată şi nu are vreme” sau “ministrul nu e interesat de încălcarea drepturilor unui poliţist”. De la celălalt capăt al firului, consiliera a sărit ca arsă: “Cum să nu fie interesat? Vă promit că vorbesc cu dumnealui şi vă sun”.

Ministrul David ştie probabil despre ce este vorba. În România, sistemul, solidar atunci cînd o mînă trebuie să o spele pe alta, funcţionează impecabil. Iar legea este doar o metaforă. O barieră peste care sar leii şi pe sub care trec căţeii, atunci cînd interesele o cer.

 

Profesionalism

“Codul de etică şi deon­tologie al poliţistului: În acti­vitatea de aplicare a legii, poliţistul trebuie să respecte principiul prezumţiei de nevinovăţie, asigurînd fiecărei persoane care face obiectul cercetării exercitarea deplină şi efectivă a drepturilor sale, în condiţiile prevăzute de lege”

art. 7, alin (2) din Hotărîrea 991/2005


Ce spune legea despre punerea la dispoziţie

Reprezintă unul din cazurile de modificare temporară şi unilaterală, specifice raporturilor de serviciu ale poli­ţiştilor, care intervine în situaţiile în care exercitarea atribuţiunilor de serviciu nu poate fi făcută cu maxim profesionalism sau există suspiciuni în acest sens. Art. 65 alin. 2 din Legea nr. 360/2002 stabileşte că poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie. El îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti cores­pun­zătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute de Statutul poliţistului. În stabilirea acestor sarcini, şeful unităţii se va raporta la pregătirea celui pus la dispoziţie, fără a putea să-i stabilească atribuţii care nu au legătură cu specializarea celui în cauză şi, totodată, la unele aspecte în legătură cu fapta de natură săvârşită. Poliţistul pus la dispoziţie nu ocupă o funcţie, nu este titularul unui post. Perioada în care poliţistul este pus la dispoziţie constituie vechime în muncă şi în serviciu, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente acestora.

 

Mutarea la cerere

Conform art. 112 din Ordinul ministrului Administraţiei şi In­ter­nelor 300 din 21.06.2004 pri­vind activitatea de management resurse umane în unităţile MIRA, “poliţiştii pot fi mutaţi într-o altă unitate aflată în aceeaşi lo­ca­li­tate sau în altă localitate ori schimbaţi din funcţie în cadrul aceleiaşi unităţi, la cerere sau în interesul serviciului”. “Mutarea poliţiştilor se face prin ordin/dispoziţie emisă conform compe­ten­ţe­lor de ges­ti­u­ne a resurselor uma­ne” (art 114). Mutarea se fa­ce, ca regulă, în funcţii echivalen­te celei ocupate la momentul mu­tă­rii, însă, ca excepţie, “la mu­ta­rea în alte unităţi de poliţie sau în aceeaşi unitate, poliţiştii pot fi nu­miţi, la solicitarea acestora, pentru motive temeinic justificate, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le deţin (...) c) cînd sînt eliberaţi din funcţie şi nu există funcţii vacante cores­pun­zătoare gradelor profesionale pe care le au” (art.115).

 

“Ştiţi, eu nu am copii”

Cînd vrea să lucreze în regis­trul sentimentelor materne, pro­cu­rorul Iacob bagă replica: “Domnule, ce-i va spune el copilului pes­te ani, cînd îl va întreba unde e mama?”. Am ţinut minte fraza şi, cînd am vorbit despre mu­ta­rea lui Cioacă, i-am spus: “Nu ştiu dacă va întreba peste ani unde este mama, dar acum în­trea­bă unde e tatăl, domnule pro­cu­ror. Ce să-i răspundă bunicii, că nu-i daţi voie dumneavoastră să fie alături de el?”. Procurorul tace. “Ştiţi, eu nu am copii... Poa­te o să fac. După ce o să termin ca­zul ăsta poate o să fac unul...” Conform Legii 272/2004, “co­pilul are dreptul să crească ală­turi de părinţii săi”. “Co­pilul nu poate fi separat de părinţii săi sau de unul dintre ei, împotriva voinţei acestora, cu ex­cep­ţia ca­zu­ri­lor expres şi limitativ prevăzute de lege, sub rezerva re­vi­zuirii judiciare şi numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.”

