x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ciocnire frontală între „conducerea defensivă” și școlile de șoferi

Ciocnire frontală între „conducerea defensivă” și școlile de șoferi

de Diana Scarlat    |    29 Dec 2022   •   07:00
Ciocnire frontală între „conducerea defensivă” și școlile de șoferi

Cursurile de conducere defensivă ar fi trebuit să se facă de la începutul acestui an cu bani de la stat, după ce a fost promulgată de președintele României Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002. Acum există și normele de aplicare, elaborate de Ministerul Transporturilor, care se află în transparență decizională.

Problema actuală a instructorilor de conducere defensivă este că ei nu ar mai putea să predea aceste cursuri, dacă normele rămân în forma actuală, pentru că una dintre condițiile impuse de MT este ca ei să aibă cel puțin cinci ani de experiență și ca instructori auto, iar dintre ei nu este niciun instructor auto care să îndeplinească această condiție, chiar dacă au făcut cursurile și s-au acreditat în 2022. Reprezentanții școlilor de șoferi spun că nu există temei legal pentru a se finanța astfel de cursuri din bani publici.

Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 a avut ca fundament nevoia de a reduce numărul accidentelor rutiere și gravitatea acestora, prin cursuri de conducere defensivă, care ar fi trebuit să fie finanțate din bugetul statului. Istoria acestui proiect de lege începe cu celebrul pilot de curse Titi Aur, care a devenit cunoscut mai ales prin trainingurile pe care le-a făcut pentru polițiști, pe care i-a învățat să conducă mai ales pentru acțiunile de urmărire, apoi a devenit unul dintre cei care au pus bazele conducerii defensive în România. 

Problema care a apărut a fost lipsa unei legi care să introducă aceste cursuri de conducere defensivă în școlile de șoferi. Astfel, cei care au făcut până acum cursuri de conducere defensivă nu au fost acreditați de nicio instituție sau autoritate a statului român și nici de una internațională. 

 

Proiect de lege, după 12 ani de traininguri 

 

În ultimii 12 ani s-au făcut cursuri de conducere defensivă în România, cele mai multe fiind plătite de marile corporații, pentru angajați, însă sunt puțini instructori care le pot face. Este o practică orientată către reducerea pericolelor. Numărul mare de accidente de circulație din țara noastră a dus la introducerea în legislația rutieră a acestor cursuri, dar cei care nu sunt de acord cu legiferarea subliniază faptul că nu există niciun studiu concret care să arate eficiența acestora. 

După mai mulți ani de încercări de a include în legislație conducerea defensivă, proiectul de lege a fost introdus de parlamentarii PSD Mircea Drăghici și Alfred Simonis. Fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat, în luna septembrie 2022, pentru delapidarea banilor partidului, fiind condamnat la șase ani de închisoare. 

Dar legea a fost votată și promulgată, la începutul anului, așteptând normele de aplicare până în prezent. În tot acest timp, scandalurile între tabăra susținătorilor conducerii defensive și cea a opozanților s-au ținut lanț, cu acuzații reciproce.

 

Expunerea de motive nu conține măsurători

 

Prin aplicarea unor tehnici specifice de conducere defensivă, pe care le vor învăța la cursuri, șoferii ar trebui să poată stăpâni mai bine automobilul, iar astfel ar preveni incidentele ce pot degenera în coliziuni și chiar ar reuși să scadă costurile de utilizare a mașinii. Problema pe care o ridică reprezentanții școlilor de șoferi este lipsa totală a oricărui studiu care să arate că lucrurile stau așa cum spun susținătorii legii, pentru că nimeni nu a făcut niciun fel de evaluare validă înainte de a se vota și promulga legea. Și nici mașinile pe care se face practica nu sunt omologate de niciun fel de autoritate a statului.

S-a pornit de la ideea că un stil de condus predictibil și constant menajează piesele de schimb și duce la un consum mai mic de carburant, iar conducerea preventivă a fost prezentată ca instrumentul practic prin care șoferii își măresc șansele de a ajunge cu bine la destinație, printr-o învățare activă a manevrelor specifice care mențin mașina pe suprafața de rulare și care maximizează șansele evitării unui impact. Dar totul ar trebui să se învețe într-o singură zi, în opt ore, din care patru de teorie și doar patru de practică. 

 

Șah-mat dat de specialiștii MT

 

Normele de aplicare menționate în Legea nr. 20/2022 implică introducerea în planul de învățământ al școlilor de șoferi a unei componente dedicate conducerii auto defensive, stabilirea bazei materiale necesare școlilor de conducători auto care efectuează conducere auto defensivă - săli de pregătire teoretică, poligoane, dotări - precum și emiterea unui document distinct de autorizație pentru școlile de șoferi sau centrele de pregătire/perfecționare profesională, eliberat de școlile de conducători auto și instructori auto din domeniul conducerii auto defensive care vor putea face astfel de cursuri. 

Acum, specialiștii din MT care au elaborat normele de aplicare au introdus obligativitatea ca viitorii instructori de conducere defensivă să aibă experiență de cel puțin cinci ani ca instructori auto, ceea ce, practic, i-a scos din schemă exact pe piloții de curse care au cerut legiferarea cursurilor respective și plata lor din bani publici. Nici măcar nu le permite Legea dialogului social să ceară modificarea normelor, pentru că nu sunt „reprezentativi pe ramură”. 

Practic, MT le-a dat șah-mat celor care au cerut această legiferare, din două mutări, în timp ce structurile din cadrul MAI, MApN, SPP și SRI, prinse și ele în textul de lege, pentru necesitatea pregătirii la aceste cursuri, au posibilitatea să facă pregătirea pentru conducere defensivă în structura înființată de MAI, care nu are nevoie de Legea 20/2022. 

