Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Criza lemnelor de foc, declanșată ca o consecință a celei energetice, poate duce la o creștere a infracționalității în acest sector de activitate, nu doar la scumpiri în lanț, necontrolabile pe termen lung. Plafonarea prețului pentru lemnele de foc nu rezolvă problemele, cât timp exporturile nu sunt și ele reglementate. Chiar dacă prețul lemnului nu va putea crește, pentru încălzirea populației, această măsură nu garantează că se va găsi suficient combustibil. Mulți vor prefera să-l vândă la export, mai scump. Astfel, lipsa lemnului duce, automat, la dezvoltarea pieței „negre”, deci și la tăieri ilegale. Cum acest fenomen nu a fost oprit niciodată în România, o astfel de criză nu face decât să agraveze situația.
În țara noastră, criza lemnelor de foc s-a declanșat luna trecută, când deja oamenii au constatat că nu mai au de unde să cumpere, iar prețurile s-au dublat față de anul trecut. „Am comandat la Constanța cinci tone de lemne și am găsit cu 400 de lei tona. Trebuia să ni-l aducă după trei zile, dar a doua zi ne-au sunat să ne spună că prețul a ajuns la 500 de lei și ne-au întrebat dacă mai vrem să ni-l trimită. Normal că am acceptat, pentru că trebuie să ne încălzim. Anul trecut am cumpărat cu 350 de lei tona, iar în alte zone ale țării era mult mai ieftin decât la noi. Problema e că noi chiar dacă am cumpăra din altă parte, am plăti mai mult transportul și tot acolo ajungem”, spune Mircea, un locuitor al județului Constanța.
O familie cu patru sau cinci membri care locuiesc în aceeași gospodărie, cu trei sau patru camere, are nevoie între 10-15 metri cubi de lemne pe an. Cantitatea crește în zonele de deal și de munte, unde sunt doar trei luni de vară, iar în rest sunt temperaturi scăzute. Aproximativ jumătate din gospodăriile din România (circa 3,5 milioane) se încălzesc cu lemne de foc, iar numărul lor e în creștere, după ce criza actuală a gazului și a electricității i-a determinat pe mulți români să treacă la încălzirea cu lemne de foc, deși până anul acesta au avut încălzire pe bază de gaze sau electricitate. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în mediul rural erau, anul trecut, peste 80% dintre locuințe (peste 2.700.000) încălzite cu lemne, dar anul acesta se vor întoarce la sobele clasice și mulți dintre cei care nu le mai foloseau. „Noi avem centrală pe gaze, dar am păstrat și sobele. Toată lumea din sat de la noi are sobe. Nu se știe niciodată când avem nevoie. Dacă nu vom mai putea plăti gazele, trecem pe lemne. Oricum la noi mai sunt probleme, iarna, când cade curentul sau nu avem apă și nu mai merge centrala pe gaz, iar atunci facem focul în sobe”, spune Ioana, o pensionară din județul Dâmbovița. În general, românii au alternative, dar atunci când toate soluțiile devin scumpe și greu accesibile, criza se accentuează global.
Sancțiunile impuse Rusiei au scumpit tot
Nici măcar nu este o situație singulară cea a României. Criza energiei a declanșat o criză a lemnelor de foc în toată Europa, mai ales în țările din blocul estic. Bulgaria este în aceeași situație. Încă din luna mai, scumpirile afectau deja Ungaria, Bulgaria şi România, unde un procent ridicat din gospodăriile cu venituri mici folosesc lemnul de foc pentru a se încălzi. În Bulgaria, la fel ca în România, aproximativ jumătate dintre gospodării folosesc lemne de foc pentru încălzire, iar prețurile au explodat, ajungând la 100-150 de euro metrul cub, de la 40-50 de euro, în funcţie de regiune. Și în Ungaria au început să fie greu de găsit lemnele de foc încă din primăvara acestui an, scumpindu-se cu peste 50%, iar prețurile au crescut în această toamnă. Şi în Polonia, preţurile lemnului sunt deja cu aproape 100% mai mari decât anul trecut.
Prima propunere a Ministerului Mediului pentru a ajuta jumătate din populația României a fost acordarea unei subvenții de 150 de lei pentru un metru cub, cu o limită maximă pentru o gospodărie de cinci metri cubi. Apoi s-a propus plafonarea prețului lemnelor de foc la 500 de lei pe metru cub.
Plafonarea este propusă pentru o perioadă de șase luni, în condițiile în care un metru cub de lemne deja ajunsese să coste între 600 și 800 de lei, la sfârșitul lunii septembrie. Printre măsuri se numără și limitarea exporturilor, pentru a avea suficiente resurse interne și se ia în calcul importul din Ucraina. Și prețul peleților s-a dublat anul acesta. Totuși, problema limitării exporturilor pare a nu se putea rezolva, iar România ar putea ajunge din nou în situația paradoxală de a exporta lemn la un preț mai mic decât cel importat, însă mai mare decât cel plafonat pentru vânzarea către populație, diferența urmând a fi suportată tot din banii contribuabililor, pentru plata subvențiilor.
