Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Subiectul a fost adus de Gheorghe Piperea într-o dezbatere cu largă audiență la Antena 3 CNN, care l-a prezentat sub semnul actualității presante. „Nu este vorba despre o teorie a conspirației, ci de o chestiune cât se poate de factuală. Chiar astăzi am citit niște interviuri, luări de poziție, într-o dezbatere care s-a făcut în comun între Banca Central Europeană și Comisia Europeană în vederea trecerii la euro digital!”. Avocatul Piperea explică de ce Euro Digital, adică CBDC, s-ar deosebi fundamental de bani. Nu ar mai fi o intermediere, pentru că totul se centralizează la banca centrală, și, cel mai important, banii „tradiționali” - cash sau în conturi - care sunt instrumente de schimb imprescriptibile, în moneda digitală nu mai au atributul de instrument de schimb, și ar avea o valabilitate temporară. Termenul avansat ar fi de 45 de zile, cum a reținut autorul avertizării din dezbaterea BCE-CE. Acesta face o trimitere și la textul legal din Codul Civil, care spune că în momentul în care s-a constituit un cont bancar, nu mai ești tu proprietar al banilor, ci banca, dar oricând îți poți cere banii înapoi. Lucrul cel mai grav pe care îl anunță avocatul Piperea este că dacă se trece la moneda digitală, banca îți va da numai o parte din banii respectivi. Ca o concluzie a opiniei citate asupra „problemei CBDC”, aflăm că „în momentul în care se renunță la moneda națională, nu doar s-a renunțat la suveranitatea națională, dar se renunță la libertate și la proprietate”.
Cum s-au accelerat plățile digitale
Pentru a înțelege emoțiile pe care le produc avertizările privind „starea banilor”, temerile legate de monede digitale emise de bănci centrale și riscurile asociate, să privim sintetic evoluția separării banului personal de propriul buzunar. Mult timp a persistat o rezistență la introducerea plăților digitale, chiar la tranzacțiile făcute prin transferuri bancare, din conturi. Să nu uităm cum fostul premier Mihai Tudose se ferea de cardul bancar ca de necuratul și respingea plata salariilor prin acest mijloc și folosirea lui în simplele operații de comerț, la magazine. Chiar și cei dominați de mirajul banului fizic au fost obligați să accepte în timpul pandemiei plățile electronice. Carantina a impus ca băncile să sterilizeze banii și bancomatele, iar accesul la ghișee s-a făcut cu restricții. Multe bănci centrale au îndemnat populația să recurgă la plăți digitale și să reducă pe cât posibil plățile în numerar. Dincolo de abordările și punctele de vedere diferite, realitatea arată că după doi ani de pandemie, aceasta a accelerat tranziția către plățile digitale pe scară largă. O situație nouă pentru sistemele bancare, generată de faptul că au apărut și s-au dezvoltat criptomonede ca mijloace de plată, cu o atracție de îmbogățire spectaculoasă, dar riscantă obligă băncile centrale la adaptare. Marile sisteme bancare, care dirijează global fluxurile de bani, sunt prudente, dar privesc fenomenul cu atenție. În ianuarie 2022, Fed - care are rolul de bancă centrală emitentă a dolarului american, a emis un comunicat, care în esență anunță că studiază atent tematica CBDC.
Pisica neagră de după colț
Un articol publicat în 3 octombrie de Leonardo Badea, viceguvernator al Băncii Naționale a României, clarifică momentul în care ne aflăm, în care transformarea digitală nu presupune o abandonare efectivă și imediată a banilor în forma lor clasică. Autorul remarcă faptul că se discută din ce în ce mai mult în acest context despre monedele digitale emise de băncile centrale - CBDC. „Discutăm despre o monedă digitală, care, fără a avea o existență tangibilă, este emisă de o bancă centrală, este garantată și susținută de încrederea băncilor centrale. Este, de fapt, alter ego-ul digital al unei monede fiat (moneda emisă și garantată de banca emitentă) și poartă proprietățile și avantajele monedei fiat, adăugând în același timp privilegiile care însoțesc formatul digital, cum ar fi scăderea costurilor de tranzacție, creșterea vitezei tranzacției, dar și avantajul mult căutat al eficienței transferurilor internaționale. Monedele digitale emise de băncile centrale pot oferi o mai mare securitate sistemelor de plată și pot oferi reducerea costurilor de operare. Moneda electronică nu este altceva decât o monedă preplătită, unitatea de valoare creată și stocată electronic fiind exact suma de monedă fiat pusă la dispoziție de către beneficiar emitentului de monedă electronică”. Altfel spus, o parte predeterminată din banul clasic - fiat - se poate transforma la cererea beneficiarului deponent în ban electronic. Înțelegem din amplul articol semnat de Leonardo Badea că banca centrală analizează ceea ce este de netăgăduit - schimbarea profundă a comportamentului consumatorului, pentru a nu fi surprins de „pisica neagră ascunsă după colț”.
În discuția publică se fac des confuzii între monedele virtuale și monedele electronice. Monedele electronice sunt mijloace de plată emise numai de entități autorizate, fiind general acceptate pentru achiziționarea de bunuri și servicii. În schimb, monedele virtuale - gen bitcoin - pot reprezenta un mijloc de schimb doar dacă sunt acceptate ca atare de cealaltă parte contractantă (un comerciant sau o persoană fizică). Monedele virtuale au regim de circulație nesupravegheat de regulă în UE de băncile centrale, nefiind emise de acestea.
Riscuri în lansarea CBDC
Leonardo Badea, în analiza amplă făcută asupra CBDC, arată că riscurile lansării și introducerii în practică a monedelor electronice nu trebuie trecute cu vederea. Autorul evidențiază că au fost identificate patru categorii de riscuri :
1 Riscuri economice. Ele derivă din faptul că o monedă digitală emisă de o banca centrală în mod liber, necorelat cu dinamica economiei, ar afecta politica monetară, fiind supusă exacerbării riscului inflaționist.
2 Riscuri financiare. Acestea includ riscul cursului de schimb și asociat, riscurile operaționale. Deținerea de volume mari de CBDC și fără costuri semnificative accelerază rulajele de bani.
3 Riscuri cibernetice. Un sistem centralizat de CBDC poate să sufere întreruperi din cauza atacurilor cibernetice, având consecințe de credibilitate și provocând perturbarea tranzacțiilor financiare.
4 Riscuri privind încălcarea drepturilor personale. Dacă sunt proiectate inadecvat, aceste monede electronice au potențial de a fi utilizate ca mijloc de supraveghere și control. Este însă adevărat că identitatea digitală pe care o impun sistemele de securitate este necesară pentru a combate frauda fiscală, spălarea banilor, finanțarea terorismului și a criminalității organizate.
