x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a fost arestat în ’36 Nicolae Ceauşescu

0
Autor: Toma Roman Jr 28 Mai 2008 - 00:00
Cum a fost arestat în ’36 Nicolae Ceauşescu


JOCUL SORŢII ● comuna Ulmi – Dîmboviţa, locul primei reţineri a fost ţinta preşedintelui fugar în 22 decembrie ’89
În loc de şapou aş începe cu un citat din singura biografie oficială a lui Nicolae Ceauşescu, cea publicată de francezul Michel P. Hamelet în 1971: "Urmărit fără întrerupere, Nicolae Ceauşescu nu-şi încetează o clipă activitatea de agitator şi organizator. Aşa reuşeşte poliţia să-l aresteze în casa unuia dintre membrii organizaţiei, Gheorghe Dumitrache din comuna Ulmi Dîmboviţa, unde participa la una din numeroasele şedinţe."



JOCUL SORŢII ● comuna Ulmi – Dîmboviţa, locul primei reţineri a fost ţinta preşedintelui fugar în 22 decembrie ’89
În loc de şapou aş începe cu un citat din singura biografie oficială a lui Nicolae Ceauşescu, cea publicată de francezul Michel P. Hamelet în 1971: "Urmărit fără întrerupere, Nicolae Ceauşescu nu-şi încetează o clipă activitatea de agitator şi organizator. Aşa reuşeşte poliţia să-l aresteze în casa unuia dintre membrii organizaţiei, Gheorghe Dumitrache din comuna Ulmi Dîmboviţa, unde participa la una din numeroasele şedinţe."


A urmat vestitul proces de la Braşov, din mai-iunie 1936, de unde a început cariera publică viitorului şef de stat. Fiindcă a făcut scandal în sala de judecată, l-a remarcat presa de stînga, Eugen Jebeleanu i-a consacrat un articol întreg în ziarul Cuvîntul Liber, dar a şi luat una dintre cele mai grele pedepse, doi ani şi jumătate de închisoare, din care s-a dedus arestul preventiv de şase luni.


SPRE SAT. La proces a fost judecat un lot de 18 persoane, suspectate de apartenenţă la UTC. Dintre acestea patru erau domiciliate în comuna Ulmi din judeţul Dîmboviţa: Gheorghe Dumitrache, Nicolae Chiţu, Toma A. Toma şi Gheorghe Băleanu. Asupra lui Ceauşescu, la Ulmi s-au găsit cîteva broşuri subversive: "Raportul tovarăşului Dimtroff", "Discursul tovului Molotov", "Lumina vine de la răsărit".

Ne-am mirat de faptul că scheletica organizaţie comunistă din România avea o celulă în satul Ulmi şi ne-am întrebat ce căuta cizmarul, cu broşuri cu tot, în Dâmboviţa.

O posibilă explicaţie, pe care am dat-o din birou, era că locuitorii din Ulmi nu era exact "nişte ţărani, dom’le", vorba unei reclame la coniac. Mulţi dintre ei lucrau în proximitate, la Moreni, în industria petrolului. Acolo avuseseră loc cu trei ani înainte, în 1933, greve provocate de comunişti, conectate cu cele ale ceferiştilor, conform planurilor Kominternului de a destabiliza România.
Am pornit spre Ulmi, să vedem exact care a fost istoria reală. Aşa am ajuns să demontăm o mistificare comunistă.


CRUNTA ILEGALITATE. Am întrebat care a fost casa lui Dumitrache Gheorghe. Ni s-a indicat o gospodărie cu două imobile, o căsuţă mică şi veche şi una mai nouă. În bătătură am dat peste doamna Elena Popescu, nepoata lui Dumitrache. Am avut noroc. Doamna Popescu este profesoară de istorie şi a fost interesată de ce s-a întîmplat în 1936, l-a tras de limbă pe unchiul ei, decedat în 1993. Aşa am aflat că arestarea nu s-a produs acolo. De fapt, şedinţa de celulă se ţinea la un alt sătean, Olteanu Ion. Ceauşescu participa în calitate de reprezentant al regionalei UTC Prahova, care coordona activitatea în judeţele Ilfov, Dîmboviţa şi Prahova. De mai multă vreme, Olteanu era nemulţumit. Şef al organizaţiei din Ulmi era Gheorghe Dumitrache, el primea fondurile de propagandă şi culegea laudele "de la centru". Olteanu, care îşi punea casa la dispoziţie pentru "evci" (aşa se chemau şedinţele conspirative) şi depozitarea materialelor de agitaţie, se simţea frustrat. De ceva vreme devenise şi informatorul plătit al Siguranţei. Din cauza asta a dat pe goarnă şefului de post al jandarmilor din comună, Mailat, că la 15 ianuarie se va ţine la el o şedinţă UTC cu doi reprezentanţi de la Bucureşti, Nicolae Ceauşescu şi Vladislav Tarnovschi, un polonez paraşutat de Komintern în România sub acoperire de mecanic. Jandarmul atît a aşteptat, i-a luat ca din oală. Au urmat şi alte arestări, fiindcă Olteanu dăduse în primire toată reţeaua clandestină din zonă, ba chiar, în urma altor turnătorii au fost priponiţi şi UTC-işti din Bucureşti. La Ulmi au fost destul de trişti membrii cuibului legionar sătesc, fiindcă nu mai aveau cu cine să se mai bată la cîrciumă. Aşa s-a ajuns la un lot de 18 persoane în sala de judecată. Gheorghe Dumitrache a încasat şi el doi ani în procesul de la Braşov şi a stat cu Ceauşescu la Doftana. I-a povestit nepoatei sale că viitorul secretar general al PCR era distant, mîndru şi foarte orgolios în puşcărie. Cu toate acestea aveau o relaţie destul de bună, fiindcă sora omului din Ulmi, Dumitrache Elena, era mai înstărită şi îi aducea pachete şi lui Ceauşescu. Acest fapt este destul de important, după cum se va vedea mai jos.

