Incepand cu dupa-amiaza zilei de 21 si pana in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, in Bucuresti au fost ucisi 48 de oameni si alti 604 au fost raniti. Pe atunci, impotriva manifestantilor nu actionau "teroristii", ci trupele Militiei, Securitatii si Armatei. Pentru aceste crime, nu a fost gasit un vinovat nici dupa 15 ani. Cu ajutorul martorilor si al supravietuitorilor, Jurnalul National va incerca sa dea raspuns intrebarii care-i framanta pe romani: "Cine-a tras in noi pana-n 22?" si va cere Parchetului redeschiderea dosarelor.

48 de morti, 604 raniti. Autori: necunoscuti

21-22 decembrie 1989: ultimele 24 de ore ale „Epocii de aur". Ore cumplite in care Bucurestiul a platit un tribut de sange dramatic: 48 de morti si 604 raniti. De atunci si pana acum, Armata si fostele capetenii ale Militiei si Securitatii au spus ca nu au tras in populatie. Atunci cine a umplut spitalele si cimitirele cu eroi ai Revolutiei martirizati in cele doua zile? Este vorba totusi de 652 de victime inocente pentru care justitia nu a fost inca in stare sa faca cu adevarat dreptate. Jurnalul National cere Parchetului redeschiderea dosarelor privind mortii si ranitii bucuresteni din 21-22 decembrie 1989 si identificarea celor care, din ordinul superiorilor sau din proprie initiativa, au apasat atunci pe tragaci.

La scurt timp dupa ciudatul sfarsit al mitingului popular ordonat de Ceausescu, in centrul Capitalei s-au format numeroase grupuri de persoane care s-au raspandit in zona cuprinsa intre Cismigiu, CCA, Piata Universitatii, Scala - Patria si Piata Romana. Concentrati in interiorul acestui perimetru, protestatarii se deplasau scandand lozinci anticeausiste si anticomuniste. Izolat, s-au inregistrat si cazuri de vandalism concretizate prin spargerea unor vitrine. La inceput, reactia fortelor de ordine a parut destul de timida si incoerenta. In orele care au urmat, parand ca s-au dezmeticit, autoritatile au inceput sa se coordoneze si sa dispuna diverse trupe in zonele fierbinti ale Capitalei. „Timiditatea" organelor de ordine a disparut insa o data cu lasarea intunericului. Din ce in ce mai des au inceput sa se auda rafale de arme de foc, mai intai izolate, iar mai tarziu din ce in ce mai ample. Atunci au inceput sa apara si primele victime.

Ancheta oficiala

Primul dosar al Revolutiei a fost instrumentat la scurt timp dupa fuga cuplului Ceausescu. Este vorba despre celebrul dosar nr. 1/P/1990, solutionat rapid prin condamnarea la moarte si executarea „Odiosului" si „Sinistrei", dupa cum li se spunea pe atunci celor doi.

Au urmat alte cateva dosare mari in care demnitari de partid si de stat de rang inalt, precum si cativa generali si alti ofiteri superiori au fost anchetati, judecati si condamnati pentru complicitate si instigare la genocid, ori tentativa si complicitate la omor deosebit de grav. Toti acestia erau acuzati doar pentru faptul ca, prin natura functiilor lor, si-au dat acordul pentru reprimarea sangeroasa a demonstrantilor. Singurul acuzat ca ar fi tras el insusi in manifestantii din Bucuresti a fost generalul-locotenent Andruta Ceausescu. Cei mai multi dintre „protagonistii" acelor dosare au fost condamnati la pedepse grele. Cu toate acestea, ei au stat dupa gratii un timp cu mult mai scurt decat cel stabilit prin sentinte, fiind pusi in libertate din diverse motive. Abia dupa 1995, anchetatorii si-au amintit si de militianul Gheorghe Rodeanu care a fost trimis in judecata si condamnat la 5 ani pentru ranirea unui demonstrant. A mai existat un dosar prin care soldatul Nicolae Cismaru a fost cercetat pentru uciderea a sapte demonstranti si ranirea altor cinci. Ancheta a stabilit insa nevinovatia acestuia intrucat soldatul, conducand un autocamion, a fost lovit in cap de o caramida de catre demonstranti si a pierdut controlul volanului. Nici unul dintre acele dosare nu s-a concentrat insa asupra celor care, aflati in fata multimilor de manifestanti, au dispus deschiderea focului sau au tras in revolutionari.

