Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Județul Constanța este unul dintre cele mai bune exemple în implementarea proiectelor, deși timpii de așteptare pentru procedurile de achiziții au fost foarte mari și s-a întârziat cu doi ani implementarea. Vara, când pe litoral ajung peste 1,5 milioane de turiști (1.573.900 de persoane, anul trecut, conform INSS), unele UAT-uri au de procesat de 10 ori mai multe deșeuri, iar pentru a se putea face față volumului, se lucrează în două sau chiar trei schimburi. Reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Dobrogea” (ADI Dobrogea) spun că anul viitor vor ajunge să atingă ținta de 60% pentru reciclare, după finalizarea tuturor licitațiilor din ultimii doi ani, deși media actuală pe țară este de 7%.
Județul Constanța a fost criticat de una dintre firmele care se ocupă cu reciclarea deșeurilor din mase plastice, pentru întârzierea aplicării planurilor stabilite inclusiv prin PNRR. Clean Recicle a lansat o analiză bazată pe datele de la Institutul Național de Statistică, din perioada 2020-2023, arătând că mai ales vara, județul Constanța se îneacă în „Valuri de deșeuri”, pentru că s-ar recicla doar 17,83% din totalul deșeurilor de ambalaje din plastic și metal, la nivelul județului.
Clean Recycle a publicat această analiză, fiind unul dintre primii 5 jucători de pe piața locală a transferului de responsabilitate privind deșeurile de ambalaje (OIREP). Firma preia obligativitatea raportării, colectării și valorificării ambalajelor și deșeurilor din ambalaje puse pe piață de producători și importatori, având peste 700 de clienți, companii care produc și pun pe piață deșeuri de ambalaje, active pe întreg teritoriul României, din domenii precum FMCG și retail, agribusiness, automotive, distribuție, producție industrială, farmaceutice etc.
Proces întârziat de procedurile de achiziții
Colectarea și reciclarea au atins deja într-un procent mult mai mare, în acest moment și de 4 ori peste media la nivel național în privința plasticului. Județul Constanța este și unul dintre cel mai bine organizate în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, pentru că aici s-a constituit Asociația de Dezvoltare Intercomunitară care se ocupă de toate procedurile de achiziții și de implementarea proiectelor cu finanțare europeană, reușind să creeze deja un circuit care funcționează și dă rezultate vizibile.
„Dacă ne referim la reciclarea tuturor deșeurilor, 17% este un procent foarte mare, dacă ne raportăm la media reală pe țară, care nu depășește 7%. În județul Constanța, în acest moment se reciclează circa 11% din volumul total al deșeurilor, dar dacă ne referim la reciclarea incluzând PET-uri, procentul de reciclare depășește deja 40%. Nu are legătură cu PNRR proiectul nostru, ci se finanțează prin POIM (Programul Operațional Infrastructură Mare – n.r.). Se descurcă fiecare cum poate, pentru procedurile de achiziții, unde trebuie să se respecte toate etapele prevăzute de lege. Suntem în faza finală, s-au terminat aproape toate licitațiile și mai sunt doar două la Curtea de Apel. După finalizarea licitațiilor vom avea un sistem integral de management al deșeurilor. Acum suntem în faza de atribuire pe colectare. Curtea de Apel se va pronunța la finalul lunii august. În momentul în care intră în funcțiune stațiile de tratare mecano-biologică, se vor vedea rezultatele”, a explicat, pentru Jurnalul, Adrian Picoiu, directorul executiv al ADI Dobrogea.
Acesta mai spune că anul viitor, județul Constanța va putea atinge ținta de 60% pentru reciclare, astfel reușindu-se evitarea procedurii de infringement. „Noi am demarat procedura de achiziții acum doi ani, dar abia acum finalizăm semnarea contractelor. Trebuie să respectăm toate procedurile. S-a intrat în linie dreaptă, cele două stații le-am atribuit, iar de la 1 septembrie se vor distribui noile pubele și vom face o campanie de conștientizare. Vom avea toată infrastructura necesară pentru a ne atinge țintele. Până acum nu am avut infrastructura. Primul contract l-am semnat pe 23 septembrie anul trecut, al doilea în mai, al treilea în iunie, iar acum semnăm și pentru prima zonă de colectare”, mai explică directorul ADI.