După 1947, Gheorghe Dumitrache a fost activist mărunt pe probleme de agricultură la CC al PCR şi în final a căpătat pensie de ilegalist. Ceauşescu a evitat însă cu obstinaţie orice contact cu el sau ceilalţi tovarăşi din Ulmi.
Pentru Ion Olteanu, soarta ulterioară a fost destul de cruntă. A fost arestat în 1946 şi a ieşit din puşcărie abia la amnistia din 1964. A murit şi el după 1990, iar acum casa din care a fost arestat Ceauşescu e părăsită, are un lanţ cu un lacăt greu pe poartă.


FALSUL. În mitologia comunistă de după 1965 prevalau eroii. Un turnător nu putea să încapă în poveştile propagandistice despre Nicolae Ceauşescu. Din cauza asta, istoriografia comisă de cei obedienţi scorniceşteanului a ocultat existenţa lui Ion Olteanu. Faptul că Nicolae Ceauşescu a căzut din cauza unei banale gelozeli între tovarăşi ar fi arătat lipsă de vigilenţă şi necunoaşterea regulilor conspirativităţii. De asemenea, geniul Carpaţilor nu dorea să se scormonească prea tare "cazul Ulmi" şi nici procesul care a urmat, fiindcă din documentele epocii reiese că rolul principal în afacere l-a avut Vladislav Tarnovschi.

Autorităţile ceauşiste au ales drept loc al arestării una din casele lui Dumitrache, azi demolată. Pentru doamna Elena Popescu, această "onoare" era să se lase cu o pierdere materială. În 1986, judeţeana de partid Dîmboviţa a dat ordin să se naţionalizeze casa pentru a fi transformată în muzeu al ilegaliştilor. Profesoara a rămas vreme de 13 ani, timp în care s-a tot judecat, cu o proprietate a statului în curte. A reuşit să o recupereze legal abia în 1999.


SUPRAVIEŢUITORUL. Am aflat că dintre cei arestaţi în 1936 se mai află în viaţă Toma A. Toma. Are 89 de ani şi locuieşte la cîteva case de doamna Popescu. Am ajuns la o casă în renovare, în curtea căreia am dat peste un bătrîn mic de statură, dar viguros. Aude ceva mai greu, dar mintea e brici, aşa că ne-am putut înţelege cu el. Am transcris sub formă de interviu mărturia sa, deoarece o considerăm importantă.


  • Jurnalul Naţional: Cum v-au umflat?
T.T.: Olteanu a trădat, a fost un tîlhar!

  • Pe Ceauşescu cum l-aţi cunoscut?
Taică, secretarul nostru de celulă, Dumitrache, urma să plece mai sus. Ceauşescu era secretar la UTC la regionala Prahova, taică. Şi el pleca de la regională şi cred că voia să-l lase pe Dumitrache în locu’ lui. Venise cu Tarnovschi să ţină şedinţă şi să-l ia pe Dumitrache la regiune. Şi atunci a făcut trădare Olteanu, cu toate că voia Dumitrache să-l puie în locu’ lui la celulă. Am aflat io mai tîrziu că Olteanu era în legătură de mult, printr-un popă, cu Siguranţa din Tîrgovişte. Atunci Olteanu i-a dat şi pe cei de aici şi de la Valea Voievozi şi de la oraş, Tîrgovişte, pe care-i ştia. La 15 ianuarie ’36 ne-au luat de aici. Ne-au cercetat la Tîrgovişte şi la Braşov. Ne-a luat pe rînd. În sedinţă erea doar Ceauşescu, cu Tarnovschi şi cu Dumitrache. Pe mine mă aşteptau seara, cînd am venit de la muncă, jandarmii. Ne-a ţinut doo săptămîni aici, în cercetări şi ne-au înaintat la Braşov, la Consiliul de Război al Corpului 5 Armată. În mai a început procesul, s-a terminat la 5 iunie. Mie mi-a dat drumu’ pe la 5 seara că aveam numa’ şaişpe ani jumate, eram minor.