Dosarul cu o suta de volume

In cursul anilor ’90, anchetatorii au reusit sa finalizeze un numar important de dosare privind Revolutia. In foarte multe dintre acestea s-a reusit refacerea „lantului cauzal" victima-tragator si majoritatea celor care au apasat pe tragaci (ori au dat ordin nemijlocit in acest sens) au fost trimisi in judecata. Toate acele dosare au insa o caracteristica comuna: se refera doar la victimele aparute dupa fuga Ceausestilor, incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 decembrie si pana in ultimele zile ale anului.

Nici unul dintre dosarele finalizate nu se refera la victimele din Bucuresti din perioada 21-22 decembrie. Asta nu inseamna insa ca anchetatorii nu ar fi cercetat conditiile reprimarii manifestantilor din Capitala, din acele ore. Inseamna doar ca nu au reusit sa gaseasca nici un vinovat pentru cei 48 de morti si 604 raniti. Atunci, cercetarea penala efectuata de procurori s-a concretizat in dosarul nr. 97/P/1990.

Un dosar imens, compus din o suta de volume distincte, in care sunt analizate diverse aspecte legate de acea perioada. O suta de volume pline cu certificate de deces, fise medicale, scheme privitoare la amplasarea unor dispozitive de ordine si foarte multe declaratii de martori. Iar tot acest bagaj de munca nu s-a finalizat prin indicarea nici unui vinovat.

Fara autopsii, fara expertize balistice

Volumele XI-XIII ale acestui dosar imens se refera la cele 48 de persoane care si-au pierdut viata in Bucuresti in perioada 21-22 decembrie 1989. Primul lucru care frapeaza este faptul ca in nici unul din acele cazuri nu s-a efectuat autopsia cadavrelor. La dosar exista doar cateva expertize medico-legale, intocmite mult mai tarziu, bazate probabil pe fisele de observatie intocmite de medicii de la Spitalul de Urgenta, Spitalul Coltea si sectia de neurochirurgie a Spitalului „Gh. Marinescu", in cazurile ranitilor grav, care au murit, mai tarziu, dupa interventii chirurgicale laborioase.

La fel de ciudat este si faptul ca in aceste cazuri nu s-au verificat tipurile de munitie care au provocat decesul sau ranirea acelor victime. Fie ca este vorba despre morti sau raniti, in dosarul nr. 97/P/1990 exista numeroase marturii referitoare la faptul ca medicii au scos din corpurile pacientilor lor foarte multe gloante si alte fragmente de munitie, pe care le-au si pastrat. Cu toate acestea, la vremea respectiva, anchetatorii nu le-au „recoltat" pentru a le folosi ulterior ca mijloace de proba. Mai mult decat atat, in acea perioada nu au fost efectuate nici expertize balistice care sa determine tipul armelor si directiile din care s-a tras asupra manifestantilor. Daca acest lucru ar fi fost facut la timpul potrivit, lucrurile ar fi fost mult mai simple, intrucat se cunoaste cu destul de multa precizie amplasarea fortelor implicate in acele evenimente.

684 arestati si maltratati

Tot in acele zile, 684 de bucuresteni au fost arestati si maltratati de catre organele de ordine. Marturiile prezente in dosar vorbesc despre violente grave exercitate atat in oras, cat si la sectiile de politie si arestul de la Jilava. S-au intocmit 634 de dosare dintre care 631 au fost disjunse din dosarul nr. 97/P/1990 referitor la reprimarea demonstratiei. Cele 631 de dosare se refera la cazurile unor victime care in timpul reprimarii violente a demonstratiei au fost fie lovite, fie retinute in mod ilegal, fie si batute si retinute in acelasi timp.

Cei capturati o data cu spargerea baricadei au fost dusi in asa-numitele „puncte de colectare" (unul in fata Hotelului Negoiu, iar celalalt in portiunea fostului Minister al Comertului Exterior, catre statia de troleibuz), dupa care au fost urcati in dube si dusi spre triere, inregistrare si identificare la Militia Capitalei. De acolo au fost transportati la inchisoarea Jilava, unde erau constituite echipaje de cercetare din care faceau parte si ofiteri ai fostei Directii a VI-a din DSS (Directia Cercetari Penale).

In sediul Militiei Capitalei au fost aduse in acea noapte un numar mare de persoane, retinute ca urmare a participarii lor la manifestatia de protest. Cea mai mare parte dintre acestea, fiind trecute printre „cordoane" alcatuite din cadre imbracate in uniforme de militie ori din persoane imbracate in civil, au fost batute in sediul Militiei Capitalei ori pe platoul din fata acesteia. Dupa ce au fost astfel agresate, persoanele retinute au fost transportate la Penitenciarul Jilava. Singurele persoane molestate la penitenciar au fost cele cercetate de catre mai multi ofiteri de securitate din cadrul fostei Directii a VI-a de Cercetari Penale a Departamentului Securitatii Statului. Potrivit anchetei procurorilor, mai multe persoane au fost batute si la Sectiile de Militie 14, 10, 17 si 18 si la sediul fostei Securitati a municipiului Bucuresti.

