Jandarmii francezi incearca sa dea o mana de ajutor in cautarea copiilor romani disparuti. Au venit la noi doldora de experienta, si au tinut cursuri de pregatire. Nu politistilor
romani, cu atributii si competente in domeniu, ci jandarmilor. Care nu pot participa nici
la scotociri, daca
nu-i cheama politia...
Antoine Breart de Boisanger e maior in Jandarmeria Franceza si comandant al Companiei Montpellier. Bun profesionist, are experienta in cautarea de persoane disparute: in fiecare saptamana se confrunta cu 2-3 astfel de cazuri. Spune ca in Franta, disparitia unui minor sau a unei persoane cu dizabilitati psihice este un caz grav, alarmant - il numesc ei. Jandarmii francezi se implica la fel de mult si in rezolvarea cazurilor de rapiri parentale (in Franta, ele sunt considerate delict) si in gasirea copiilor fugiti de acasa.
PROBE. Care sunt pasii urmati in Franta, in momentul in care primeste sesizarea unei disparitii? Fiecare sectie de jandarmerie are un ghid practic pentru cautarea persoanelor disparute. Dupa ce e facuta reclamatia privind disparitia, dupa ce sunt completate chestionarele, se trece la sigilarea elementelor susceptibile sa permita o cercetare ADN (periuta de dinti, perie de par, lenjerie deja purtata, ochelari); se cer coordonatele medicului de familie care poate oferi radiografii si documente medicale despre disparut.
Francezii recomanda familiei care reclama disparitia sa nu comunice cu mass-media fara acordul serviciilor de ancheta. I se cere si sa nu apeleze la clarvazatori, vrajitori sau detectivi. Nu se incurajeaza nici oferirea de recompense financiare pentru gasirea celui disparut.
Nici in procedurile din Franta nu sunt prevazute termene orare precise, insa acolo nu exista o perioada de asteptare pentru debutul operatiunilor. "In cazul unui copil de 10 ani, chiar daca poate fi vorba de o fuga de acasa, jandarmul trebuie sa inceapa imediat investigatiile", spune maiorul Antoine Breart de Boisanger.
SCOTOCIRI. Primul pas este conservarea zonei din care a disparut copilul, pentru pastrarea indiciilor. Din primele ore, daca circumstantele cer, jandarmii francezi incep operatiunile de scotocire. Pot apela la avioane, elicoptere cu termoiviziune, dar si la biciclete, cai sau motociclete pentru
teren accidentat. Zona ce urmeaza a fi scotocita e parcelata, iar cautarile se fac dupa o harta de lucru. Fiecare grup de cautare e condus de un jandarm desemnat care intocmeste apoi raportul de activitate. Pentru a investiga in curtile invecinate, francezii nu au nevoie de mandat de perchezitie, e de ajuns doar acordul verbal al proprietarului.
E necesar ca investigarea zonelor invecinate sa inceapa imediat si sa se desfasoare in timp: jandarmii francezi recomanda anchetatorilor sa se intoarca la locul disparitiei, exact la ora cand s-a petrecut, pentru a vedea care sunt persoanele care trec in mod regulat pe acolo. Pot obtine noi indicii si declaratii.
CAINII DE URMA. Jandarmii apeleaza la ei inca din primele momente ale scotocirii. De cele mai multe ori, cainii sunt adusi la fata locului rapid, cu elicopterul. Exista factori care favorizeaza interventia cainilor de urma: o temperatura scazuta; un grad de umiditate scazut, chiciura sau strat subtire de zapada; un teren ud si/sau umezit; calitatea probei care i se da cainelui; pedigree-ul acestuia (rasa, alimentatie, oboseala) si profesionalismul instructorului sau. Factorii defavorabili pentru folosirea cainelui de urma sunt: o temperatura ridicata; precipitatii (ploi mari, furtuni, zapada); un teren dur si foarte uscat (nisip, pietre, stancos, strada); apropierea unei linii de mare tensiune; prezenta unui alt animal; vechimea urmei; o traiectorie de cautare sinuoasa si cu multe obstacole. Cainii de cadavru pot fi scosi pe teren in maximum trei saptamani dupa disparitie. Singurul factor care le anuleaza simturile este inghetul foarte puternic. In Franta exista 300 de echipe chinologice, dar si caini antrenati numai pentru cautare de urme de sange uman.
RELATIA CU PRESA. In Franta se recomanda iesirea la rampa a celor responsabili cu anchetarea unui caz de disparitie, pentru linistirea opiniei publice. O alta regula de comunicare cu mass-media este protectia minorilor. "Dar daca interesul copilului primeaza, explica maiorul francez, se poate difuza fotografia chiar si fara acordul parintilor." Din 28 februarie 2006, in Franta functioneaza conventia "Alerta de Rapire", inspirata dupa modelul american si canadian "Amber Alert". Ea se declanseaza doar in cazurile in care exista indicii, in primele trei ore de la disparitia copilului, ca el ar fi fost rapit. Fotografiile si semnalmentele lui sunt difuzate, din 15 in 15 minute in urmatoarele trei ore, pe toate posturile de televiziune si radio, pe panourile publicitare stradale, prin mesaje SMS.
