x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

0
Autor: Dan Constantin 09 Iun 2021 - 07:45
Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public


Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul public vor intra în conturile Asociației ACCEPT și a cinci persoane fizice, sume apreciate ca suficiente să compenseze echitabil suferințele reclamanților, cuantificate ca daune morale reparatorii, potrivit deciziei din 1 iunie 2021 a Curții de la Strasbourg. 

 Incidentul din 20 februarie 2013 a făcut vâlvă la vremea respectivă. Atmosfera publică era „încinsă” în „Luna drepturilor gay”  de declarații contradictorii pro și contra. În  acest cadru, proiecția unui film în sala de la Muzeul Țăranului Român (MȚR) , închiriată de comunitatea LGBT, a fost întreruptă de un grup de circa 50 de spectatori care au exprimat astfel un protest față de manifestare. Intrușii aveau un steag al partidului de extremă dreaptă „Totul pentru Țară” și ar fi proferat amenințări la adresa homosexualilor. Forțele de ordine ajunse la fața locului nu au intrat în sala de spectacol, dar au legitimat zeci de participanți. Organizatorii manifestării și câteva persoane din comunitatea LGBT au depus o plângere penală pentru incitare la discriminare, abuz în serviciu prin restricționarea drepturilor și utilizarea în public a simbolurilor fasciste, rasiste și xenofobe, susținând că autoritățile nu au luat măsuri adecvate pentru a preveni și opri comportamentul celor violenți. Procurorii au ajuns la concluzia  că nu a existat nicio dovadă care să susțină, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că simbolurile fasciste au fost folosite în public și că au fost acte de violență în timpul manifestării de la MȚR. Curtea de Apel București a admis, în 22 noiembrie 2017, soluția procurorilor de închidere a dosarului.

Plângere la CEDO

În 2 aprilie 2016, înainte de epuizarea căilor de atac la instanțele din România, nemulțumiți de mersul anchetei Poliției și Parchetului, reclamanții au luat-o pe „scurtătură”, depunând la CEDO cererea nr. 19237/16. În 7 februarie 2019, Curtea de la Strasbourg prezintă public obiectul cazului și întrebările părților. Aflăm astfel detaliile acuzelor făcute la adresa României de Asociația Accept și de cinci persoane fizice - Alexandra Cândea, Alexandra Carastoian, Ioana Filat, Diana Mateescu și Claudia Stănescu. Comunicarea CEDO precizează că „reclamanții, bazându-se pe articolele 3 și 8 din Convenție, se plâng în primul rând că statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de a-i proteja de tratamentul degradant și umilitor la care fuseseră supuși de către persoane private la 20 februarie 2013”. În al doilea rând, ei se plâng că autoritățile nu au efectuat o anchetă efectivă în cazul incidentului din 20 februarie 2013. Alte articole din Convenție invocate în plângerea depusă la CEDO „acoperă”, din punctul de vedere al reclamanților, eșecul dublu al autorităților de a le proteja dreptul la întrunire pașnică și de a investiga acțiunile care au condus la întreruperea evenimentului lor. În fine, ei au apelat la articolele 3, 8 și 11 din Convenție când au apreciat că aceleași autorități ale statului român nu au efectuat o investigație eficientă asupra acuzațiilor de discriminare pe motive de  orientare sexuală.

Întrebări pentru părți

Procedura CEDO are pe parcursul judecării cauzei, ca etapă importantă în cristalizarea deciziei Curții, formularea de întrebări către părți: reclamanții și statul român. Din acestea se simte „cum bate vântul”. Punctul important era dacă se susținea cu probe și argumente că cele cinci persoane de sex feminin, reclamante, au fost supuse unui tratament inuman sau degradant care a atins nivelul minim de severitate pentru a intra în domeniul de aplicare al articolului 3 din Convenție. Apoi, Curtea dorea să fie clarificat dacă le-a fost încălcat reclamanților dreptul la respectarea vieții lor private (articolul 8 din Convenție) din cauza autorităților care nu au luat măsuri adecvate pentru a preveni și opri comportamentul presupus violent din evenimentul din 20 februarie 2013. În fine alte întrebări erau legate de consecințele „ruperii filmului”, care ar fi încălcat  drepturile de întrunire pașnică ale participanților, discriminați pe motive de orientare sexuală. 

