Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CSM avertizează guvernanții că o creștere a vârstei de pensionare pentru magistrați la 65 de ani și o eventuală impozitare a veniturilor va duce la golirea instanțelor și parchetelor. Numai anul trecut s-au pensionat 720 de procurori și judecători, adică dublu față de anul 2021. Până la finalul acestui an, se preconizează o creștere accentuată a ieșirilor din sistem. Motivul: insecuritatea legislativă a condițiilor de pensionare. De altfel, în doar cinci luni ale acestui an, au ieșit la pensie 132 judecători și 61 de procurori, secțiile CSM având pe masă și alte solicitări cărora trebuie să le dea curs. Rata de absorbție a unor generații noi de magistrați este mult sub nivelul ieșirilor din sistem. Magistrații mai atrag atenția și asupra faptului că există mai multe decizii ale CCR care nu permit „umblarea” la pensiile speciale.
În decizia Plenului CSM nr. 90, adoptată săptămâna trecută, se precizează că „în contextul demersurilor referitoare la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, aflate în prezent pe rolul Camerei Deputaților, ca și cameră decizională, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de discuțiile care vizează formularea unor amendamente referitoare la condițiile de pensionare și a modalității de calcul a pensiilor”.
Reacția vine după ce, tot săptămâna trecută, ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat că Guvernul a căzut la înțelegere cu Comisia Europeană pe chestiunea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor. Conform acestor înțelegeri, urmează să fie crescută treptat vârsta de pensionare în sistemul judiciar până la 65 de ani, nu se va mai putea alege perioada la care este raportată baza de calcul a pensiei, perioadă care va fi stabilită la 25 de ani de activitate, la care se adaugă condiția ca nicio pensie de serviciu să nu poată depăși salariul din activitate.
Toate aceste criterii sunt trecute în PNRR, document care este, însă, invocat și de Plenul CSM, care arată că „jalonul din PNRR privind reforma sistemului de pensii subliniază expres necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale din perspectiva protecției pensiilor magistraților, pentru garantarea independenței justiției”.
Statistică îngrijorătoare. Ies mai mulți magistrați din sistem decât cei care intră
„Reținând că un act juridic eficient poate fi realizat doar prin asigurarea unui număr suficient de judecători și procurori, Plenul CSM își exprimă îngrijorarea față de modalitatea în care se propune amendarea proiectului de act normativ”, se arată în documentul citat. Astfel, „demersurile menționate au generat o creștere neobișnuită a numărului magistraților care au solicitat eliberarea din funcție, prin pensionare, accentuând deficitul de personal din sistemul judiciar, cu consecințe grave asupra dreptului cetățeanului la un proces echitabil”.
CSM prezintă o statistică neagră a evoluției, în acest sens, arătând că, în ultimii trei ani, rezultă un număr aproape dublu de judecători și procurori care au părăsit sistemul judiciar în anul 2022, comparativ cu anul 2021, „situație cauzată, în principal, de incertitudinile referitoare la statutul profesiei din perspectiva condițiilor de pensionare”. Astfel, dacă în anul 2022 s-au pensionat 174 de judecători și 129 de procurori, iar, în anul 2021, s-au pensionat 248 de judecători și 143 de procurori, s-a ajuns ca, în anul 2022, să se pensioneze 464 de judecători și 256 de procurori.
„Această realitate gravă s-a produs pe un deficit de resurse umane cu care sistemul judiciar se confruntă de mult timp și care nu a putut fi compensat. În 2020 au fost numiți în funcție, ca urmare a absolvirii INM, 130 de judecători și 68 de procurori. În 2021, au fost numiți 113 judecători și 86 de procurori, iar în anul 2022, au fost numiți 215 judecători și 119 procurori. Ca urmare a unei decizii a CCR, nu au putut fi organizate, în 2020, concursuri de admitere directă în magistratură și nici concursuri de admitere la INM, motiv pentru care, în 2023, nu a existat o promoție de absolvenți ai INM care să asigure ocuparea posturilor vacante”, se mai arată în acest punct de vedere.
Mâine, se discută alte cereri de pensionare
Conform statisticii, s-a ajuns, în prezent, să fie vacante nu mai puțin de 1.129 de posturi de judecători, dintr-o schemă de 5.304 posturi. Există 818 posturi vacante de procurori, dintr-o schemă de 2.948 de posturi.
Dincolo de această statistică, „Jurnalul” a luat la mână ședințele Secției de Procurori și ale Secției de Judecători de la CSM, din acest an, prilej cu care am constatat o adevărată „inundație” de cereri de pensionare aprobate.
