x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Copilăria la români

4
Autor: Cristina Diac 01 Iun 2008 - 00:00
Copilăria la români


Despre copiii şi copilăria de altădată am vorbit cu domnul Adrian Majuru, autor al cărţii “Copilăria la români. Schiţe şi tablouri cu prunci, şcolari şi adolescenţi”, apărută la Editura Compania.

Despre copiii şi copilăria de altădată am vorbit cu domnul Adrian Majuru, autor al cărţii “Copilăria la români. Schiţe şi tablouri cu prunci, şcolari şi adolescenţi”, apărută la Editura Compania.


► Jurnalul Naţional: Cînd apare în societatea românească preocuparea pentru copil şi drepturile sale?

Adrian Majuru: Preocuparea faţă de copii, recunoaşterea şi respectarea drepturilor lor sînt prezente încă din vremea pravilelor medievale. Cel puţin pentru Muntenia, Pravila de la Govora şi Îndreptarea Legii conţineau glave (capitole) referitoare la obligaţiile părinţilor faţă de copiii lor, dar şi la obligaţiile copiilor deveniţi adulţi faţă de părinţii lor bătrîni. Existau şi pedepse pentru părinţii care-şi neglijau copiii. Trimiterea lor la cerşit şi împingerea către preacurvie erau aspru pedepsite. Tatăl sau fratele mai mare care-şi obliga fiica sau sora să se prostitueze era pedepsit prin decapitare. Dacă mama făcea acest lucru era iertată doar dacă era văduvă şi neputincioasă şi dovedea că sărăcia a împins-o către această afacere murdară. De asemenea, existau pedepse şi pentru copiii care nu-şi respectau părinţii sau nu îi întreţineau la batrîneţe. Pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, copiii neascultători, în general adolescenţi, erau închişi vremelnic prin mănăstiri pe cheltuiala părinţilor. Chiar şi Principele Carol, viitorul Rege Carol al II-lea, a primit o astfel de pedeapsă după desfacerea căsătoriei sale cu Zizi Lambrino. Privind protecţia copilului, avem la 1883 societatea “Obolul”, ce se ocupa de copiii săraci, care nu puteau fi crescuţi de părinţii lor. Societatea nu avea un adăpost al ei, ci întreţinea copiii pînă la 14 ani. Fondurile proveneau din cotizaţii, chete, serbări. Abia la 1910 se fiinţa “Societatea de Pediatrie şi protecţiune a primei copilării” de către profesorul N. Thomescu, lui datorindu-i-se şi prima consultaţie de copii făcută la Spitalul de Copii din Bucureşti, consultaţie care nu a fost viabilă, din cauza lipsei de mijloace şi de condiţiuni prielnice. Societatea românească, din perspectiva preocupării pentru copil şi drepturile sale, a preluat şi adaptat destul de tîrziu reglementările moderne în domeniu. Abia în timpul domniei lui Cuza prin noul Cod Civil, copilul din flori capătă drepturi egale cu ale copilului născut în interiorul căsătoriei.

 

“Grădini de copii”

 

► Cînd apar grădiniţele şi ce răspîndire au avut ele pînă la al doilea război mondial?