Hotărâre, pe 31 de pagini

 În 1 iunie a fost publicată decizia CEDO în acest caz cu multiple trimiteri la drepturile comunității LGBT, despre care, la nivel mondial, sunt multe interpretări condensate în confruntarea dintre democrați și conservatori. În România, unde referendumul pentru familia tradițională a avut și o conotație politică, decizia CEDO va avea, credem, o consecință în cristalizarea unor poziționări și mai clare. Pentru cei interesați, este de menționat că documentul Curții are 31 de pagini, ceea ce denotă atenția acordată de complet pentru a înscrie cazul ca o direcție de jurisprudență favorabilă protecției minorităților sexuale, care își exibă mereu poziția de victimă. Specialiștii în drept și cei care urmăresc activitatea CEDO ar putea spune că era previzibil modul de abordarea a cazului de către completul condus de bulgarul Yonko Grozev, magistrat cu o carieră plină de controverse, complet din care face parte și Antoanella Motoc. De reținut însă că opiniile judecătorilor nu au fost unanime, iar o serie de pretenții ale reclamanților au fost respinse sau acceptate parțial. La fel de importantă este și precizarea referitoare la ancheta penală prin care Curtea reiterează că „nu este sarcina sa să se pronunțe asupra elementelor constitutive ale infracțiunilor examinate”, așa cum ar fi dorit reclamanții, care în aprecierea Curții nu au suferit vătămări grave, degradante sau inumane în evenimentul din 20 februarie 2013, care să fie încadrate în articolul 3 al Convenției.

 60.000 euro, plătiți din bugetul statului

Reclamanții au cerut ca statul român , pârât în proces, să plătească 25 de mii de euro Asociației Accept și câte 15.000 de euro fiecărui solicitant individual. Curtea a stabilit, cu vot majoritar(5 la 2) ca statul român să plătească 7.500 de euro asociației, ca daune morale. De asemenea, fiecare solicitant individual va primi câte 9.750 de euro pentru daune morale. Costurile de cheltuielile de reprezentare au fost apreciate la 3.264 de euro. Așadar, comunitatea LGBT, primește, prin reprezentanții ei, 59.514 euro, sumă scoasă din bugetul de stat pentru daunele suferite prin „ruperea filmului” la 20 februarie 2013.

Citeşte mai multe despre:   comunitate lgbt

 



Mai multe titluri din categorie

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat

Culoarea carnetului de partid aduce dezastru în companiile de stat
Supraoptimismul premierul Cîțu care ne asigură că economia își revine într-un V perfect, este contrazis de rezultatele economiei de stat. Acea economie nereformată, unde managerii și membrii consiliilor de...

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR

Arhivele Naționale se digitalizează. Peste patru milioane de documente scanate via… UDMR
Galerie Foto După Consiliul Județean Vrancea, care a demarat operațiunea de arhivare electronică a documentelor fizice cu ajutorul companiei unui fost candidat al USR-PLUS de la alegerile locale de anul trecut, o altă...

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente

SPP se transformă: caută cu microscopul și ia amprente
Galerie Foto Echipamente de prelevare a urmelor de presiune și a amprentelor de pe documente, dispozitive capabile să identifice agenții biologici umani și microscoape de mare precizie sunt ultimele achiziții făcute de către...

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic

Campanie de vaccinare cu iz de mici, lavandă și loz în plic
Galerie Foto În timp ce mai toate centrele de vaccinare anti-COVID stau mai mult goale, de dimineață până-n seară, românii indeciși sunt momiți să se imunizeze, prin piețe, cu porții gratuite de mici cu muștar, cu...

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească

Viziunea contabilă a lui Cîțu ține la distanță diaspora românească
Guvernele, indiferent care au fost ele de-a lungul anilor, și-au făcut un titlu de glorie din sărbătorirea Zilei Românilor de Pretutindeni. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 299/2007, privind...

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto

Pe ultima sută de metri, Guvernul înverzește pe hârtie flota auto
Deși au avut la dispoziție doi ani de zile pentru a pune legislația internă pentru promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante în acord cu prevederile Directivei UE 2019/1161, autoritățile de la...

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...
Serviciul de email marketing furnizat de