Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Masteratul didactic devine obligatoriu pentru toți cei care vor să devină profesori. În esență, o astfel de modificare legislativă poate garanta îmbunătățirea calității actului de predare, dar situația din teren este una atipică în România, iar o astfel de schimbare ar putea închide multe dintre unitățile de învățământ din mediul rural și din micile orașe. Vor fi afectate școlile și liceele care până acum au completat catedrele cu suplinitori, la plata cu ora.
Anual au predat circa 5.000 de suplinitori „necalificați”, iar lipsa lor de la catedră va lăsa orele neacoperite. Un astfel de „necalificat” poate fi doar absolvent de liceu sau poate fi inginer electronist care predă la un liceu tehnologic, iar atunci când acești suplinitori vor fi eliminați din sistem, orele pe care ei le susțineau nu vor mai putea fi predate. Investiția pe care ar trebui să o facă un cadru didactic pentru a absolvi noul masterat didactic este un efort prea mare, în raport cu salariul pe care îl poate oferi școala.
Ideea de reformă a ministrului Educației presupune înființarea unor campusuri rurale care să absoarbă elevii din actualele școli din sate și din micile orașe, iar introducerea acestui masterat obligatoriu pentru profesori va duce la grăbirea implementării noului proiect, pentru că școlile nu vor mai avea suficienți profesori.
Ministerul Educației și Cercetării a publicat în consultare publică un proiect de ordin care reglementează înființarea și organizarea programelor universitare de masterat didactic și a celor de formare psihopedagogică pentru certificarea competențelor în vederea exercitării profesiei didactice. Acestea se vor aplica în conformitate cu noile legi ale învățământului - 198/2023 și 199/2023.
Astfel, absolvenții de facultate care vor să predea în sistemul preuniversitar vor fi obligați să facă noul masterat didactic – fie în varianta de un an, fie în cea de un an și jumătate, cu 60, respectiv 90 de credite ECTS. Aceste programe se vor organiza doar în regim cu frecvență, potrivit metodologiei puse în consultare publică, dar aici intervin mai multe probleme: fie vor mai preda doar actualii studenți care au timpul și banii necesari pentru a face acest masterat imediat după facultate, fiind susținuți financiar de familie, fie va fi nevoie de finanțare pentru profesioniștii din mai multe domenii, pentru a sta la cursuri un an, respectiv un an și jumătate, timp în care nu vor putea munci, pentru că masterul este cu prezență obligatorie la cursuri și la practica pedagogică.
Suplinitorii care predau acum în școli nu pot face acest masterat decât dacă renunță la munca plătită cu ora. Aceștia sunt exact cei care nu vor avea nici măcar șansa de a-și face masteratul pentru a putea preda în continuare, iar problema nu este în București sau în alte mari orașe, ci exact în rural și în urbanul mic, acolo unde este nevoie de astfel de cadre didactice.
Nu se simplifică, ci se complică
Aparent, masteratul se reduce de la doi ani la un an sau un an și jumătate, dar nu simplifică, ci complică situația profesorilor care au predat până acum în baza cursurilor didactice deja efectuate.
Conform metodologiei, admiterea se poate face pe baza unui dosar, a unui interviu, eseu motivațional, portofoliu sau alte probe stabilite prin regulament intern. Față de actualul masterat didactic, de doi ani, lista disciplinelor este simplificată, rămânând 8 din 12 discipline. Nu se va mai face Managementul clasei de elevi, Curriculum și dezvoltare curriculară, Designul instruirii și învățării și Cercetarea educațională.
Dar textul de act normativ poate fi interpretat, în forma propusă de minister, și în sensul că toate cadrele didactice trebuie să facă noua formă de masterat didactic, ceea ce ar lăsa multe școli fără profesori, din 2029, sau vor mai preda doar acei profesori care până atunci vor face și acest masterat.
Fiind cu prezență obligatorie la cursuri, e aproape imposibil sau va fi posibil doar pentru cadrele didactice care predau la unități de învățământ din apropierea facultății la care fac masteratul. Cei care predau la mai multe școli din mediu rural, făcând naveta între acestea, nu vor putea ajunge și la cursurile de la masterat, deci li se ia această posibilitate din start.
De exemplu, dacă un profesor își completează norma didactică la 5 școli din județul Dâmbovița, la Pucioasa, Fieni, Doicești și Moreni, e greu de presupus că ar putea ajunge zilnic și la cursuri, la o facultate din Târgoviște, să facă masteratul didactic. Este greu de înțeles și cum va face practica pedagogică de trei săptămâni, cu 8 ore pe zi, în cadrul masteratului, dacă predă deja la mai multe școli. Iar textul proiectului de modificare legislativă lasă loc la multe interpretări.
