Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De asemenea, în proiectul de lege înaintat Parlamentului se mai dorește ca Guvernul să efectueze controale și monitorizări la aceste asociații și fundații o dată la trei ani. Legea, care a fost dezbătută luna trecută în Senat, a picat la vot. Ea a fost sprijinită doar de senatorii USR și AUR. Proiectul a ajuns, zilele trecute, pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Conform expunerii de motive redactate de deputata USR Cosette Chichirău, statutul de utilitate publică primit de unele ONG-uri „presupune o recunoaștere din partea statului a rolului unor persoane juridice care se disting față de celelalte structuri asociative, în virtutea intereselor promovate și a serviciilor prestate pentru comunitate”, precum și că „aceste organizații se bucură din partea statului de o serie de măsuri de sprijin activ, respectiv acordarea unor facilități precum darea în folosință gratuită a unor bunuri proprietate publică, dreptul de a menționa în toate documentele organizației statutul de utilitate publică și de facilități fiscale.
Însă, inițiatoarea proiectului de lege mai susține că statutul privilegiat presupune și o serie de obligații și angajamente de comunicare și publicarea rapoartelor de activitate și a situațiilor financiare anuale către instituțiile statului.
„În lipsa unui mecanism de monitorizare a modalității de conformare a asociațiilor și fundațiilor cu obligațiile minimale prevăzute de lege, în ultimii ani s-au menținut concluziile îngrijorătoare constatate în urma analizei privind evidența unică a persoanelor juridice fără scop patrimonial cu statut de utilitate publică efectuat de Secretariatul General al Guvernului, conform cărora organizațiile analizate nu au un comportament constant în respectarea acestei obligații în toată perioada de referință. Astfel, sunt frecvente cazurile în care organizațiile au publicat sporadic, neconsecutiv, cumulat și chiar retroactiv informațiile impuse de lege”, mai notează Cosette Chichirău.
Inițiatoarea, deranjată de dimensiunile reduse ale rapoartelor
Astfel, din cele 149 de organizații declarate ca fiind de utilitate publică, în anul 2021 doar 34 la sută dintre acestea au publicat rapoartele de activitate în Registrul ONG. Iar, de cele mai multe ori, rapoartele sunt reduse ca dimensiune, majoritatea covârșitoare fiind doar un rezumat formal și extrem de sumar al rezultatelor financiare ale respectivelor organizații, mai susține deputata USR.
Prin proiectul de lege înaintat Parlamentului se dorește instituirea unui mecanism de monitorizare a obligațiilor corelative statutului de utilitate publică. Este vorba despre obligația de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate, bunurile publice primite în folosință, fondurile publice primite în anul precedent și situațiile financiare anuale, atât în Monitorul Oficial, cât și în Registrul Național ONG, precum și pe Internet.
De asemenea, proiectul propune că, în cazul în care asociația sau fundația nu îndeplinește una sau mai multe dintre aceste condiții prevăzute de lege care au stat la baza recunoașterii utilității publice, „Guvernul să retragă, prin hotărâre, statutul de recunoaștere a utilității publice”. „Verificarea temeiurilor care au determinat recunoașterea utilității publice și îndeplinirea obligațiilor se face de către Guvern cel puțin o dată la trei ani”, mai prevede inițiativa legislativă în discuție.
Avize cu observații și o coalizare USR cu AUR, la vot, în Senat
Propunerea legislativă a primit un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES), care, însă, arată în acest document că legea în discuție conține o serie de inadvertențe și de neclarități care ar trebui corectate. Spre exemplu, se precizează că este necesară corelarea termenului de îndeplinire a obligațiilor cu termenul de depunere a situațiilor financiare, care este de 120 de zile de la data încheierii exercițiului financiar.
La rândul său, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, însă cu o serie de observații și propuneri. În acest sens, se notează că trebuie făcute o serie de corecturi pe text, „pentru o exprimare adecvată stilului normativ”, precum și că „referitor la obligația asociației sau fundației având statut de utilitate publică de a publica informațiile prevăzute în textul propus și pe pagina proprie de internet, precizăm că textul nu e clar cu privire la ipoteza în care nu există o astfel de pagină, fiind necesară completarea normei”.
Actul normativ, în forma lui inițială, a ajuns, mai întâi, la Senat, ca primă cameră sesizată, având un tabel cu o listă de semnături de susținere aparținând unui grup de 32 de senatori și deputați de la USR. În data de 14 decembrie, Comisia Juridică a Senatului a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de respingere a inițiativei legislative.
În data de 22 februarie, legea a intrat la vot în Plenul Senatului, fiind respinsă cu 60 de voturi la 25 și două abțineri. Pentru adoptarea legii au votat 14 senatori de la USR și 11 senatori de la AUR. Noi parlamentari neafiliați s-au abținut de la vot.
La începutul acestei săptămâni, pe data de 27 februarie, proiectul respins a ajuns la Camera Deputaților, for decizional, unde Comisia Juridică are termen pentru depunerea raportului final până în data de 16 martie.
