Copiii, averea cea mai de pret a tiganilor

Problemele demografice nu au a-juns in zonele unde traditia si cre-dinta reprezinta valori ale comuni-tatii, iar oamenii castiga bani din munca in strainatate. In satele de capsunari copiii re-prezinta o treime dintre locuitori, iar in comunitatile tiganesti cu cat ai mai multi urmasi, cu atat esti mai respectat. Cititi si: Comuna in care plozii cresc pre-cum capsunile

Traditia tiganeasca spune ca o familie numerosa iti poate asigura o pozitie sociala puternica in cadrul comunitatii. Tinerii se casatoresc de la varste fragede, iar aparitia pe lume a copiilor asigura proaspetei familii un rol important in comunitate.

In comunitatea rroma, indiferent de breasla din care face parte, traditia este la loc de cinste. "Rromii au copii multi in primul rand datorita traditiei. Copiii reprezinta averea lor, le asigura un neam cat mai mare si implicit o putere in cadrul comunitatii. Alaturi de traditie gasim nivelul scazut de educatie si cultura", a spus Gheorghe Raducanu, fost consilier pe problemele rromilor al fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu. "Cauzele care determina femeile rrome sa faca mai multi copii decat gajiii (n.r. - romanii in limba rromani) sunt multiple. Pe primul loc este cultura si traditia accentuata si dupa aceea lipsa de educatie sau de informatie. Multi tigani nu stiu ca au drepturi ca si majoritarii si ca alocatia sau ajutorul social nu trebuie sa fie singura lor sursa de venit. In plus, femeile rrome nu au incredere in fortele proprii", spune Dana Varga, secretarul personal pe probleme de rromi al premierului Calin Popescu Tariceanu.

MOTIVE. O familie numeroasa este si echivalentul realizarii in plan personal. "Copiii reprezinta cea mai sigura si licita avere, adica bogatia spirituala, incomparabil, mai valoroasa decat bogatia materiala", spune Gheorghe Raducanu. El spune ca desi nu este mentionat printre cei mai bogati oameni din tara, se considera unul dintre cei mai bogati oameni din lume, pentru ca are sapte copii. "Al doilea factor important in discutia cu privire la numarul mare de copii rromi este faptul ca nu este ceva specific numai romilor dar si altor culturi traditionale din tara si din Europa. Acesta ar fi exemplul femeii taranci din Romania sau al familiilor de origine turca din Europa de Vest, sau al familiilor franceze din clasa medie, iar exemplele ar putea continua", a spus Nicoleta Bitu.

TRADITIE VERSUS CONTRACEPTIE. Desi suntem in secolul al XX-lea inca mai sunt familii de rromi care se ghideaza dupa principii foarte invechite. "Cand copilul implineste zece ani, trebuie sa ma duc sa ii caut sotie. E un sistem inchis in care trebuie sa intervenim pentru ca suntem in secolul in care suntem, in anul in care suntem, iar Europa bate la usa", a explicat Dana Varga. "Noi nu facem scoala sa invatam limba rromani. Mi-a dat mama natura minte de la Dumnezeu sa pot invata doua limbi de mica, fara nici o scoala speciala", a spus Dana Varga.

"Accesul la informatie si la serviciile de sanatate influenteaza in mare masura numarul de copii precum si sanatatea reproducerii la toate categoriile de populatie. Daca luam in considerare accesul limitat la aceste doua tipuri de servicii al unui segment al femeilor rrome, putem spune ca acestea joaca un rol foarte important", a spus Nicoleta Bitu, consultant pe probleme rrome la Institutul pentru o Societate Deschisa. Atat femeile cat si barbatii rromi au impresia ca metodele de contraceptie trebuie folosite doar atunci cand calci stramb. "Sigur ca stiu de existenta metodelor de contraceptie. Au fost programe derulate de autoritatile locale, cu mediatorii sanitari, dar in unele zone au avut succes in altele nu", a spus Dana Varga. Vorbind despre metodele de contraceptie, Raducanu este de parere ca rromii au evoluat o data cu romanii si cunosc la fel de bine aceste metode. "Rromii au impresia ca acasa e rusine sa apeleze la metodele de contraceptie", a declarat Dana Varga. Pentru a stopa intr-un fel natalitatea din randul rromilor ar trebui ca medicii sa explice femeilor rrome ce inseamna exact cresterea unui copil. "Cand ajunge tiganca la spital, dupa ce da nastere celui de-al doilea sau al treilea copil, sa ii explice medicul ca ar trebui sa nu mai faca. Sa ii explice care sunt avantajele metodelor de contraceptie", a explicat Dana Varga.