  • Cine era Dumitrache, cum ajusese el comunist?
Fusese ucenic la un patiser la oraş, făcuse ceva bani şi deschisese aici în sat o prăvălie cu prăjituri, cofeturi. Eu eram vecin şi pretin cu el. Îmi dădea să împart manifeste, scriam lozinci pe garduri de 7 noiembrie, de 10 mai, desenam steagu’ roşu, cu vopsea, pe stîlpi.

  • Cine v-a luat?
Jandarii d-aci, s-a speriat săraca mama, fraţii... Ne-au luat din sat şi ne-au dus la legiunea de jandarmi din Tîrgovişte. Ceauşescu şi Tarnovschi au fost închişi întîi separat, în grajdul cailor. I-au bătut, cred.

  • Aţi fost închis în acelaşi loc cu Ceauşescu? Cum era?
Trei luni am stat în acelaşi pat, am urinat în acelaşi hîrdău, hă, hă. Eram cei mai mici de acolo, io de şaispe, el de opşpe. Erau unii mai bătrîni, Iubu Petre de la Tîrgovişte, profesorul Mihailovici şi unu’ Nachman, care ne ţînea ideologie marxist-leninistă. Mihailovici era profesor, ne explica noţiuni de cultură generală şi ne învăţa limba franceză, fiindcă, dacă am fi luat pedepse mai mari, partidul voia să ne ajute să evadăm şi să mergem la Spania, unde era război civil. Ceauşescu era tare doctrinar acolo, la Închisoarea Centrală din Braşov. Era îndoctrinat rău atunci, cu capu’ la Marx şi Stalin. Ţinea minte pe de rost lecţiile politice.

  • Era rău la închisoare la Braşov? Cîtă libertate de mişcare aveaţi?
Cînd am ajuns acolo am văzut un deţinut care se plimba la braţ prin curte cu directorul puşcăriei. Era Emil Bodnăraş, care fusese condamnat mai înainte. Habar n-am ce relaţii avea el cu şefii de acolo, dar puteam primi cîte pachete voiam de la "Ajutorul Roşu", puteam comunica între noi, ne scoteau la aer de două ori pe zi.

  • Primea Ceauşescu pachete de la familie? Avea o iubită care îi scria?
Nu vorbeam între noi despre iubite, dar nu cred că avea. El oricum era mai retras. Nu primea scrisori şi nici colete de la familie, avea numai de la mişcarea revoluţionară. Nu l-au vizitat rude.

  • Cum a făcut scandal la proces?
Comisarul regal ceruse expulzarea lu’ Tarnovschi în Polonia, că oricum acolo era legi mai dure, la poloneji. Ceauşescu s-a ridicat şi a ţipat la ce-a zis comisarul. Era însă un preşedinte de comisie deştept, colonelu’ Gherghel Radu, care mi-a fost dup’ aia comandant de divizie în armată. Ăsta i-a dat cuvîntul lui Tarnovschi, care ştia ceva legi, şi a spus că aici a comis fapta, aici să fie judecat. Ceauşescu s-a sculat în picioare şi a zbierat: "Ne solidarizăm cu tov. Tarnovschi!". Atît, dar i-au dat şase luni supliment că a tulburat procesul şi l-au evacuat din sală. La început am avut avocaţi din oficiu’, dup’ aia au venit unii plătiţi de partid, îi ţin minte pe Paul Moscovici şi Ştefan Bobancu, da’ ei au fost vreo cinci.