Din data de 12 ianuarie, până în data de 25 mai 2023, în 15 ședințe ale Secției de Judecători de la CSM, au fost aprobate cererile de pensionare formulate de nu mai puțin de 132 de judecători. Alți șapte judecători au părăsit sistemul prin demisie. De asemenea, în cele 16 ședințe analizate ale Secției de Procurori de la CSM, derulate între 10 ianuarie și 23 mai 2023, a fost aprobată pensionarea a nu mai puțin de 61 de procurori. În total, în nici cinci luni, au ieșit din sistem 200 de magistrați. Astăzi, Secția de Judecători are pe masă alte trei cereri de pensionare, iar Secția de Judecători are de analizat nouă cereri de pensionare.
Situație fără precedent la ÎCCJ și Parchetul General
Potrivit Plenului CSM, la sfârșitul anului în curs, ar fi eligibili pentru pensionare alți 450 de judecători și 331 de procurori. Anul viitor ar fi, de asemenea, eligibili pentru pensionare încă 273 de judecători și 73 de procurori, în timp ce la finalul anului 2025 ar urma să fie eligibili pentru pensionare alți 199 de judecători și 111 procurori.
De exemplu, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintr-o schemă de 122 de posturi de judecător, în prezent își desfășoară activitatea 104 judecători. Din aceștia, 82 îndeplinesc deja sau urmează să îndeplinească, până la finele acestui an, condițiile legale de pensionare. Mai departe, la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dintr-o schemă de 161 de posturi, în prezent funcționează efectiv 68 de procurori, din care 28 îndeplinesc condițiile de pensionare la sfârșitul anului 2023.
CSM avertizează că, în măsura adoptării unor reglementări legale în materia pensiilor de serviciu, fără a asigura o reală etapizare în ceea ce privește condițiile de pensionare, „sunt previzibile consecințe extrem de grave asupra activității ÎCCJ și PÎCCJ, fiind de așteptat ca judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile de pensionare sub imperiul legislației în vigoare la acest moment să solicite eliberarea din funcție, ceea ce va conduce la imposibilitatea funcționării acestor instituții”.
DOCUMENT: Până și magistrații tineri vor pleca spre alte profesii, care nu le impun atâtea interdicții și incompatibilități
CSM atrage atenția că există mai multe decizii ale Curții Constituționale care stabilesc, fără echivoc, „că independența justiției ca garanție constituțională include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unor garanții sociale, precum pensia de serviciu”.
„Pensia de serviciu trebuie să fie reglementată astfel încât să încurajeze stabilitatea în serviciu, în acest sens fiind instituită o pensie cât mai apropiată de indemnizația avută în timpul activității, dar și condiții specifice de pensionare. Reglementarea pensiei de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată prin prisma specificului activității judecătorilor și procurorilor, care impune acestora cele mai stricte obligații și interdicții, precum și responsabilități și riscuri care nu se regăsesc la alte categorii profesionale”, arată Plenul CSM.
Conform documentului citat, „repunerea în discuție a acestor aspecte, în contextul implementării PNRR, a proiectat în interiorul sistemului judiciar o imagine de instabilitate legislativă, care a agravat criza resurselor umane”.
Se cere păstrarea actualei forme a legii
Magistrații cer, prin acest demers, politicienilor de la putere să păstreze pensiile speciale așa cum sunt ele reglementate în momentul de față. „Prin urmare, păstrarea elementelor principale privind modul de calcul al pensiei de serviciu, respectiv 80% din indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima perioadă de activitate, cu corelativul limitării cuantumului net astfel încât, indiferent de evoluțiile politicii fiscale a statului, aceasta să nu depășească valoarea netă a unei indemnizații în plată, răspunde exigențelor statuate atât în jurisprudența obligatorie a CCR, cât și în documentele internaționale relevante”, susține CSM.
Potrivit documentului citat, „trebuie evitată instituirea oricărei discriminări între beneficiarii pensiei de serviciu. În caz contrar, proiectul de lege va determina creșterea considerabilă a numărului judecătorilor și procurorilor care vor solicita eliberarea din funcție prin pensionare, până la momentul intrării în vigoare a noii legi”.
„Imaginea depopulării sistemului judiciar devine și mai accentuată dacă privim posibilitatea ca judecătorii și procurorii aflați în prima parte a carierei să părăsească sistemul judiciar, în condițiile pierderii oricărei posibilități de dobândire a unei pensii de serviciu. La data de 1 decembrie 2023, în sistemul judiciar vor exista 1.403 judecători și 658 procurori cu o vechime de cel mult zece ani, care ar putea opta pentru alte profesii, mai puțin solicitante, fără interdicții și incompatibilități, și cel puțin la fel de motivante financiar”, amenință Plenul CSM.
