Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Câmpina și alte 13 localități din Prahova au rămas fără apă potabilă, din cauza turbidității apei din Barajul Paltinu, după ce viiturile produse în urma ploilor din ultima săptămână au dus la transformarea apei de la Stația de Tratare a Apei Voila într-o mocirlă. Problema a apărut într-un context defavorabil, dar care putea fi evitat: golirea barajului a început în vară, cu scopul de a se face reparațiile necesare, dar nu s-a luat niciun fel de măsură pentru asigurarea apei pentru populație, în caz de viitură. Orice analist ar fi sesizat pericolul ca peste 100.000 de oameni să rămână fără apă potabilă, pe termen lung. Ba chiar au existat comentarii pe rețelele de socializare, în legătură cu acest evident pericol, însă autoritățile le-au etichetat imediat ca „fake news” și „dezinformare”, până s-a produs inevitabilul: de o săptămână, oamenii cară apă cu bidoane, pentru a supraviețui, inclusiv în orașele afectate. Singura localitate care are apă este comuna Cornu, unde primarul a creat două bazine de apă potabilă, asigurând rezerva necesară, în caz de sistare a furnizării de la Voila.
Atât autoritățile locale din Prahova, cât și Ministerul Mediului sunt direct responsabile pentru dezastrul din aceste zile: peste 100.000 de oameni stau la cozi pentru a lua apă în bidoane pe care mulți trebuie să le care pe distanțe lungi, apoi să le urce pe scări, până în locuințe. Cei mai afectați sunt vârstnicii, mai ales cei singuri.
Câmpina este acum un oraș al cozilor la sursele de apă – potabilă sau nu, pentru că mulți localnici preferă să se alimenteze măcar cu apă pentru toaletă și pentru spălat, din surse declarate nesigure. Cei care locuiesc de o viață la Câmpina știu și câteva izvoare pe care le consideră sigure, deși nu au avut timp să facă analiza apei. Mulți spun că riscă să folosească apa din aceste izvoare, cel mai cunoscut fiind chiar aproape de centrul orașului, deși autoritățile au avertizat că apa nu este potabilă.
„Aici s-au scurs ape menajere, dar înainte de a se face canalizarea. Acum nu se mai scurg dejecții și a trecut mult timp. Noi credem că apa e bună, pentru că era bună și înainte”, ne spune o bătrână care a parcurs peste 2 kilometri, pe jos, cu bidoane de plastic în ambele mâini. Femeia e pregătită să care peste 30 de litri de apă în fiecare zi, de la izvor până acasă, pentru a putea supraviețui. La fel sunt peste 100.000 de localnici din zona alimentată de la Voila.
Pompierii alimentează de mai multe ori pe zi cisterne cu apă plasate în localitățile afectate, unde oamenii vin să se alimenteze, fiecare cum poate. Cei care au mașini sunt avantajați, pentru că nu trebuie să care zeci de kilograme, pe distanțe lungi. Unii au cărucioare, dar trebuie să facă zilnic mai multe drumuri până la cozile care se formează permanent la sursele de apă. Iar uneori trebuie să aștepte până când cisternele sunt umplute din nou de mașinile pompierilor, pentru că se alimentează toate localitățile afectate, simultan.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a cerut reluarea alimentării rețelelor de apă din aceste localități, dar acest lucru nu este posibil, pentru că la stația de tratare de la Voila ajunge mâl, în loc de apă. Luni seara, ministrul a convocat o ședință de urgență cu reprezentanții administrațiilor locale, la Paltinu, dar nu a participat.
Pe 8 decembrie s-ar putea relua furnizarea
Vestea bună pentru oamenii din localitățile afectate de sistarea furnizării apei este că problema nu va dura peste 6 luni – așa cum au fost greșit informați -, ci s-ar putea rezolva în următoarele zile. Primarii și specialiștii instituțiilor care se ocupă de gestionarea apei din Prahova au reușit să găsească soluția optimă pentru reluarea furnizării apei, de la începutul săptămâna viitoare, dacă bazinul de la Paltinu se va umple cu o cantitate minimă de apă. Până atunci se poate face și informarea corectă a populației, în cazul în care apa furnizată va fi doar pentru spălat, până la remedierea totală a situației.
Nivelul apei din Barajul Paltinu ar trebui să ajungă la cel puțin 626 de metri pentru a se putea relua furnizarea. Acesta este calculul făcut de grupul de lucru convocat de ministrul Diana Buzoianu, luni seara. Specialiștii au luat în calcul și procesul tehnologic necesar pentru tratarea apei, care presupune câteva zile de la atingerea nivelului minim până la reluarea furnizării, iar prima zi în care ar putea ajunge apa la populație ar fi luni, 8 decembrie.
