Coalitia baDA-baNU

De cand s-au instalat la putere, membrii Coalitiei guvernamentale au tinut-o tot intr-o ciorovaiala. De la alegerile anticipate la remanierea guvernamentala si de la constructia Autostrazii Brasov - Bors la indemnizatia pentru mame, aliatii au gasit motive sa se sunteze reciproc. Miezul conflictelor a fost mai mereu Alianta PNL-PD, partenerii de Coalitie raliindu-se unui punct de vedere sau altuia.

De la instalarea la putere, membrii Coalitiei guvernamentale s-au contrazis permanent pe aproape toate subiectele la ordinea zilei. De la alegerile anticipate, la remanierea guvernamentala si de la constructia Autostrazii Brasov-Bors, la indemnizatia pentru mame, aliatii si-au gasit motive sa se sunteze reciproc.

Nucleul divergentelor a fost, de cele mai multe ori, Alianta PNL-PD. Incapabili sa se puna de acord in anumite probleme sau grabindu-se sa anunte public subiecte nediscutate inca in sedintele de partid, liberalii si democratii au reusit sa divizeze si Coalitia, udemeristii si conservatorii vazandu-se nevoiti sa se ralieze unuia sau altuia dintre punctele de vedere. Cea mai recenta disputa a fost legata de majorarea TVA. Dupa luni de contraziceri, Coalitia a ajuns de unde a plecat, adica la pastrarea taxei la cota actuala de 19%.

SE MARESTE, NU SE MARESTE. Discutia despre majorarea TVA a debutat chiar din primele luni ale noii guvernari, cu trimitere directa la FMI. La 13 ianuarie, premierul Calin Popescu Tariceanu declara, pentru Reuters, ca Romania nu va majora taxa pe valoarea adaugata si va negocia cu Fondul Monetar International un deficit bugetar cuprins intre 1 si 1,5% din PIB, pentru a contrabalansa efectele introducerii cotei unice de impozitare. "Raspunsul este nu. Nu sunt de acord cu existenta unor cote diferite de TVA. In Romania, un astfel de sistem a reprezentat in trecut o sursa enorma de coruptie", spunea atunci Tariceanu. La 18 martie, ideea este reluata de democratul Adriean Videanu, pe atunci ministru de stat, care a reafirmat hotararea Guvernului de a nu ceda insistentelor Fondului de majorare a TVA.

Filmul s-a rupt insa in luna iunie. Fostul ministru al Finantelor, Ionut Popescu a anuntat la 22 iunie o posibila crestere a TVA la 22%, de la 1 ianuarie 2006, pentru a majora veniturile bugetare. La 23 iunie a venit replica de la PD. Majorarea TVA nu este o masura oportuna atat timp cat nu se coreleaza cu alte masuri, in special cu cele care sa vizeze reducerea contributiei la fondurile de asigurari sociale, declara presedintele PD Emil Boc. Ionut Popescu insista. La 10 august, declara ca majorarea TVA ramane cea mai potrivita masura pentru obtinerea unor venituri bugetare mai mari incepand de anul viitor. Desi l-au dezavuat initial pe Popescu, liberalii incep sa vorbeasca mai des de majorarea TVA. La scoala de vara a PNL, vicepresedintele PNL, Dan Radu Rusanu, a declarat ca majorarea TVA de la 19% la 22% si reducerea contributiilor sociale sunt doua masuri certe care vor fi puse in aplicare de la 1 ianuarie 2006. La doar cateva zile, PD repeta: majorarea TVA nu se justifica. La 1 septembrie, presedintele executiv al PD, Adriean Videanu, declara ca nivelul veniturilor bugetare a crescut in 2005 si ca o astfel de masura ar putea duce chiar la "replierea" unei parti din economia fiscalizata in "economia neagra". Ministrul delegat pentru Comert, Iuliu Winkler (UDMR), a intrat si el in joc, anuntand ca nu agreeaza cresterea TVA. Ministrul a insistat pe veniturile mari aduse la buget de cota unica, iar PC a contrabalansat cu o propunere de aplicare de TVA 0 la alimentele de baza.