Pentru toate aceste cauze, puterea nou instalata a avut grija sa emita Decretul-lege nr. 3/1990 privitor la amnistierea unor infractiuni si pedepse prin care, in mod surprinzator, s-a dispus neinceperea urmaririi penale pentru infractiunile de purtare abuziva si vatamare corporala. Astfel se face ca nici unul dintre militienii, securistii sau orice alti membri ai fortelor de represiune care au actionat atunci nu au mai raspuns penal pentru faptele lor.

Intrebari ramase fara raspuns

Cum s-au eliberat certificatele de deces fara ca anterior sa se fi efectuat autopsierea cadavrelor? Si atunci ca si acum, in cazurile in care exista indiciile unei morti violente, actul de deces se elibereaza doar dupa autopsie.

De ce anchetatorii nu au adunat gloantele si celelalte urme de munitie gasite de medicii in corpurile victimelor?

De ce nu au fost efectuate expertize balistice in toate acele cazuri?

Care este cantitatea totala de munitie consumata in Bucuresti si repartizarea acesteia pe unitatile care au participat la reprimarea demonstratiei?

Care sunt categoriile de armament care au fost utilizate in acea perioada?

De ce nu s-a facut analiza tuburilor de cartuse gasite in toate „zonele fierbinti"?

Trebuie sa aflam cine i-a ucis!

Stefan Achim (43 de ani) - decedat la 25 decembrie: impuscat in zona abdominala, in fata Hotelului Intercontinental. Internat in ziua de 22 decembrie, ora 1:45.

Calin Alexandru (37 de ani) - impuscat in cap in zona Salii Palatului, in 21 decembrie, ora 23:30.

Robert Bacalu (26 de ani) - impuscat in zona bazinului in 22 decembrie, ora 1:30, internat la Spitalul Clinic de Urgenta, decedat pe 24 decembrie.

Emilian Bendorfean (34 de ani) - impuscat in abdomen, in seara de 21 decembrie, in zona Salii Dalles. A murit la 24 decembrie.

Gheorghe Constantin (16 ani) - impuscat in cap in seara de 21 decembrie in zona Intercontinental.

Adrian Radu Don (25 de ani) - impuscat in torace in ziua de 21 decembrie ora 22:30, in zona Inter.

Emil Duhnea (39 de ani) - impuscat in abdomen in seara de 21 decembrie in zona Pietei Palatului. A murit cateva zile mai tarziu.

Cristian Florea (23 de ani) - impuscat in zona cervicala la 21 decembrie ora 0:00, in fata restaurantului Dunarea.

Liviu Iulian Marin (17 ani) - internat la 22 decembrie ora 0:45, adus la spital din zona Unirii. Impuscat in cap.

Nicolae Mateescu (26 de ani) - impuscat in zona Inter - Sala Dalles. Cadavrul a fost gasit de familie la 27 decembrie la IML. Sotia acestuia a constat doua urme de impuscatura in zona capului.

Dumitrel Mandru (29 de ani) - impuscat in zona inghinala. A fost internat la Spitalul Coltea la 21 decembrie, la ora 23:30. A murit pe masa de operatie.

Nelu Mitu (33 de ani) - impuscat in zona abdominala, in seara de 21 decembrie. A fost luat din zona Inter.

Valentin Moraru (37 de ani) - a decedat in noaptea de 21-22 decembrie ca urmare a compresiunii toracale (posibil calcare). A fost adus la spital din zona Salii Dalles. Un martor spune ca dupa strapungerea baricadei un TAB a trecut peste unul dintre demonstranti.

Maria Munteanu (24 de ani) - impuscata in cap in zona Inter. Decedata la 21 decembrie.

Nicolae Nicolae (18 ani) - decedat in noaptea de 21-22 decembrie ca urmare a hemoragiei interne prin impuscare. Adus la spital din zona salii Dalles.

Valentina Pandele (21 de ani) - decedata la 21 decembrie la Spitalul Coltea, ora 20:30. Impuscata in cap. In raportul constatator se specifica faptul ca nu s-a facut necropsie. „S-a practicat imbalsamarea. (…) Sus-numita nu a fost internata la Spitalul Coltea, ci era in trecere prin spital, timp in care a survenit decesul", au spus la acea vreme doctorii de la spitalul mentionat.

Cornel Baldovin (38 de ani) - impuscat in cap in zona Inter. Martorii afirma ca acesta a fost impuscat la 21 decembrie, in jurul orei 23:00. Gasit de parinti la morga dupa opt zile. Emilian Bendorfean (34 de ani) - impuscat in abdomen, in seara de 21 decembrie, in zona Salii Dalles. A murit la 24 decembrie.