Va fi obligatoriu din 2029
Conform articolului 264 din noua lege a învățământului universitar, se prevede că nu se vor mai putea organiza programele de masterat didactic așa cum este în forma actuală (de doi ani), din anul universitar 2026-2027. Legea nr. 199/2023 prevede și condițiile de formare pentru a fi profesor: licența didactică de 4 ani și masteratul didactic de un an sau un an și jumătate vor fi obligatorii din anul 2029.
Conform aceleiași legi, este îndeplinită condiția de formare pentru a preda pentru cei care finalizează studiile și urmează modulul psihopedagogic nivel I din timpul licenței și nivel II din timpul masteratului, până în 2027.
Conform textului noului proiect propus de MEC, înscrierea la masteratul didactic va fi condiționată de absolvirea unui program de licență într-un domeniu de specializare care corespunde unei discipline de predare, precum și de promovarea unei probe de admitere. Aceste probe vor fi organizate de fiecare universitate în parte.
Și în acest punct al proiectului intervine o problemă, pentru că un cadru didactic poate preda acum mai multe materii, dacă are mai multe specializări. De exemplu, un profesor de Limba și Literatura Română poate fi absolvent al mai multor facultăți, fiind licențiat în mai multe domenii, în care poate avea și masterate sau chiar doctorate - în Sociologie, Filosofie, Psihologie. Dacă predă Limba și Literatura Română, va trebui să facă noul masterat exact pentru această specializare, dar textul de act normativ nu specifică dacă va putea preda și alte materii sau dacă va trebui să repete masteratul didactic pentru fiecare specializare în parte.
Modulul psihopedagogic nu mai e suficient
Noua formulă de masterat didactic este aplicată din punct de vedere tehnic pe o singură materie și tocmai de aceea vor organiza aceste masterate toate facultățile pentru care se pregătesc profesori în sistemul preuniversitar. Dacă legea nu prevede exact care va fi situația celor cu mai multe specializări, se poate interpreta în sensul că la fiecare materie va mai fi nevoie de încă un masterat didactic – mai ales pentru că se va face obligatoriu practică pedagogică de trei săptămâni pe materia în care candidatul deține licența aleasă pentru noul program de masterat.
În plus, nu toți cei care au parcurs modulul psihopedagogic în cadrul facultății vor mai avea dreptul de a preda în baza acestuia, dacă nu vor avea numărul suficient de credite. Până acum puteau deveni profesori și absolvenți ai unor facultăți în cadrul cărora a fost parcurs acest modul. De exemplu, cei care au absolvit o facultate de Litere înainte de anul 2005, când s-a introdus sistemul Bologna, au parcurs obligatoriu și un modul psihopedagogic de 3 ani (6 semestre), având cursuri de Psihologia Copilului, Metodică și practică pedagogică, dar vor fi obligați să facă masteratul didactic, dacă vor să intre în învățământ.
Nu vor mai exista nici cursurile postuniversitare de scurtă durată pentru modulul didactic. Singurul avantaj al celor care au făcut deja aceste cursuri este că pot face masteratul de un an: „Programul de studii universitare de masterat didactic de 60 de credite de studii transferabile ECTS/SECT se organizează pentru absolvenții programelor de licență care au parcurs un program de formare psihopedagogică de 30 de credite de studii transferabile ECTS/SECT”, prevede textul actului normativ.
Cine vrea la catedră trebuie să plătească
Metodologia privind înființarea și organizarea programului psihopedagogic pentru învățământul preuniversitar intră în vigoare începând cu anul 2027-2028. Modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II în regim postuniversitar se organizează doar până în anul universitar 2026-2027, inclusiv.
Absolvenții de nivelul I, seria 2025-2028, sunt certificați pentru funcția didactică de profesor, cu condiția parcurgerii programului de masterat didactic de 60 ECTS – mai prevede noul proiect de act normativ.
Proiectul mai prevede și un plan de învățământ pentru un program de formare psihopedagogică pentru cei care vor să predea în învățământul universitar. Astfel, din textul actului normativ se înțelege că și profesorii universitari, lectorii și asistenții vor fi obligați să facă acest masterat didactic, pentru a mai putea preda, chiar din anul universitar 2025-2026.
În afară de studenții care termină acum facultatea sau doctoratul și care și-ar putea completa imediat aceste studii obligatorii, cadrele didactice care deja lucrează în sistemul de învățământ preuniversitar sau universitar trebuie să-și completeze studiile cu cel puțin un an de masterat, ceea ce înseamnă că vor și plăti masteratul didactic – pentru că la buget pot fi doar la un singur program de Master. Însă mai complicat va fi să muncească în timpul acestui masterat, ceea ce înseamnă că vor fi obligați să renunțe la catedră, dacă textul Ordinului se interpretează în sensul că toate cadrele didactice sunt obligate să facă noua formă de masterat.