Blocajele pieței și birocrația
Reprezentanții ocoalelor silvice private atrag atenția asupra faptului că soluția pentru criza lemnului de foc nu ar fi plafonarea prețurilor, ci deblocarea acestui sector economic. „Prețul lemnului se stabilește fie prin licitație, fie prin mecanisme de piață. Iar pentru că importurile României au crescut foarte mult, vorbim de o piață globală, care nu poate fi reglementată prin măsuri administrative locale. În ce privește prețul lemnului de foc, RNP Romsilva a anunțat deja prețuri medii de 214 lei/mc, mult sub plafonul de 500 de lei/mc care se vehiculează pe surse. Plafonarea lor nu ar avea niciun efect. Piața peleților a fost mereu afectată de oferta redusă din producția locală față de o cerere în continuă creștere. Închiderea la începutul acestui an a capacităților de producție de la Rădăuți ale HS Timber au dezechilibrat-o și mai mult. Astfel, prețurile au crescut de la circa 1.000 de lei/tonă acum doi ani la 2.200 de lei/tonă anul trecut și au depășit în acest moment 3.700 de lei/tonă la retaileri. Pentru că importurile de peleți veneau în principal din Rusia și Ucraina, acum trebuie să vină din SUA, ceea ce va escalada și mai mult aceste prețuri enorme”, spun reprezentanții Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, arătând că există o criză generalizată de resurse, iar cauza acesteia „vine pur și simplu din lipsa masei lemnoase pe piață, pentru că lucrările de exploatare sunt blocate de măsuri administrative și birocratice în toate direcțiile”.
Pădurarii au și soluții pentru Guvern
RNP Romsilva a anunțat un volum recoltat foarte scăzut în acest an – 5,5 milioane mc în primele 8 luni ale anului 2022, față de 10 milioane mc în tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativă a 50% din resursa de masă lemnoasă a Regiei pentru exploatare în regim propriu. Soluția evidentă este scoaterea la licitație a unor volume mai mari de lemn pe picior, care să fie exploatate de alte companii din sector și să ofere resursă populației și industriei. Procedurile de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice, despre care AIL – Prolemn vorbește de doi ani deja, blochează în acest moment minimum 10-12% din pădurile țării în sensul că nu se pot face lucrări de exploatare. „Soluția ar fi simplificarea acestor proceduri după modele aplicate cu succes în alte țări europene: cu păstrarea intactă a valorii de mediu a pădurilor respective, concomitent cu fructificarea funcțiilor de producție ale acestora. Birocrația excesivă pentru micii proprietari de păduri împiedică în acest moment recoltarea lemnului de pe 800.000 ha fond forestier și 500.000 ha din afara fondului forestier. Anul trecut s-au recoltat doar 729.000 mc de pe aceste 1,3 mil ha, sub 4% din volumul total de lemn exploatat în România de pe aproape 20% din suprafața pădurilor. Soluția este adaptarea sistemului SUMAL 2.0 la prevederile în vigoare ale Codului Silvic, în sensul introducerii de proceduri diferențiate pentru recoltarea lemnului destinat consumului propriu al proprietarilor de pădure. Nu putem depăși acest impas fără mobilizarea unui volum crescut de masă lemnoasă, care să țină la un nivel acceptabil prețul lemnului folosit pentru încălzire fără să amenințe industriile bazate pe lemn cu dispariția din cauza lipsei de resursă. Pădurile României au o creștere sănătoasă, de aproximativ 58 de milioane mc pe an, conform datelor Inventarului Forestier Național. Cu o recoltă de lemn sub 20 de milioane de mc anual, populația va suferi de frig, iar industriile bazate pe lemn vor fi condamnate”, spun reprezentanții Prolemn.
Dacă nu se va găsi soluția optimă pentru rezolvarea problemelor pieței lemnului, prin încurajarea exporturilor la prețuri mai mari decât cele plafonate pentru populație se va ajunge la o adâncire a crizei, iar astfel se va agrava situația furtului de lemne și a defrișărilor. Hoții de lemne nu au fost niciodată opriți, nici măcar cu Poliția și Jandarmeria. Pădurarii și polițiștii devin frecvent victime ale mafiei lemnului, iar penuria de anul acesta, haosul prețurilor și posibilitatea de a vinde la suprapreț, pe piața din România sunt tot atâția factori declanșatori ai unei crize sociale, nu doar a uneia a lemnelor de foc. Specialiștii din acest sector economic atrag atenția Guvernului că ar trebui să trateze problema cu mult mai multă seriozitate și să apeleze la expertiza unor specialiști din acest domeniu, pentru a preîntâmpina un dezastru socio-economic.
Și prețul peleților s-a dublat, anul acesta. În ţări precum Germania şi Belgia a crescut de aproximativ 2,5 ori, după ce în iulie 2022 a intrat în vigoare o interdicţie de import de peleţi din Rusia.
