x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Cu două luni înaintea scrutinului, parlamentarii lui Cioloș cer, prin lege, interzicerea comasării alegerilor

Cu două luni înaintea scrutinului, parlamentarii lui Cioloș cer, prin lege, interzicerea comasării alegerilor

de Ion Alexandru    |    11 Apr 2024   •   08:40
Cu două luni înaintea scrutinului, parlamentarii lui Cioloș cer, prin lege, interzicerea comasării alegerilor

Doi parlamentari, fugiți, acum două veri, din grupul USR și refugiați în partidulețul lui Dacian Cioloș - REPER -, au depus, la începutul acestei săptămâni, la Parlament, un proiect de lege prin care propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât interzicerea comasării alegerilor locale cu cele pentru Parlamentul European.

 Mai mult, se mai propune reducerea numărului de zile pentru validarea mandatelor noilor primari aleși de la 20 de zile, la 15, precum și interzicerea organizării alegerilor locale mai devreme de 30 de zile înaintea încetării mandatelor în curs. În sprijinul demersului, autorii arată că alegerile comasate afectează principiile democratice, însă Consiliul Legislativ scrie, negru pe alb, că proiectul de lege inițiat încalcă prevederile Constituției.

La „spartul târgului”, mai exact odată cu declanșarea perioadei electorale premergătoare organizării alegerilor locale și europarlamentare din 9 iunie 2024, pe rolul Parlamentului a fost înregistrată o propunere legislativă pentru modificarea OUG 57/2019 privind Codul Administrativ și pentru completarea Legii 15/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Proiectul a fost depus la Camera Deputaților în data de 8 aprilie 2024, nu a fost solicitată de către inițiatori procedura de urgență, legea aflându-se în consultare publică până pe data de 15 aprilie.

Proiectul este inițiat de deputații neafiliați Oana Alexandra Cambera și Andrei Răzvan Lupu, ambii aleși, în 2020, pe listele USR-PLUS, din partea PLUS (fostul partid al lui Dacian Cioloș), cei doi demisionând din grupul parlamentar al USR din Camera Deputaților în luna iunie a anului 2022. În prezent, ambii demnitari sunt membrii în structurile de conducere ale noului partid al lui Dacian Cioloș, REPER, Oana Alexandra Cambera având funcția de vicepreședinte, iar Andrei Răzvan Lupu, de membru în Biroul Național.

Cum își motivează cei doi deputați demersul

Potrivit expunerii de motive care stă la baza acestui proiect de act normativ, „conform unui sondaj INSCOP, 49,4% dintre români cred că alegerile din 2024 ar trebui organizate separat”. „Comasarea alegerilor, subiect-cheie pe agenda politică din acest moment, poate afecta principiile democratice prin mai multe modalități. Alegerile locale sunt considerate de multe ori mai relevante pentru cetățeni, deoarece acestea implică alegeri pentru consiliul local, primarul și președintele consiliului județean, reprezentanții lor cei mai apropiați și responsabili de aspectele cheie ale vieții comunității”, scriu inițiatorii.

Cei doi membri REPER precizează că „atunci când aceste alegeri locale sunt comasate cu alte tipuri de alegeri, precum cele pentru Parlamentul European, cetățenii pot fi induși în eroare din cauza numărului mare de buletine de vot și de candidați. În plus, organizarea mai multor tipuri de alegeri în aceeași zi creează riscul ca mesajele candidaților și ale partidelor politice să fie mai puțin articulate și mai puțin relevante pentru alegători, iar procesul democratic să fie afectat prin reducerea capacității cetățenilor de a lua decizii informate”.

Inițiatorii proiectului de lege în discuție sunt de părere că „din punct de vedere politic, comasarea unor rânduri de alegeri ar aduce la situații în care noua administrație locală ar fi aleasă cu luni bune înaintea încheierii mandatului în curs, ceea ce ar perturba buna funcționare a administrației locale și ar putea afecta serviciile publice și proiectele în curs de desfășurare”.

Ce prevede proiectul de modificare

Astfel, prin acest proiect de lege, cei doi foști USR-iști, actuali REPER-iști, vizează scăderea numărului de zile disponibile pentru validarea mandatului primarului declarat ales, de la 20 la 15 zile. Textul de lege propus arată că „mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii”.

Inițiativa mai propune introducerea în legislație a interzicerii comasării alegerilor locale cu alte tipuri de alegeri. Textul arată că „data alegerilor, stabilită în condițiile legii, nu poate fi stabilită în aceeași zi cu un alt tip de scrutin electoral”.

De asemenea, legea în discuție vrea interzicerea organizării alegerilor locale mai devreme de o lună înaintea încetării mandatelor în curs. Concret, textul propus vizează: „Alegerile (locale - n.red.) nu pot avea loc mai devreme de 30 de zile anterior finalizării mandatului în curs al aleșilor locali”.

Această inițiativă legislativă se bucură de sprijinul prin semnătură și din partea a altor șase deputați neafiliați, toți demisionari din USR și înscriși în REPER. Conform fișei proiectului, Guvernul României trebuie să înainteze Parlamentului punctul de vedere și informarea până pe data de 7 mai 2024, precum și fișa financiară până în 22 mai 2024.

Consiliul Legislativ face „praf” inițiativa, arătând că nu ar avea niciun efect 

Consiliul Legislativ a avizat negativ acestui proiect de lege. În acest document se precizează că, potrivit Codului Administrativ, primarul intră în exercițiul de drept al mandatului după depunerea jurământului. Această depunere de jurământ are loc „în ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în fața judecătorului delegat, în cazul în care ședința nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în ședința respectivă”.

„Ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local are loc după validarea mandatelor de consilier local, validare care se realizează în cel mult 25 zile de la data desfășurării alegerilor. Prin urmare, propunerea de reducere a termenului de validare a mandatului primarului nu determină și o reducere corespunzătoare a termenului pentru intrarea în exercițiul mandatului, acesta depinzând de momentul constituirii consiliului local”, subliniază Consiliul Legislativ.

Mai departe, avizul semnalează că „stabilirea datei alegerilor prin raportare la momentul încetării mandatelor aleșilor locali determină o lipsă de previzibilitate a normei, având în vedere că parcurgerea procedurilor de validare, de constituire și de depunere a jurământului de către aleșii locali se realizează în interval de timp diferit de la o unitate administrativ teritorială la alta, fapt ce determină momente diferite în timp pentru intrarea în exercițiul mandatului și, implicit, pentru încetarea mandatului autorităților administrației publice locale din diferite unități administrativ teritoriale”. Consiliul Legislativ concluzionează, astfel, că legea propusă „nu respectă criteriile de claritate, precizie și previzibilitate, fiind contrară dispozițiilor articolului 1, alineat 5 din Constituție”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×