 

Directoarea acuzată spune că și-a îndeplinit atribuțiile

 

Recent, scandalul a reizbucnit, după ce Titi Aur a declarat presei că România are nevoie de cursuri de conducere defensivă, pentru a reduce numărul de accidente rutiere, dar se opun școlile de șoferi și Adriana Kalapis, director general al MT. Aceasta a explicat, pentru Jurnalul, că și-a îndeplinit toate atribuțiile prevăzute de lege, iar acuzațiile care i se aduc sunt nefondate. „Normele de aplicare au fost elaborate de colegii mei și se află în transparență decizională. Din acest punct de vedere, Ministerul Transporturilor a făcut ceea ce este prevăzut în lege. O altă problemă este legată de Ministerul Finanțelor, care ne-a transmis că este o dublă deducere în cazul alocării fondurilor de la bugetul de stat, ceea ce este ilegal, dar asta nu mai ține de Ministerul Transporturilor. Pe de altă parte, noi nu avem specialiști pe acest domeniu, la nivelul ministerului, nu a făcut nimeni cursuri în altă țară care are acreditată această specializare. Există o asociație a piloților de curse acreditată de Ministerul Tineretului și Sportului, care are în statut posibilitatea de autorizare a școlilor de conducere defensivă, dar nu știm cum ar trebui să procedăm, în acest caz, fiind vorba despre alt tip de activitate. Am putea face un parteneriat cu această asociație, pentru a putea obține acreditări. Dar ei sunt piloți. Nu există bază legală nici pentru așa ceva. Ar trebui schimbată legea, pentru a permite un astfel de parteneriat, la fel cum și Ministerul Finanțelor a cerut schimbarea legii pentru acordarea finanțării. Mie mi-e teamă să nu se ajungă la o nenorocire, dacă aceste cursuri mai degrabă i-ar încuraja pe șoferii teribiliști să conducă pe drumurile publice ca la cursele auto, iar noi am putea deveni țapii ispășitori, ca la Colectiv”, a explicat directoarea din Ministerul Transporturilor.

 

Răspunsul școlilor de șoferi 

 

La rândul lor, reprezentanții școlilor de șoferi, acuzați și ei că pun bețe-n roate noii legi, îi răspund lui Titi Aur cu o serie de acuzații care includ încălcarea Legii concurenței, prin creare de monopol pe piață, încălcarea legislației din domeniul formării profesionale, pentru că nu există cursuri de o zi, cu 4 ore de teorie și 4 ore de practică, ci doar „workshopuri”, adică sesiuni de training nefinalizate cu diplome sau măcar un grad superior la permisul auto. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR.) îl mai acuză pe Titi Aur și de o acțiune de lobby agresiv, pentru a obține modificările legislative pe așa cum le dorește. 

„Se încearcă modificarea legislației pentru a scoate de la bugetul statului plata unor workshopuri cu 4 ore de teorie și 4 de practică, mai scumpe decât școala de șoferi pentru orice categorie de permis auto. Legea nr. 20/2022 privind completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu are niciun fundament, dar pentru această lege se face lobby agresiv, de un an. Este ca la Radio Erevan: E adevărat că ne opunem finanțării din bani publici a cursurilor de conducere defensivă, dar nu sunt cursuri, ci workshopuri de o zi; nu devii mai competent și nici nu capeți abilități concrete; nu primești nici carnet special de conducător defensiv acreditat, nici măcar o diplomă acreditată, nu garantează nimeni că vor fi mai puține accidente, iar aparatele pe care faci „practica” nu sunt omologate”, a transmis COTAR, într-un comunicat de presă.

 

Marile companii și-au trimis angajații la pregătire

 

Titi Aur a explicat, pe de altă parte, că rezultatele există, în urma cursurilor pe care le-a susținut până acum, iar ele sunt cuantificabile, chiar dacă nu a existat un studiu care să arate în ce măsură s-a redus numărul accidentelor rutiere și gravitatea lor, înainte de a fi înaintat proiectul de lege. „Am lucrat cu sute de companii, în special mari corporații din România care și-au trimis angajații la pregătire, și pot demonstra că au rezultate. Multinaționalele au plătit pentru angajați, pentru aceste traininguri de unde toți pleacă mulțumiți că au mai învățat ceva și devin mult mai atenți când sunt la volan. Ministerul Transporturilor nu a-nțeles pe deplin necesitatea acestor cursuri și a introdus modificarea legislativă în Ordinul 733/2013, deși nu ar fi trebuit să aibă nicio legătură cu școlile de șoferi. În niciun caz nu sunt obligate școlile să facă astfel de investiții, pentru a organiza aceste cursuri”, a explicat Titi Aur, pentru Jurnalul, cu ocazia scandalului de la sfârșitul lunii octombrie. 

Prin noua lege, companiile ar putea să-și deducă aceste cheltuieli pentru cursurile de conducere defensivă din impozitul pe profit, însă Ministerul Finanțelor deja a informat MT că este vorba de o dublă deducere, pentru care ar trebui să fie modificat și Codul fiscal.

 

Cea mai mare problemă, după elaborarea normelor de aplicare pentru cursurile de conducere defensivă este că Ministerul Transporturilor cere experiență de cel puțin cinci ani ca instructor auto celor care vor preda aceste cursuri. Exact piloții care au predat până acum conducerea defensivă nu îndeplinesc cerința de bază.

O altă problemă este lipsa cadrului legislativ pentru acreditarea experților în conducere defensivă, care ar urma să predea aceste cursuri, însă Legea 20/2022 nu prevede și această componentă de formare profesională și acreditare, iar Ministerul Transporturilor nu are astfel de experți.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×