Scandalul s-a incheiat cu anuntul premierului Tariceanu cum ca TVA va ramane tot la cota de 19%, desi multe voci liberale l-au acuzat pe la colturi ca in sedintele de partid el a fost unul din sutinatorii majorarii TVA.

MULTI, DAR SARACI. Impozitele pentru pensionari si agricultori i-au pus iar pe jar pe membrii Coalitiei. Ideea "revolutionara" i-a apartinut tot premierului Calin Popescu Tariceanu. La 19 mai, el a declarat ca numarul celor care cotizeaza la fondul de sanatate ar trebui extins, prin includerea in aceasta categorie a unei parti din populatia exceptata, precum pensionarii sau beneficiarii Legii privind venitul minim garantat.

"In toate tarile, pensionarii platesc contributiile. La noi, decizia trebuie luata fara ca veniturile obtinute din pensii sa fie afectate. Avem in vedere o astfel de masura pe care o analizam, dar care nu este inca pregatita", spunea premierul. Reluandu-se subiectul la sfarsitul lui august, premierul incluzandu-i in categoria eventualilor platitori si pe agricultori, PD a anuntat ca nu va sustine astfel de politici fiscale. Presedintele Emil Boc s-a aratat iritat de ideea extinderii platii CAS, spunand ca nu va accepta aceasta masura decat daca se va gasi o finantare alternativa, astfel incat pensiile sa nu scada. Conservatorii au anuntat, prin Bogdan Ciuca, purtatorul lor de cuvant, ca largirea bazei de impozitare nu este solutia reala, mult mai bine fiind sa se administreze corect fondurile din Sanatate.

BANI PENTRU MAME. La mijlocul anului, un alt subiect a dezbinat Coalitia: micsorarea indemnizatiilor de crestere a copilului. Potrivit unui proiect al ministrului Muncii, Gheorghe Barbu, publicat pe site-ul ministerului la sfarsitul lunii mai, alocatiile lunare pentru nasterea si ingrijirea copilului ar urma sa fie platite tuturor mamelor, indiferent daca au cotizat sau nu la bugetul asigurarilor sociale, dar valoarea indemnizatiei va scadea la mai putin de jumatate. Alocatia ar fi trebuit sa scada de la 85% din salariul mediu pe economie, adica 7,8 milioane de lei, la 35%, adica 3 milioane si jumatate.

Proiectul a fost avizat de ministrul de Finante de atunci, liberalul Ionut Popescu, si de cel al Justitiei, Monica Macovei. Intr-un final propunerea legislativa a fost retrasa, la cererea PD, partidul din care provenea Barbu. La concurenta, la inceputul lui august, patru deputati liberali au depus un proiect de lege prin care proaspat mamicile care au avut un salariu mai mare decat salariu mediu pe economie sa primeasca o indemnizatie de 85% din media veniturilor lunare din ultimele sase luni. In plus, legea stabileste si "cosul nou-nascutului", care ar urma sa fie evaluat la o medie de 3,1 milioane de lei vechi lunar.

TARA FARA AUTOSTRAZI. Problema eventualei intreruperi a constructiei Autostrazii Bors - Brasov i-a invrajbit pe membrii Coalitiei, in functie de interese. S-au opus udemeristii, care au sustinut, pentru propriul capital electoral, ca o autostrada care traverseaza Transilvania ar dezvolta considerabil zona. "In buget este prevazuta suma pentru continuarea lucrarilor. Este adevarat, o suma diminuata fata de cea initiala", declara in primavara presedintele UDMR, Marko Bela, cand din partea premierului se intensificasera declaratiile privind renegocierea contractului cu firma Bechtel. "Ministerul Transporturilor discuta cu Bechtel in ceea ce priveste unele capitole, unele anexe ale acestui contract, care eventual ar trebui rediscutate, dar nu se pune problema stoparii construirii Autostrazii Brasov - Bors. Din pacate, nu toti partenerii nostri de Coalitie sau nu toti colegii nostri din Guvern privesc la fel cu noi problema acestei autostrazi. Pentru unii nu este o prioritate, cu toate ca noi suntem convinsi ca, pentru dezvoltarea Ardealului, in general, si, bineinteles, in special pentru dezvoltarea zonelor prin care trece, aceasta autostrada are o importanta strategica", isi acuza atunci Marko Bela partenerii de Coalitie.