DISCRIMINARE. "Ceea ce ma ingrijoreaza este tineretul din ziua de astazi. Ar trebui sa se faca o campanie despre educatie sexuala, atat in randul rromilor cat si a romanilor. Femeile rrome nu si-au castigat increderea in ele, barbatii inca sunt sefi. Am remarcat ca uscaturile noastre sunt scoase in evidenta, iar ale majoritarilor sunt tinute deoparte. De aici modul in care ne privesc majoritarii", a declarat Dana Varga. "Eu ma bazez pe tineretul rrom. Acum sunt alte posibilitati fata de cum era pe timpuri. Tinerii nu realizeaza ca nu trebuie sa se ascunda sub fusta gajiilor. Tinerii din zilele noastre ar trebui sa mearga la scoala, sa faca ceva pentru neamul nostru", spune consilierul premierului.

GREUTATI. Principalele probleme cu care se confrunta rromii sunt integrarea in societate, nivelul de trai scazut din familiile de rromi, lipsa educatiei, gradul ridicat al infractionalitatii. "Rromii nu au probleme cu privire la integrarea lor in societate. Din punctul meu de vedere romii sunt integrati in societatea romaneasca la fel ca si majoritarii. Mananca la fel ca romanii, se cearta ca romanii, se imbraca la fel, si fura chiar mai putin decat romanii", a explicat Gheorghe Raducanu. "Apropo de furat: stiti de ce romii care traiesc in Suedia, Norvegia, Spania sau Franta sunt mai civilizati, mai educati si nu fura ca cei din Romania? Pentru ca asa au invatat de la popoarele lor", a spus Raducanu. Rezolvarea problemelor trebuie sa se realizeze cat mai repede deoarece Uniunea Europeana a atentionat Romania cu privire la problemele minoritatilor, integrarea fiind conditionata de rezolvarea tuturor problemelor acestora.

DIN PALATUL PARINTESC LA PALATUL VICTORIA

Pentru a realiza ceva in viata asta trebuie sa ai foarte multa ambitie. "Pentru mine nici o usa nu ramane inchisa", spune Dana Varga (foto). "Eu am avut noroc de parinti instariti, desi am crescut insa langa saraci. Ceream acasa sa-mi puna trei felii de paine sa pot da si colegilor mei de clasa. Am avut o copilarie frumoasa dar vazand cata saracie era in jurul meu, m-a ambitionat sa invat, sa fac ceva pentru rromii din Romania", a spus Dana Varga. Spre deosebire de Dana Varga, Raducanu nu a avut o copilarie de povestit. "Am 55 de ani, am copilarit in caruta intre palatul Cotroceni si Gara Basarab. Mama mi-a spus ca dupa ce m-a nascut, la vreo doua trei saptamani, impreuna cu mai multi tigani din neamul nostru am venit la Leu. Este vorba de statuia Leu situata langa Palatul Cotroceni, pe vremea aceea la margine de Bucuresti. Acolo era locul nostru cand veneam la Bucuresti. Cand ploua dormeam pe peronul Garii Regale, iar cateodata, cand se intampla sa ne goneasca militienii, mergeam in Gara Basarab. Aici, ne urcam in vagoanele de marfa in triaj. Erau zile in care ne trezeam la circa 30-50 de kilometri de Bucuresti deoarece vagoanele erau atasate la diferite trenuri", a explicat Raducanu Gheorghe. Viata grea l-a ambitionat. "Un lucru este cert, dupa 50 de ani, mai precis in 2001 m-am intors la Cotroceni, de data aceasta nu la statuia Leu ci in Palatul Cotroceni, fiind numit consilier al presedintelui Romaniei Ion Iliescu pe probleme de minoritati.

STATISTICI

"In Romania sunt aproximativ 2,5 milioane de rromi raspanditi in o mie de localitati, iar peste 15% din populatia care traieste sub gradul de saracie admis este formata din rromi, reprezentand peste jumatate din totalul lor", a declarat Nicolae Paun, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale din Camera Deputatilor. Peste 500.000 de rromi nu au acte de identitate pentru ca nu pot face dovada unei locuinte. Conform unui studiu realizat de un grup de studenti rromi, jumatate dintre copiii rromi cu varste intre o luna si trei ani nu are medic pediatru, 40% dintre elevii rromi abandoneaza scoala, iar 25% nu o pot frecventa pentru ca nu au acte. Peste 50% din rromi stau in zone care nu beneficiaza de apa potabila si energie electrica, iar peste 60% sunt marginalizati social.

EDUCATIE

Unele familii de rromi cu copiii multi si venituri foarte mici nu-si permit sa-si trimita copii la scoala. "Am fost sa-mi inscriu copilul la scoala, dar cand am auzit cate trebuie sa-i cumpar am renuntat. Noi nu avem bani de paine de pe o zi pe alta, dar sa dau nu stiu cate sute de mii pe caiete, carti, uniforma, fondul scolii si toate cate a zis fata de la inscrieri. Mai bine il tin acasa si il invat eu cat pot", a declarat Tanase Gina, mama a doi copii minori.