Alexandra Diana Donea (18 ani) - impuscata in cap. Ultima data a fost vazuta in viata in seara de 21 decembrie in zona Inter.

Andrei Eugen Radu (20 de ani) - impuscat in zona abdominala la Sala Dalles. Intr-un raport al IML se mentioneaza ca victima avea patru plagi prin impuscare, apreciind ca a fost vorba de un singur tragator, care a tras cu foc automat dintr-o arma de calibrul intre 7 si 9 mm.

Ruslan Manea (26 de ani) - decedat la 22 decembrie, adus la spital din zona Salii Dalles, impuscat in cap.

Torino Nicolae Mateescu (52 de ani) - impuscat in zona toracelui. Decedat in noaptea de 21-22 decembrie.

Viorel Oprea (22 de ani) - decedat la 21 decembrie in zona Pietei Universitatii ca urmare a unui traumatism cranio-cerebral si toracic prin impuscare.

Petre Poptean (24 de ani) - impuscat la 21 decembrie in zona abdominala.

Radu Mihai Voiculescu (20 de ani) - impuscat in zona toracelui la spargerea baricadei la Inter. A decedat la 22 decembrie. Tatal acestuia spune ca fiul sau a fost impuscat din unul din cele 2 ABI-uri care au venit la interventie.

Razvan Zamfirescu (20 de ani) - impuscat in zona inimii in noaptea de 21-22 decembrie dupa spargerea baricadei. A decedat in aceeasi noapte.

Lucretiu Mihai Gatlan (19 ani) - impuscat in seara de 21 decembrie in zona toracelui la Intercontinental.

Eugen Petre (25 de ani) - impuscat in cap.

George Cristian Richard (25 de ani) - impuscat la 21 decembrie in zona toracica.

Gheorghita Rusu (25 de ani) - impuscat in cap si decedat la 21 decembrie. A murit la Spitalul „Gh. Marinescu".

Calin Sandu (40 de ani) - impuscat in cap la 21 decembrie in jurul orei 18:00. Desi in unele acte apare ca a fost internat la Spitalul Coltea, in evidentele acestuia nu figureaza. A murit la 22 decembrie, ora 10:00.

Gheorghe Savescu (18 ani) - impuscat in cap la 21 decembrie.

Silviu Stan (19 ani) - la 22 decemrbei a fost internat la Spitalul Penitenciar Jilava, fiind impuscat in abdomen. A declarat medicilor ca a fost impuscat de o persoana dintr-un grup de scutieri. Intre 22 decembrie ora 16:20 si 8 februarie a fost internat la Spitalul Sectorului 4. La 14 februarie 1990 se efectueaza autopsie. Concluziile IML au fost: „A decedat ca urmare a unei plagi impuscate abdominal cu multiple perforatii intestinale cu sindrom toxico-septic final prin fistula intestinala, peritonita acuta si ocluzie intestinala".

Sorin Stermin (18 ani) - impuscat in zona toracelui. A decedat la 22 decembrie, ora 13:00.

Ilie Vlad (20 de ani) - decedat la 21 decembrie in zona Salii Dalles ca urmare a hemoragiei interne prin impuscare.

Necunoscut (18 ani) - impuscat la baricada. A decedat la 22 decembrie, ora 2:40.

Necunoscut - impuscat in cap probabil la baricada. Internat la 22 decembrie ora 0:45, decedat ora 4:00.

Necunoscut - impuscat in abdomen probabil la baricada. A decedat la 23 decembrie.

Luiza Mioara Mirea (22 de ani) - internata in seara de 21 decembrie la Spitalul de Urgenta cu traumatism cranio-cerebral prin impuscare. A fost adusa din zona Salii Dalles. A decedat la 25 decembrie.

Ion Mosneagu (26 de ani) - internat cu traumatism cranio-cerebral prin lovire. La 22 decembrie a fost internat la Spitalul „Gh. Marinescu" si a decedat la 26 decembrie. In 1994, IML intocmeste un raport de noua expertiza medico-legala care conchide: „Din foaia de observatie eliberata de Spitalul «Gheorghe Marinescu» rezulta ca Mosneagu Ion a decedat ca urmare a complicatiilor survenite unei plagi prin impuscare in regiunea zigomatica dreapta cu retentia corpului strain (proiectil) in regiunea cervicala dreapta. Interpretarea din actul de constatare A3/393 desi a localizat topografic zona, in absenta autopsiei care la acea data nu se efectua in asemenea cazuri, orificiul de impuscare a trecut neobservat la examenul extern (posibil mascat de crusta hematica)".