Prima creşă din Bucureşti a fost înfiinţată în 1892, de Manufactura de Tutun, unde lucrătoresele puteau lăsa copiii pe timpul programului. În 1897 era fiinţat “Leagănul Sf. Ecaterina”, creşă pentru creşterea copiilor nou-născuţi, săraci, pînă la 3 ani. Ei erau primiţi cu mama lor, care îşi lua obligaţia de a alăpta şi un alt copil. Cea mai veche grădină de copii din Bucureşti este cea din Strada Puţul-cu-Plopi, instituită de o asociaţiune de dame filantropice în anul 1873, înzestrată de Fr. Hötsch cu o casă în anul 1875, trecută în anul 1896 în administraţiunea comunităţii luterane şi condusă de diaconise; avea cantină şcolară şi era frecventată de 125 de copii. Apoi vine şcoala Froebeliană a Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, creată de Barbu Constatinescu, împreună cu Societatea Română pentru Grădini de Copii din Bucureşti în anul 1881, aşezată la început în localul de la Sf. Ecaterina al Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român, apoi în localul propriu din Strada Eroului, sub administraţia Societăţii pentru Învăţătura Poporului Român şi subvenţionată de Primărie şi de administraţia Aşezămintelor “Domniţa Bălaşa”; grădina de copii de la Gara de Nord, deschisă în anul 1889, pentru copii lucrătorilor din atelierele gării; grădina de copii fundată în anul 1890 de Luisa I. Nemţu; Şcoala Froebeliană a călugăriţelor Institutului catolic Sfînta Maria şi mai multe şcoli froebeliane israelite. Dr Felix recunoaşte faptul că, la vremea sa, grădiniţelor de copii nu li s-a oferit atenţia legislativă. Reglementarea lor a fost propusă de Spiru Haret şi Dimitrie Sturza în proiectul de lege şcolară din anul 1886 sau de Petru Poni în proiectul său din 1891, pentru ca apoi să figureze în legea asupra învăţămîntului primar şi normal primar din anul 1896. Doar Regulamentul şcolilor private din anul 1896 se ocupă mai pe larg de grădina de copii, o defineşte ca stabiliment de primă educaţiune, în care copiii de ambele sexe primesc în comun îngrijirile reclamate de dezvoltarea lor fizică, intelectuală şi morală. Pe teritoriul vechiului regat al României, la sfîrşitul secolului al XIX-lea, au funcţionat 27 de grădiniţe de copii cu 861 elevi, iar în anul şcolar 1899-1900, 28 cu 866 de copii. În primii zece ani ai secolului al XX-lea, societatea românească simţea nevoia reglementării oficiale, pentru toţi copiii României, a şansei de a absolvi cei doi-trei ani pregătitori şcolii. Prima reglementare pentru grădiniţe a fost în Legea şcoalelor de copii mici din 12 iunie 1909, iar mai tîrziu, la 5 noiembrie 1910, era publicat în Monitorul Oficial, Regulamentul pentru administrarea interioară a şcoalelor de copii mici (grădini de copii mici). Potrivit acestei “reglementări”, învăţămîntul preşcolar era gratuit, primindu-se copii de ambele sexe de la vîrsta de 4 ani împliniţi pînă la 7 ani sau pînă la înscrierea în clasele primare. Frecventarea grădinilor de copii era obligatorie pentru copii de 6 ani. Înscrierile se făceau în august, dosarul cuprinzînd actul de naştere şi de vaccinare. Din nefericire, în privinţa copiilor infirmi, adică: idioţi, surdomuţi şi orbi, precum şi cei bolnavi de boli contagioase, nu puteau fi primiţi în grădiniţe. Se recomanda totuşi ca refuzul lor să se facă însă cu cea mai mare blîndeţe.

► Ce variante stăteau la dispoziţia unui părinte din mediul urban care dorea să-şi dea copilul la şcoală? Dar din mediul rural?

În satele româneşti primele patru clase primare erau finalizate cu destule sincope, cauzate de lucrul cîmpului. Părinţii, din rapoartele învăţătorilor de la 1906, nu vedeau cu ochi buni şcoala şi educaţia, deoarece aveau nevoie de copiii lor la treburile gospodăriei. Aceasta era prioritatea. În mediul urban, inclusiv cel provincial, priorităţile unei familii erau mult diferite. Meseriile liberale presupuneau dobîndirea unor cunoştinte tehnice, cît mai variate. La oraş existau şcolile de arte şi meserii, care pregăteau de la strungari şi electricieni la institutoare şi croitorese. Apoi, cel puţin pentru Muntenia, exista şi Eforia şcolilor Civile, o instituţie alta decît ministerul de resort, care patrona o serie de şcoli şi oferea burse elevilor cu rezultate bune,dar care proveneau din medii sociale paupere. Din mediul rural, pînă în anii ’20, puţini copii ajungeau la gimnaziu, la oraş, într-un internat. De obicei, copiii primarului, învăţătorului, notarului, preotului sau ai unor gospodari mai înstăriţi. După primul război mondial a început o politică de stat, pentru a oferi mai multe şanse de pregătire superioară copiilor veniţi din satele României.

