Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Licitația urmează să aibă loc pe data de 12 iunie, iar costul estimat se ridică la 294.117 lei, fără TVA. În luna octombrie a anului trecut, Executivul a adoptat Ordonanța de Urgență 125/2022 (care a modificat și completează OUG 196/2005 privind Fondul de mediu), prin care a adus noi reglementări în ceea ce privește gestionarea deșeurilor reciclabile din România. Printre acestea se numără extinderea sistemului informatic de trasabilitate (SIATD), al Administrației Fondului de Mediu (AFM) utilizat pentru declararea deșeurilor de ambalaje, și asupra anvelopelor, bateriilor și echipamentelor electrice. Pe de altă parte, ordonanța are și unele prevederi controversate, iar una dintre ele îi vizează pe micii colectori, care au fost obligați să depună o garanție la AFM de circa 100.000 de euro pentru a-și putea continua activitatea. În plus, deși autoritățile centrale și locale nu au făcut nimic pentru crearea unui sistem de colectare a deșeurilor electrice și electronice, toate organizațiile de transfer au fost obligate să plătească, din acest an, la AFM o amendă de 4 lei pe kilogram în cazul neîndeplinirii obligațiilor de finanțare a colectării, tratării, reciclării, valorificării și eliminării nepoluante a deșeurilor electrice și electronice pentru echipamentele la care producătorul nu și-a îndeplinit obligațiile.
Angajați mai mulți și majorări salariale
În timp ce societățile care colectează, tratează și reciclează s-au trezit cu noi obligații și amenzi, AFM este singura care a avut de câștigat de pe urma ordonanței. Actul normativ a stabilit ca numărul de angajați să crească de la 250 la 350 de persoane, iar aceștia au beneficiat de o majorare a salariului de bază cu până la 50%.
Ratări în cascadă ale țintelor
Conform normelor europene de mediu preluate în legislaţia naţională în domeniu, începând cu 2017, România avea obligația pentru o perioadă de 3 ani de a raporta anual atingerea unor rate de colectare și reciclare a DEEE de minimum 45% din cantitatea de echipamente pusă pe piață, urmând ca începând cu anul 2021, aceasta să crească la 65%. Datele statistice arată că niciuna din aceste ținte nu a fost atinsă. De exemplu, potrivit datelor incluse în Raportul despre starea mediului pe anul 2022, realizat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, în anul 2019 datele preliminare indică faptul că au fost introduse pe piață 289.758,65 de tone de echipamente electrice și electronice și au fost colectate deșeuri electrice și electronice de numai 87.623,02 tone, ceea ce înseamnă 30% din totalul introdus pe piață.
La DBA, datele colectării sunt la secret
În ceea ce privește DBA, deși acestea sunt unele dintre cele mai periculoase și poluante tipurile de deșeuri, colectarea și reciclarea lor rămân mai mult în sfera dorinței decât a putinței. Regulamentul UE prevede ca până în 2025 să se atingă un procent de colectare/reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori de 65%, în condițiile în care acum rata minimă impusă este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani. Nici în Raportul despre starea mediului pe anul 2022 nu se face vreo referire la ce rată de colectare am ajuns la DBA, ultima referire fiind făcută în 2017, când aveam o rată a colectării de 20%.
Deșeurile de baterii și acumulatori conțin metale grele și substanțe chimice toxice, iar aruncarea acestora la deșeurile menajere duce la contaminarea solului și a apei.
DEEE conțin substanțe periculoase pentru mediu și sănătate, precum gaze cu efect de seră sau metale grele.
Statul vrea, dar face prea puțin
Deși colectarea, tratarea și reciclarea sunt puncte centrale ale politicii de mediu promovate de Comisia Europeană, la noi infrastructura de colectare continuă să fie insuficient dezvoltată, iar campaniile de informare în rândul populației sunt rare. Implicarea autorităților locale pentru a crește gradul de colectare este departe de ceea ce ar trebui să fie, în condițiile în care împotriva țării noastre au fost declanșate multe proceduri de infringement. În timp ce primăriile organizează foarte rar acțiuni de colectare a produselor electrice și electrocasnice, marii retaileri de astfel de produse s-au organizat mult mai rapid. Ei au amenajate puncte de colectare în incinta magazinelor pentru deșeurile de baterii, becuri și corpuri de iluminat, electronice mari și mici, dar ele sunt totuși insuficiente. Pe de altă parte, mulți dintre ei sprijină colectarea deșeurilor electronice și electrocasnice prin programe de timp buy-back sau în timpul campaniilor „Rabla pentru electrocasnice” organizate de autoritățile de mediu.