In Franta, jandarmii se ocupa de cautari persoane disparute. In Romania, intre Jandarmerie si IGPR exista incheiat, pe acest domeniu, un protocol de colaborare, care stipuleaza ca, atunci cand e nevoie, in operatiunile de scotocire poate fi solicitata si prezenta jandarmilor.
FETITA RAPITA, GASITA IN VIATA IN MAI PUTIN DE 24 DE ORE
|
|
FORTE. Pentru caz au fost mobilizati 250 de jandarmi. |
Marti, 10 februarie 2004, orasul francez Jarnac, departamentul Charente. Fanny L. (9 ani) se juca in fata casei.
17:40 - fetita este rapita. Martor la rapire, o vecina vede autoturismul din care a coborat un tanar, care a luat copila pe sus si a bagat-o in portbagaj. Femeia a notat numarul masinii.
17:42 - Jandarmeria a fost sesizata.
17:45 - s-a declansat cautarea masinii pe strazi, in evidentele Jandarmeriei si ale Politiei. S-a aflat ca ea era furata.
17:50 - a fost instiintat procurorul republicii, iar comandantul departamentului de Jandarmi din Charente preia comanda operatiunilor.
18:00 - sectia de cercetare penala cu laboratorul criminalistic ajung la locul rapirii.
18:15 - un dispozitiv de control si cercetare operationala se afla la fata locului;
19:00 - incepe ancheta judiciara la comandamentul organizat la primarie.
20:00 - procurorul republicii informeaza mass-media. La aceeasi ora, doua elicoptere plus doua echipaje canine ajung la fata locului. Cautarile continua toata noaptea. A doua zi, 11 februarie 2004:
7:00 - 250 de jandarmi sunt angajati in cautari
7:45 - masina este descoperita la aproximativ 5 km de la locul rapirii, pe un camp.
8:40 - dupa descrierea unei femei asupra careia la 9 februarie avusese loc o tentativa de rapire in aceleasi conditii (aceeasi descriere a masinii), se face portretul robot al suspectului.
8:45 - jandarmii au sesizat in zona operativa un individ care, desi era cunoscut ca "dubios", incerca sa se strecoare intr-un loc ticsit de forte de ordine, parand ca se intereseaza de mersul anchetei. Chipul lui semana cu portretul robot al suspectului.
9:00 - suspectul este arestat in locuinta sa, aflata la mai putin de 1 km de locul in care fusese gasita masina. In locuinta se gasesc haine care corespund descrierii facute de martorii rapirii. Dupa sapte ore de la arestare, suspectul marturiseste rapirea fetitei si indica locul in care a sechestrat-o
16:30 - fetita este gasita la 20 km de casa, intr-o cariera, ascunsa sub niste butuci si traverse de cale ferata. Violata, dar in viata. Rapitorul a fost condamnat la 30 de ani de inchisoare. (Paula Tudor)
|
ARHIVE
|
In baza de date al Ministerului de Interne al Frantei exista 14 cazuri inca nerezolvate de copii disparuti.
Unii dintre ei au disparut acum zece ani. Considerate cazuri grave, fotografiile acestor copii (de la data disparitiei, dar si de acum, variante "imbatranite" printr-un program de calculator) sunt afisate la fiecare sectie de politie si jandarmerie.
In Romania, pentru toti acesti copii, care imbatranesc in arhivele politiei ar fi necesare toate geamurile sectiilor, plus parbrizele masinilor de politie. In baza de date a Jurnalului National, realizata cu sprijinul Inspectoratelor Judetene de Politie din intreaga tara (mai putin Bucuresti), exista in acest moment 90 de cazuri mai vechi de 2 ani.
Copii disparuti care, practic, au sanse mici sa mai fie gasiti vreodata. Cel mai vechi caz nerezolvat, disparitia unui baietel de 5 ani, dateaza din 1986.
Alte doua cazuri sunt din 1988 si inca trei din 1989. 20 dintre copiii inca negasiti aveau, la data disparitiei, pana in sapte ani, 28 de copii - intre 8 si 12 ani, iar 42 - intre 13 si 17 ani.
Jandarmii francezi sustin ca, in cazul unei disparitii de copil, primele 48 de ore sunt decisive. FBI-ul, mai prevazator, recomanda o viteza de reactie maxima in primele 24 de ore.
Puteti calcula ce viteza de reactie are un politist roman care cauta un copil la 20 de ani de la disparitia sa?
|