 

“N-ar fi o problemă cu posturile libere”

Şeful IPJ Argeş, comisarul-şef Ioniţescu Petre, recunoaşte că poliţistul Cristian Cioacă a fost la el toamna trecută cu o solicitare de mutare. “Acum vreo 4-5 luni, cînd eu asiguram interimatul la conducerea instituţiei. De atunci nu am mai primit nici un fel de solicitare.” “Dacă aţi primi solici­tarea, aţi fi de acord cu mutarea lui Cioacă la IPJ Argeş?” Comi­sarul-şef cade pe gînduri. “El are o problemă oficială. Va trebui să iau şi un punct de vedere al pro­cu­rorului Iacob”. “Ce legătură are procurorul care anchetează un caz cu mutarea, domnule comi­sar-şef?” “Păi, Cioacă e la dispoziţia Parchetului, într-un do­sar. Iar ancheta se face la Braşov. Dacă vine la Argeş şi-l cheamă cei de acolo, pentru anchetă, ce facem, îl transfor­măm într-un navetist?” “Păi, din cîte ştiu, la Braşov nu l-au mai deranjat în ultima vreme cu ancheta...”. “Unele lucruri nu sînt...”. “Vizi­bile?” “Exact.” “Auziţi, dar locuri libere la IPJ Argeş sînt?” “În momentul ăsta avem 2-3 locuri. Însă am mai semnat rapoarte venite de la poliţişti din ţară, care pînă acum nu s-au prezentat la post. Nu am acum o situaţie actualizată, însă n-ar fi o pro­blemă cu locurile libere, pentru că în perioada asta avem şi ofiţeri care se pensi­o­nea­ză...”. “Bine, Cioacă e pus la dispoziţie, nu e titular pe post...” “Da, dar prin venirea lui ocupă o funcţie.” “Dacă vine şi vă face so­li­citarea...”. “O să analizăm această cerere a lui. Consiliul de Conducere va lua o decizie. Vom analiza din toate punctele de ve­de­re, juridic, profesional, personal. Pentru că am înţeles că are şi un copil în grijă...” Vineri, 18 apri­lie, poliţistul Cioacă a depus la şeful IPJ Argeş un ra­port. “Ur­mea­ză să-l supun ana­lizei Consi­liului de Conducere”, ne-a de­cla­rat ieri comisarul-şef Ioniţescu. “I-am spus şi lui că nu am nimic împotriva mutării, dar trebuie să ţin seama şi de celelalte rapoarte, depuse anterior. Şi de priorităţile instituţiei.” “Dacă, să zicem, mutarea va fi aprobată de IPJ Argeş, ce se întîmplă mai departe cu raportul?” “Va fi trimis la IPJ Braşov, unde trebuie să obţină aprobarea de la domnul comisar-şef Ari­şa­nu.” Cercul se închide iar, impecabil.

Nota redactorului: Poliţistul C., cel care solicită mutarea de la IPJ Braşov la IPJ Argeş, este Cristian Cioacă. Facem această precizarea pentru profani. În subsolul articolului, pentru că nu despre Cristian Cioacă este vorba în propoziţie, ci despre respectarea legii, despre drepturile poliţiştilor, despre onestitatea unui procuror care susţine, care apară legea, nesocotind-o. Cerem, pe această cale, sindicatelor din Poliţia Română să-şi precizeze oficial punctul de vedere în legătură cu acest caz. Şi îi rugăm pe poliţiştii care ne citesc să-şi spună sincer şi deschis părerea despre modul în care le sînt respectate drepturile consfinţite prin lege.

 

adriana.popescu@jurnalul.ro

Citeşte mai multe despre:   special,   brasov,   legea,   şeful,   procurorul,   iacob,   cioacă,   argeş,   să-i,   politistul,   dispozitie,   mutarea,   poliţistului

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General

Entitățile controlate, în trecut, de Vasile Dîncu și Violeta Alexandru prestează, la pachet, un contract pentru Parchetul General
Galerie Foto Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) și Asociația Institutul pentru Politici Publice (IPP) au fost contractate, împreună,  de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justi

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 

Moș Crăciun a venit, anul acesta, mai devreme, la Poliția de Frontieră, prin achiziții de 12 milioane de lei 
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și-a făcut, în ajunul Sărbătorilor de iarnă, cadouri constând în dotări de ultimă generație. Este vorba despre echipamente cumpărate la începutul și la...

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș

Primăria lui Nicușor Dan își curăță terenurile de gunoaie cu o firmă acuzată de Parchet că a deversat deșeuri în râul Argeș
O afacere de peste 7,4 milioane de lei a fost parafată, la sfârșitul lunii trecute, de Primăria Capitalei, pentru evacuarea de pe terenurile private ale municipalității a unor deșeuri rezultate din construcții,...

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...
Serviciul de email marketing furnizat de