  • În război aţi avut probleme? V-au dat în divizia mai grea?
Pîn’ în 39 veneau din cînd în cînd jandarmii, de se speria biata mama. Îmi spunea mama: "Fir’al dracu’ de copil, ce mi-ai făcut!". În ’39 m-am dus voluntar în armată, că oricum mă lua. Aşa voluntar mă duceam unde vream io şi m-am înrolat acilea la Tîrgovişte, la tancuri. Am stat cinci ani. Pe 10 mai 1940, m-au trimis cu tancul la defilare la Bucureşti, să trec în faţa lu’ Carol. Aveam comandant de batalion pe maioru’ Rînceanu, om de treabă, da’ cam surd. Ăsta a intrat în tanc să mănînce o franzeluţă, pe cîmpu’ de la Cotroceni. Cum era surd, n-a auzit că vine Vodă, venea pe cal. Eu l-am văzut pe Vodă, am intrat în tanc, l-am scuturat pe maior. Mi-a spus: "Mersi, tăticule!". M-a simpatizat şi aşa am scăpat de o mare belea. Peste două săptămîni a venit şeful companiei un căpitan Galbenu Ioan, care m-a luat de guler: "Futu-ţi Cristoşii mă-tii de comunist!" să mă ducă la colonel. Sigur mă dădea ori la batalion disciplinar, ori în lagăr. Am avut noroc că ne-am întîlnit cu Rînceanu pe drum, care a zis: "Ce-i, tăticule?!". A mers la colonel şi a garantat pentru mine. Am rămas în unitate, am fost pînă la Cotu’ Donului şi înapoi, m-a ajutat soarta sau Dumnezeu, care o fi.

  • În anchetă, în ’36, v-au dat omor?
Da, da’ mai puţin, că eram mic. M-au şantajat, în schimb, să recunosc tot. L-au adus pe frati-miu ăl mare, care avea şase copii. Plîngea fratele în faţa mea: "Spune, mă neică, spune, că a zis că mă ia şi pe mine şi rămîne copiii muritori de foame". Am recunoscut că io am pus drapelu’ şi lozinca pe stîlp.

  • După ’44 l-aţi mai văzut pe Ceauşescu?
Nu. Nu ne-a mai băgat în seamă. Ţiu minte că în închisoare ne zicea Nachman, ăla: "Nesîmţîtu’ de Rege face cîte o vînătoare care costă cît să hrăneşti o mie de muncitori? Mai tîrziu am auzit de la brigadierii silvici de la Finta, d’aci, că Maurer şi Niculae făceau vînători mai mari ca ale Regelui. I-am scris la un moment dat o scrisoare, pentru un băiat d-al meu, care ajunsese profesor de matematici şi-l repartizase tocmai la Vaslui, să-l aduc aci, acasă. Mi-a trimis înapoi scrisoarea, să o rezolv aici, la judeţeană.

  • Dacă ar fi venit în decembrie 1989 la dumneavoastră l-aţi fi ascuns?
Da, în numele tinereţii comune, l-aş fi ţinut în beci pînă se linişteau lucrurile.

  • Cine era mai important în lot?
Eram toţi o apă şi un pămînt. La dormitor era şef Nachman, că era mai mare. Acu’ mă scuzaţi, că am nevasta cam beteagă, mă duc la ea.


În loc de epilog

Pe 22 decembrie 1989, în drum spre Institutul pentru Protecţia Platelor din Tîrgovişte, de unde a fost preluat de miliţianul Paisie, Nicolae Ceauşescu era agitat. Nu ştia încotro să o apuce. La un moment dat, şoferul care-i transporta l-a auzit pe preşedintele detronat spunîndu-i nevestei sale dacă nu e cazul să meargă la Ulmi, unde îi va ajuta o femeie bătrînă. Putem presupune că-şi adusese aminte brusc de Elena Dumitrache, cea care-l hrănise cît timp a stat la Doftana.


Citeşte mai multe despre:   special,   luat,   nicolae,   gheorghe,   ceausescu,   dumitrache,   olteanu,   nicolae ceausescu,   ulmi,   tarnovschi,   tîrgovişte

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii

Cu ce averi pleacă marii învinși de la alegerile locale, dar cu ce averi preiau mandatele câștigătorii
Galerie Foto Alegerile din 27 septembrie au însemnat, pentru unii dintre cei mai importanți ocupanți de fotolii în administrația publică locală, o lovitură neașteptată, carierele lor fiind întrerupte după mulți ani de...

Înmatriculările de mașini noi frânează brusc

Înmatriculările de mașini noi frânează brusc
Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi a scăzut în România cu 31,8%, în primele nouă luni ale anului, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior. În același timp, pe segmentul de second hand...

„Serviciile secrete nu pot fi nici mai bune, dar nici mai rele decât regimul politic care le-a creat“

„Serviciile secrete nu pot fi nici mai bune, dar nici mai rele decât regimul politic care le-a creat“
Jurnalul vă oferă începând de astăzi, în fiecare luni, câte un volum cu dezvăluiri din interiorul serviciilor secrete române, de la Cuza la Ceaușescu. Prima carte este dedicată lui Mihail Moruzov, un...

Investițiile „post-mortem” ale autorităților răpuse de alegeri

Investițiile „post-mortem” ale autorităților răpuse de alegeri
Galerie Foto În plină campanie electorală, dar și în primele zile după consumarea scrutinului din 27 septembrie, când au avut loc alegerile locale în România, pentru desemnarea noilor conducători ai consiliilor județene,...
Serviciul de email marketing furnizat de