Este nevoie de toate procedurile necesare pentru a se putea introduce din nou apa în rețea, nu doar din cauza contaminării cu metale și bacterii periculoase, ci și pentru că s-a produs colmatarea, iar mâlul ar bloca toate conductele, dacă s-ar încerca reluarea furnizării înainte de eliminarea acestei probleme. Autoritățile locale spun că ministrul Mediului a cerut reluarea furnizării în condițiile actuale din cauză că Diana Buzoianu a fost greșit informată, în această privință.
Bogdan Chiţescu, directorul general al Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ Prahova), a explicat, inițial, că nu își asumă riscul ca locuitorii să se îmbolnăvească, în urma unei eventuale decizii de reluare a furnizării apei contaminate. Directorul ESZ Prahova a explicat că dacă s-ar furniza doar apă menajeră, ar ajunge la populație o apă netratată corespunzător, cu riscul să conțină metale, un surplus de aluminiu, sedimente, bacterii, cum ar fi Clostridium, iar până nu se elimină acest pericol, apa nu poate fi furnizată.
Pe de altă parte, observațiile ministrului Diana Buzoianu despre nevoia de a se găsi alternative pentru a se evita astfel de situații pe viitor sunt corecte: dacă primarii din toate localitățile afectate acum de problema sistării furnizării apei ar fi procedat la fel ca edilul de la Cornu, problema nu ar fi existat.
„Pentru următoarele luni, ca să fie evitat un episod similar, autoritățile de la nivel local și de la nivel central trebuie să identifice împreună alternative de surse de apă și crescute rezervele locale de apă”, a scris pe Facebook ministrul Mediului.
Cel mai bun model de bune practici e chiar în zonă
La Barajul Paltinu s-a luat decizia scoaterii apei pentru a se rezolva unele probleme tehnice, dar acum s-a luat decizia reumplerii lacului de acumulare pentru a se rezolva mai întâi problema alimentării populației din zona afectată, cu riscul asumat pe care îl presupune întârzierea intervențiilor tehnice, procedura urmând să fie reluată ulterior.
Până atunci, autoritățile locale ar putea măcar încerca să construiască bazine locale de stocare a apei pentru populație, așa cum a făcut doar primarul comunei Cornu – singura localitate unde nu sunt probleme în alimentarea cu apă a populației, deși alimentarea se face tot de la Voila.
„Am făcut două rezervoare. Primul a fost construit acum 36 de ani, iar al doilea, acum 6 ani. Am avut nevoie și noi să umplem bazinul, să-l spălăm și să clorurăm, proceduri pentru care am oprit furnizarea apei, pe timpul lucrărilor, de două ori, câte două zile, dar a fost necesar, pentru a ne asigura că locuitorii comunei Cornu vor avea apă potabilă, chiar și în cazul unei avarii cum este cea de acum. Capacitatea celor două bazine poate asigura tot necesarul de apă în comuna Cornu, pentru o săptămână”, a explicat, pentru Jurnalul, primarul comunei Cornu, Cornel Nanu.
„La Cornu, de 36 de ani, de când am venit la conducerea Primăriei, prioritatea mea a fost asigurarea alimentării cu apă, deoarece nu erau alimentate decât trei blocuri. În prima fază am rezolvat problema prin contribuția cetățenilor, când și-a băgat fiecare conducte de apă, apoi au apărut fondurile de preaderare la UE și am accesat tot ce s-a putut accesa. Astăzi avem 40 de kilometri de conducte de apă. Nu mai există străduță sau alee fără apă. Toate gospodăriile din Cornu au apă. La un moment dat a apărut necesitatea de a mări capacitatea de stocare a apei și am mărit-o la primul bazin cu o capacitate de 300 de metri cubi, apoi am făcut al doilea bazin, cu o capacitate de 1.000 de metri cubi. Având cele două bazine, asigurăm tot necesarul de apă pentru o săptămână”, a mai explicat primarul comunei Cornu.
Primarii localităților afectate ar putea începe deja să caute surse de finanțare pentru construirea unor bazine de stocare, ca la Cornu, avându-l în grupul de lucru și pe primarul comunei Cornu, Cornel Nanu, care îi poate ajuta cu expertiza.
Citește pe Antena3.ro