Ambalajele care ajung la RetuRo, un mare avantaj
Procentul de reciclare la RetuRo,ajunge la 90%, conform estimărilor făcute de ADI Dobrogea, dar datele încă nu sunt raportate. Diferența până la 100% vine din ambalajele deteriorate care nu se pot primi la reciclare. Programul RetuRo este cel prin care ambalajele se pot returna la magazine, primindu-se bani pentru fiecare PET dus la reciclare. De când a fost introdus sistemul în România, evoluția situației reciclării a fost pozitivă, chiar dacă încă mai sunt câteva aspecte de îmbunătățit.
Urmează să se stabilească prin lege raportarea datelor RetuRo, pentru a se cunoaște cu precizie nivelul de reciclare, iar prin acest sistem se va elimina pericolul de infringement, pe acest domeniu, de anul viitor, pentru că rezultatele sunt deja foarte apropiate de nivelul stabilit de UE – adică se apropie de 50%, chiar din acest an.
Când sunt turiști și crește foarte mult cantitatea de deșeuri, stațiile de reciclare pot face față volumului, pentru că au fost dimensionate pentru astfel de situații. „La Constanța se triplează cantitatea de deșeuri, în perioada verii, la Eforie crește de 6-7 ori, la fel și la Costinești, iar la Mangalia crește chiar și de 10 ori, cu tot ce se adună din stațiuni. Dar se lucrează în două schimburi, introducem și schimbul 3, dacă e nevoie. La Costinești s-a lucrat și în 3 schimburi, cu pauze de o oră între ele”, a mai explicat directorul executiv al ADI Dobrogea.
Se rezolvă și problema gropilor de gunoi
Prin noile proiecte, care abia acum ajung la finalul procedurilor de achiziții, gunoiul nu mai merge la groapă, ci la stațiile de reciclare, ceea ce înseamnă că se reduce deja riscul de infringement și pentru depozitele de gunoaie. Astfel, România ar putea scăpa de amenzi, dacă aceleași sisteme ar fi funcționale, până în 2025, în toate județele țării.
Normele Uniunii Europene impun țării noastre o obligativitate de reciclare de 40% pentru deșeurile din plastic, de 65% pentru cele din metale feroase, 40% pentru cele din aluminiu și 70% pentru cele din hârtie și carton, iar procentele vor crește în anii următori.
Din 2020, județul Constanța raportează anual o cantitate de peste 300.000 de tone deșeuri colectată de operatorii de salubrizare, iar până anul viitor, cantitatea generată de populație ar putea depăși 340.000 de tone, luând în calcul creșterea numărului de turiști și a deșeurilor produse de aceștia, în sezonul estival. Din această cantitate totală, circa 10% sunt deșeuri din plastic.
Insulele ecologice digitale, în toată țara
În completarea proiectului ADI Dobrogea, implementat la nivel județean, Primăria Constanța mai are un proiect prin care a creat insule ecologice digitalizate pentru colectarea separată a deșeurilor. 14 dintre acestea sunt deja funcționale în oraș, încă de anul trecut. Ecoinsulele funcționează pe baza unei cartele GSM, ceea ce împiedică depozitarea deșeurilor în alte locuri decât cele special amenajate, așa cum au explicat reprezentanții Primăriei Constanța. Autoritățile au anunțat că vor amplasa, până la finalul anului, 275 de insule ecologice pentru colectarea separată a deșeurilor, cu ajutorul fondurilor din PNRR. Astfel de platforme mai există și în alte orașe. Procedura de achiziție pentru acestea este derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Insulele ecologice dispun de containere pentru colectarea deșeurilor pentru toate fracțiile: biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton. Datele sunt agregate și utilizate într-un sistem de monitorizare și raportare. Printre avantajele acestor dispozitive se numără eliminarea în mare proporţie a mirosurilor neplăcute, a vandalizării și a aspectului inestetic pe care actualele platforme îl au. Platformele de colectare selectivă a deșeurilor reprezintă soluția ideală pentru problema gunoiului din comunități, mai ales în zonele turistice și în centrul orașelor.
În cadrul primei runde de achiziții au fost selectați 167 de beneficiari care au solicitat finanțarea a 8.395 de insule ecologice digitalizate, în valoare de 140.104.000 euro, iar alocarea financiară aferentă celei de-a doua runde este repartizată astfel: pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi: 77.979.971,54 euro; pentru insule supraterane cu containere individuale: 31.662.349,22 euro; pentru insule subterane cu containere individuale: 10.383.679,24 euro.
Această subinvestiție sprijină activități sau acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, acțiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administratorii datelor, acțiuni specifice de promovare a investițiilor, precum și pentru promovarea principiului „plătește pentru cât arunci”.