BA NU
"Mi se pare ca inainte de 1 ianuarie 2007 nu ar fi oportun pentru Romania sa se organizeze alegeri anticipate" - Calin Popescu Tariceanu, prim-ministru

BA DA
"Nu vedem de ce n-ar putea fi organizate alegeri anticipate, in conditiile in care este nevoie de un guvern stabil" - Emil Boc, presedinte PD

BA NU
"Cine are curajul sa faca Romania sa piarda circa trei miliarde de euro n-are decat sa o faca, dar fara noi" - Dan Voiculescu, presedinte PC

MA MAI GANDESC
"Noi nu simtim nici bucurie si nici teama in ceea ce priveste problema alegerilor anticipate. Avem alte sentimente, de rationalitate" - Peter Eckstein, senator UDMR

Discordia anticipatelor

La 6 ianuarie, presedintele Traian Basescu arunca bomba menita sa dezbine Coalitia pe care el insusi o formase: este adeptul alegerilor anticipate pentru a scapa de "solutia imorala numita PUR". Pomeneste insa de eventualitatea unei situatii de criza, prilej pentru premierul Calin Popescu Tariceanu sa precizeze ca nu exista o astfel de situatie de criza. Liderul PD Emil Boc ii tinea atunci palid isonul presedintelui Basescu: anticipatele nu sunt tema de dezbatere, dar ar putea fi o solutie. Pe parcursul urmatoarelor luni, divergentele s-au amplificat. UDMR si PUR, devenit PC, au sustinut ca nu este nevoie de anticipate, PNL ca ar periclita integrarea la termen, iar PD i-a cantat in struna presedintelui Basescu. La inceputul lunii martie, PD ajunge chiar sa dea termene pentru organizarea unui scrutin inainte de termen: septembrie 2005. Schimbul de replici s-a prelungit pana in luna iulie, cand Curtea Constitutionala a respins patru articole din legea de reforma a Justitiei. "Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate", a spus Tariceanu la 6 iulie, in ziua anuntului Curtii. Si-a pastrat opinia doar pentru o seara, a doua zi, anuntand ca isi da demisia pentru a fi declansat un nou scrutin. Contrar elanului prins de liberali si democrati, udemeristii au ramas la toate reci. "Noi nu simtim nici bucurie si nici teama in ceea ce priveste problema alegerilor anticipate. Avem alte sentimente, de rationalitate. Trebuie sa intelegem ca o decizie pripita de a arunca zarurile nu este binevenita", declara vicepresedintele UDMR Peter Eckstein Covacs, la unison cu Marko Bela, care se plangea ca in loc sa se ocupe de probleme importante Guvernul se ocupa de alegeri anticipate.

DEMISIE CU CANTEC SI INUNDATII. Un scandal colateral l-a declansat razgandirea premierului in legatura cu demisia sa. La 7 iulie, dupa mai multe consultari in Coalitie si la Cotroceni, premierul Tariceanu anunta ca "actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea" si ca trebuie demarate procedurile necesare pentru alegerile anticipate. La 9 iulie, Consiliului National de Coordonare al PD s-a declarat in favoarea alegerilor anticipate. Tariceanu "apreciaza favorabil" gestul aliatilor de la PD de a se alatura demersului de "intoar-cere spre electorat". La 11 iulie, premierul Tariceanu promite ca demisia ramane in vigoare. O zi mai tarziu premierul anunta ca este posibil sa revina asupra deciziei "irevocabile" de a demisiona. 24 de ore mai tarziu, premierul se mai razgandeste o data si promite ca va demisiona totusi. Pleaca la Bruxelles la 18 iulie, iar la 19 anunta ca nu mai demisioneaza deloc din cauza inundatiilor si cere convocarea Camerelor Parlamentului pentru a-si asuma raspunderea pe o declaratie politica. In timp ce PNL, bulversat si el de razgandirile premierului, isi arata totusi oficial sustinerea, liderii PD sunt profund nemultumiti. "Cinci ore ne-am chinuit sa-l convingem sa demisioneze", declara cu naduf vicepresedintele PD Vasile Blaga, a doua zi dupa ce-a de-a treia razgandire a premierului.