Joaca pe maidan

► Copiii de astăzi aproape că nu mai concep lumea fără calculator, internet, mp3 player, McDonald’s. Cum îşi putea petrece timpul liber un copil de la începutul secolului al XX-lea?

Precum şi astăzi, în funcţie de posibilităţile mediului social în care se naşte şi în funcţie de alternativele pe care i le oferă societatea. Pentru cei din mediul rural, în mare parte, nu exista timp liber. Exceptînd sărbătorile comunităţii şi cele prilejuite de aniversările familiei. Timpul liber, aşa cum îl ştim, aparţine oraşului, mediului urban. A existat însă un numitor comun pentru majoritatea copiilor care s-au născut în acest secol al XX-lea: maidanul. Copiii periferiilor de la 1900 foloseau maidanul pentru jocul lor preferat numit “Cavalerul refuzat”, aşa cum, după 80 de ani, maidanele dintre blocuri erau căutate pentru alte jocuri precum “lapte-gros”.

► V-ar fi plăcut să fiţi copil în perioada despre care scrieţi?

Se spune că în Balcani “nu-i întrece nimeni pe îngeri la iuţeală” De ce i-ar păsa unui “înger” unde se naşte? Chiar dacă destinul este locul şi momentul în care te naşti. Asta afli mult mai tîrziu. Cînd te descoperi trăind în această sintagmă ai trecut de pragul maturităţii. Aşadar, indiferent de copilăria consumată în istorie, trezirea la realitate este similară pretutindeni. Este suficient să te bucuri de copilăria hărăzită fără să o mai jinduieşti pe a altuia.

Citeşte mai multe despre:   special,   anul,   copii,   copiii,   societatea

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela

Cavalerii de Interne: medalii pentru eroism la ușa lui Vela
Galerie Foto Decoraţiile importante ale României au devenit simple recompense de serviciu la Interne. Ca un fel de prime, ordinele şi medaliile – decernate cu ocazia Zilei Naţionale - au fost împărţite „sub patronajul”...

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”

„Suntem sclavii unor partide care stau drepți în fața unor stăpâni de dincolo de hotarele țării”
Galerie Foto   Continuăm mărturisirile-document ale scriitorului Dinu Săraru, cu prilejul lansării împreună cu Jurnalul a unei trilogii de excepție, „Dragostea și Revoluția”. Autorul ne dezvăluie povestea...

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria

Contract secret al SRI cu armament individual, de la consilierul lui Glock, consul al României în Austria
Galerie Foto Armurierul oficial al producătorului de arme austriac Glock a primit, la jumătatea lunii trecute, de la SRI, un contract de aproximativ zece milioane de euro cu TVA, pentru livrarea unor produse catalogate ca fiind...

„Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”

 „Trebuia să arăt lumii împrejurările în care viața umană, adevărată, e călcată în picioare în universul acesta socialist”
Galerie Foto Cuvintele se țes firesc, vorba îi e apăsată. Poveștile se derulează cu emoție nedisimulată. Ai sentimentul că îl poți asculta o viață, fără plictis. Chiar așa, să-l ascultăm cât ne mai putem...

Ochiului îi place mult lumina

Ochiului îi place mult lumina
Nu degeaba românul a născut zicerea „mi-e dragă ca lumina ochilor”. Ochii sunt cel mai frumos cadou pe care Dumnezeirea l-a dăruit omului. Despre problemele ochilor, dar și despre ochelari și necesitatea...

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO

Băsescu: Coincidența închiderii dosarului „EADS”, retragerea contracandidaților și numirea lui Kovesi la EPPO
Galerie Foto Traian Băsescu, fost protector al Laurei Codruța Kovesi, cel care a numit-o de trei ori la vârful parchetelor din România, susține că este o legătură între clasarea dosarului”EADS” de către DNA, retragerea...

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...
Serviciul de email marketing furnizat de