Este valabil inclusiv pentru cei care au făcut facultăți foarte bine cotate în străinătate, au și lucrat la mari corporații și ar vrea să predea în România, dar nu vor putea face asta decât dacă își vor plăti din banii lor un masterat didactic de un an și jumătate, timp în care nu vor putea munci, pentru că se vor duce la cursuri și la practica pedagogică de 8 ore pe zi.
Este nerentabil pentru profesioniști
Cu veniturile reduse, prin eliminarea sporurilor, cei care vor face o astfel de investiție se vor gândi mai întâi dacă este rentabilă și ar putea ieși de bunăvoie din sistem, lăsând catedrele neacoperite în multe școli și licee din țară.
De exemplu, un inginer electronist care a predat ca „necalificat” la un liceu tehnologic - după ce deja predase la școli din străinătate, pe salarii mult mai mari -, dacă nu are masteratul didactic, va avea de ales între a se angaja pe 4.000-5.000 de euro pe lună ca inginer sau a investi circa 2.000 de euro, fără să muncească un an și jumătate, ca să predea apoi la un liceu tehnologic dintr-un oraș mic, pentru a câștiga circa 500 de euro pe lună, la plata cu ora.
Cei mai mulți suplinitori „necalificați” sunt exact profesioniștii aduși către sistemul de învățământ și care până acum l-au ținut funcțional. Acele licee și școli care până acum s-au bazat pe astfel de suplinitori nu vor mai avea de unde să aducă alte cadre didactice, în mediul rural și în orașele mici, mai ales dacă trebuie să facă și naveta pentru a ajunge la mai multe unități de învățământ, având norma didactică de 20 de ore pe săptămână.
Și pentru noile materii introduse în planurile-cadru ar fi nevoie de specialiști veniți din afara sistemului de învățământ, dar aceștia au acum obligația să facă masteratul didactic, dacă vor să predea cu normă redusă și pentru venituri reduse – ceea ce e absolut nerentabil, ca investiție.
Pe grupurile de discuții ale profesorilor circulă presupunerea că noile materii vor fi acoperite cu ajutorul unor ONG-uri care vor și finanța viitoarele cadre didactice dispuse să facă aceste eforturi – adică să sacrifice un an și jumătate pentru un masterat plătit tot de ei, ca să predea apoi la școli și licee din mediul rural și din orașele mici, făcând naveta, având un salariu cu 300 de lei mai mare decât minimum pe economie sau la plata cu ora.
Dacă școlile și liceele vor rămâne fără profesori, din 2029, în special în mediul rural și în orașele mici, prin aplicarea acestui Ordin, singura variantă de a mai avea sistem preuniversitar în România este ca până atunci să se construiască și să devină funcționale acele campusuri zonale despre care ministrul Educației, Daniel David, a spus că vor prelua școlile și liceele actuale din afara orașelor mari.
Legea nu se poate aplica retroactiv, dar există precedent
Există un principiu de Drept conform căruia nicio lege nu se aplică retroactiv și niciun act normativ auxiliar nu poate completa la lege, iar conform acestor două principii, cadrele didactice care deja activează în sistemul de învățământ nu ar trebui să poată fi obligate să-și completeze studiile, ca să poată preda în continuare. Dar nici din acest punct de vedere nu este suficient de clară formularea textului de Ordin și se poate interpreta în defavoarea profesorilor, fără a li se lua în considerare anii de muncă în acest sistem sau gradele didactice obținute.
De asemenea, există posibilitatea de a se echivala formarea profesională prin experiența acumulată în toate domeniile de activitate, însă în România au mai existat astfel de situații în care o nouă reglementare a obligat profesioniști din mai multe sisteme să facă în plus niște cursuri de formare profesională, pentru a li se recunoaște competențele deja dovedite în peste 20 de ani de activitate, doar pentru a se finanța astfel școlile celor care au creat noi „Standarde Ocupaționale”.
Cel mai absurd exemplu este al polițiștilor care au lucrat peste două decenii ca anchetatori, au prins sute de criminali, având performanțe notabile la „Omoruri”, dar pentru a putea lucra, după pensionare, la o firmă de detectivi particulari, i-a obligat legea să parcurgă un curs de formare profesională predat de un proaspăt absolvent, cu zero experiență. La fel s-ar putea întâmpla acum și cu profesorii, dacă noul Ordin va fi aplicat pentru toate cadrele didactice sau pentru suplinitorii care deja au predat, mai mulți ani, dar nu au obținut titularizarea.
Proiectul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educației, la secțiunea Transparență decizională. Se pot transmite observații până pe 1 august, pe e-mail - consultare@edu.gov.ro.
Citește pe Antena3.ro