RESTRUCTURARI, REMANIERI...

Discutiile despre structura si componenta Guvernului au inceput inca din aprilie. Tot in contradictoriu, evident. La 11 aprilie, la Galati, premierul Calin Popescu Tariceanu anunta ca restructurarea guvernamentala nu este o prioritate. In schimb, presedintele, PD Emil Boc, sustinea sus si tare ca restructurarea se va face pana la 30 iunie. "Mai curand sau mai tarziu", raspundea presedintele Marko Bela, intrebat de un eventual termen. Dupa refuzul premierului Tariceanu de a-si da demisia, la mijlocul lunii iulie, remanierea a parut o solutie de "spalare a imaginii", numai ca fiecare partid a inceput sa se uite chioras la ministrii celorlalte partide. Liberalii i-ar fi vrut afara din Guvern pe ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, pe ministrul Mediului, Sulfina Barbu, si pe vicepremierul Gheorghe Seculici. Democratii ii pusesera gand rau ministrului Sanatatii, Mincea Cinteza. UDMR si PC au ramas in afara disputei. Liberalii si democratii si-au reglat conturile la 22 august. Dupa ce s-au certat si daca Mona Musca, prospat demisionara, trebuie sau nu trecuta la remaniati, decizia a fost luata: Gheorghe Dobre si Sulfina Barbu si-au pastrat functiile, Seculici a fost sacrificat, Cinteza la fel, iar pe lista victimelor a fost inscris, de Tariceanu insusi, si ministrul Finantelor, Ionut Popescu (foto), fidel sustinator al lui Stolojan si preferat al Cotrocenilor.

Atacuri frontale in Alianta

INFLAMANT. Declaratiile presedintelui Traian Basescu i-au scos de multe ori din minti pe liderii Coalitiei

Campionii atacurilor au fost insa, de departe, liberalii si democratii. La 27 iunie, liderul liberalilor bucuresteni, Ludovic Oban, i-a pus la zid pe democrati. Orban i-a acuzat ca nu vor sa-si asume si esecurile actului de guvernare. "Suntem tocati marunt de sase luni cu bau-baul anticipatelor. Aceste declaratii nu fac decat sa micsoreze autoritatea Guvernului, sa-i micsoreze capacitatea de a implementa programele necesare pentru integrarea in Uniunea Europeana si sa-l faca sa para... asa... un Guvern interimar in fata partenerilor nostri din UE. Trebuie sa le spunem raspicat ca politica nu se face astfel", acuza atunci Orban.

Democratii si-au luat revansa cu prima ocazie. Dupa ce premierul a mai renuntat sa demisioneze, Emil Boc l-a avertizat si el pe Tariceanu ca a incalcat deciziile celor doua partide ale Alinatei de a se organiza alegeri anticipate si ca PD nu este anexa Guvernului.

FUZIUNE IMPOSIBILA. Pe un asemenea fond, subiectul fuziunii dintre cele doua partide a devenit extrem de sensibil. La inceputul lui februarie, prima usa a fost trantita chiar de presedintele liberal Calin Popescu Tariceanu, care a propus Congresului PNL o motiune prin care se stabilea ca PNL ramane membru al Internationalei Liberale, ceea ce bloca negocierile cu democratii. La 14 mai, vicepresedintele PD Ioan Oltean declara ca o fuziune PD-PNL este exclusa in prezent, pentru ca PD nu este interesat si vrea sa ramana un partid social-democrat. A trecut cu totul la curentul popular, dar ideea de fuziune tot nu i-a suras. Desi la 29 mai presedintele PNL Calin Popescu Tariceanu s-a aratat preocupat, la Suceava, de subiectul fuziunii, democratii l-au tratat cu refuz. Liberalii s-au suparat, iar Tariceanu a comentat la scoala de vara a tinerilor PNL, la sfarsitul lui august, ca "PPE este un amalgam de partide".

Ofuscati, democratii ameninta ca asemenea "declaratii nefericite" s-ar putea sa fie daunatoare colaborarii si eventual fuziunii dintre cele doua partide. In esenta, disputa se duce pe doctrina, Tariceanu sustinand ca fuziunea PNL-PD ar fi normal sa se faca sub curentul liberal, pe motiv ca identitatea PNL este foarte bine definita. In schimb, democratii nu vor sa renunte la incercarile lor de a accede in Partidul Popular European.

RAZBOI LEGISLATIV. Cum colaborarea pare tot mai dificila, liberalii si democratii incep sa se concureze in materie de legi. Un proiect PD privind interzicerea migratiei politice este dublat de unul liberal pe exact acelasi subiect si depus, cu cateva zile inaintea democratilor, la Parlament. "Ar fi cazul ca intre cele doua partide sa existe mai multa comunicare, ca partidele sa nu se blocheze reciproc, sa nu se copieze reciproc, ci sa subscrie la o initiativa", declara deputatul PD Ioan Oltean, cel care anuntase in premiera un asemenea proiect.

O alta idee pentru care a militat PD in legislatura trecuta este trecerea la armata de voluntari, dar proiectul a fost repede elaborat si depus la Parlament de ministrul liberal al Apararii, Teodor Atanasiu.

SCHIMBARE

Schimbarea presedintilor celor doua Camere parlamentare s-a dovedit a fi proiectul cel mai greu de pus in aplicare. Dupa ce presedintele Traian Basescu a dat semnalul schimbarii, PNL si PD s-au regasit de aceasta data de aceeasi parte a baricadei. In schimb, UDMR si PC au marsat mai greu. Presedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a spus la 9 august ca are nevoie de argumente solide pentru a fi de acord cu schimbarea celor doi pesedisti, invocand respectarea Constitutiei. El a cerut in schimb Coalitiei sustinerea unui pachet de legi promovat de conservatori. Nici UDMR nu parea mai grabit. Presedintele Uniunii, Marko Bela, declara la inceputul verii ca subiectul va fi discutat abia in toamna. "Nu e nici o graba, dar ar fi bine ca presedintii sa fie de aceeasi culoare ca si Coalitia", afirma evaziv Marko Bela. Problema s-a transat prin semnarea, la inceputul lunii august, a unui acord in Coalitie, care mentiona schimbarea, pana la 15 septembrie, a lui Nicolae Vacaroiu si Adrian Nastase.

VOT

La 18 august, presedintele PD, Emil Boc, relansa ideea introducerii votului uninominal. Liberalii si conservatorii au salutat initiativa, apreciind ca votul uninominal este singura solutie clara si eficienta de reabilitare a clasei politice si a sistemului politic in ansamblu. Dintre partidele Coalitiei, numai UDMR s-a pronuntat, ferm, impotriva. "Ideile, precum cea cu votul uninominal, sunt gesturi politicianiste. Eu as accepta ca partenerii nostri de guvernare sa vina cu idei surprinzatoare privind relansarea economica, protectia sociala, dezvoltarea infrastructurii. Ce oferim noi opiniei publice si presei? Discutii pe alegeri anticipate, alegeri uninominale sau despre migratia politica", declara suparat Marko Bela.

RADIO TV

Tot presedintele Traian Basescu a fost la originea unei alte dispute in Coalitie: cea pe tema depolitizarii conducerii Radioului si Televiziunii publice. Dupa ce Guvernul si partidele politice s-au grabit sa-si nominalizeze reprezentantii in conducerile celor doua institutii, Presedintia a anuntat ca nu va face acelasi lucru. La 24 iunie, PD anunta si el ca isi retrage reprezentantii, bulversand Coalitia. Boc a sugerat atunci partenerilor de guvernare sa faca acelasi lucru. PNL s-a enervat evident, iar purtatorul de cuvant al liberalilor, Eugen Nicolaescu, declara ca PD nu a respectat intelegerile din cadrul Coalitiei. "Emil Boc face o greseala uriasa", declara si deputatul UDMR Kelemen Hunor. "Decizia incalca Acordul de colaborare al Coalitiei. Daca Emil Boc avea nemultumiri, putea sa convoace Consiliul National de Coordonare al Coalitiei", spunea el. Conservatorii nu au vrut sa comenteze gestul PD, dar nu si-au retras reprezentantii, spunand ca o astfel de problema trebuia discutata in Consiliul National de Coordonare al Coalitiei.