Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi primele alegeri prezidenţiale, în 1990, au avut loc în mai, scrutinele următoare au fost împinse puţin câte puţin până în preajma Crăciunului. În 1992, reforma constituţională, spargerea FSN şi vacanţa parlamentarilor au dus la mutarea datei alegerilor în luna septembrie. Apoi, fiecare scrutin a mai muşcat un pic din marja temporală prevăzută de Constituţie după expirarea mandatului prezidenţial, astfel încât turul al doilea al prezidenţialelor a ajuns să fie organizat în decembrie.
În 1990, primele alegeri parlamentare şi prezidenţiale au avut loc în primăvară, în 20 mai, în apoi numita "Duminică a orbului". A fost ziua care a cumulat toate recordurile în materie electorală în România: aproape toată populaţia cu drept de vot a mers la urne, iar preşedintele a fost ales cu un scor zdrobitor, încă din primul tur, Ion Iliescu fiind ales preşedinte cu 85,07% din voturi. Ceilalţi doi candidaţi, Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD), s-au plasat departe de câştigător, cu numai 10,64%, respectiv 4,29% din voturi.
A fost şi singura dată când românii au ştampilat buletinul de vot prezidenţial fără să le îngheţe tuşul pe ştampilă. În 1992, alegerile prezidenţiale au fost organizate pe 27 septembrie, deşi mandatul şefului de atunci al statului, Ion Iliescu, expirase încă din luna mai. Anul 1992 a fost însă unul destul de turbulent, iar alegerile, şi parlamentare, şi prezidenţiale, au fost amânate de nenumărate ori. Fostul preşedinte PNL, Mircea Ionescu Quintus, pe atunci ministru al Justiţiei în Guvernul Stolojan, spune că Executivul ar fi trebuit să organizeze alegerile în primăvară, dar contextul nu era unul potrivit pentru scrutin.
"Trebuia liniştită populaţia după căderea Guvernului Roman, scena politică era destul de agitată", spune Mircea Ionescu Quintus.
CAMPANIE ÎN SEPTEMBRIE, DUPĂ CONCEDIUL DE VARĂ
Premierul de atunci, Theodor Stolojan, spune că a mers în Parlament în luna mai a anului 1992, cerându-le parlamentarilor să organizeze atunci alegeri legislative şi prezidenţiale. "Contextul era însă destul de agitat. Succesiunea evenimentelor şi a motivelor pentru care alegerile au fost împinse până în toamnă a fost următoarea: trebuia aprobată prin referendum noua Constituţei, apoi organizate alegerile locale, între timp a intervenit spargerea FSN, iar în vară parlamentarii n-au avut chef de campanie electorală, aşa că au mutat alegerile în toamnă", a explicat Stolojan pentru Jurnalul Naţional.
Astfel, referendumul pentru aprobarea noii Constituţii a avut loc în decembrie 1991, iar după o perioadă de acomodare cu noul sistem au fost organizate alegerile locale, în prima parte a anului 1992, după noua lege fundamentală. În aceeaşi perioadă s-au produs divizarea FSN şi plecarea grupării Roman, care s-a constituit în PD - Partidul Democrat. "În Parlament, gruparea lui Roman a pledat pentru organizarea alegerilor în vară, dar cei ai lui Iliescu au vrut organizarea lor în toamnă. Cei ai lui Iliescu aveau majoritate, aşa că data alegerilor a fost fixată în septembrie. În plus, nu cred că parlamentarii voiau să se înhame la campania electorală înainte de a-şi face concediul de vară", a arătat fostul premier.
Prin urmare, primul tur al alegerilor, parlamentare şi prezidenţiale, s-a stabilit pentru 27 septembrie, iar turul doi al prezidenţialelor a avut loc pe 11 octombrie. Stolojan mai precizează că în 1992 nu se mai punea problema decalării alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, chestiunea fiind tranşată la dezbaterile constituţionale.
ALUNECAREA SPRE DECEMBRIE
Anul 1996 a marcat o nouă "alunecare" a datei alegerilor către iarnă. Dacă în 1992 primul tur se desfăşurase în 27 septembrie, iar turul doi în 11 octombrie, în 1996, alegerile au "sărit" în luna următoare, noiembrie. Astfel, primul tur al alegerilor a fost stabilit şi s-a desfăşurat pe 3 noiembrie, iar cel de-al doilea tur a avut loc pe 17 noiembrie. Următorul ciclu electoral, cel din 2000, a mai împins un pic data scrutinului, ajungându-se ca turul doi să se desfăşoare în decembrie, după ce primul tur avusese loc la 26 noiembrie.
Momentul 2008 s-a caracterizat prin declararea, pentru prima dată, a alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale, ca urmare a stabilirii mandatului preşedintelui la cinci ani, astfel că la sfârşitul lui noiembrie, pe 30, s-au desfăşurat numai alegeri parlamentare.
IARNA NU-I CA VARA...
Având în vedere dezavantajul desfăşurării separat a alegerilor parlamentare de cele prezidenţiale în 2008, politicienii au încercat totuşi să găsească soluţii de comasare a unor tipuri de alegeri, cea mai discutată idee fiind a desfăşurării în vară şi a alegerilor locale, şi a celor parlamentare, în contextul discuţiilor despre introducerea votului uninominal la ambele tipuri de scrutin. În februarie, premierul Tăriceanu îl mandata pe ministrul Administraţiei şi Internelor, Cristian David, să negocieze data alegerilor locale cu partidele parlamentare.
Pe fondul ideii comasării parlamentarelor cu localele, Tăriceanu a condiţionat orice discuţii politice şi negocieri de adoptarea şi promulgarea Legii votului uninominal. Cum nu s-a reuşit consensul, alegerile locale s-au desfăşurat în vară, iar cele parlamentare din nou în noiembrie.
La începutul acestui an, speriaţi că efec-tele crizei în timp de iarnă vor fi mai acut percepute de români decât în sezonul estival, guvernanţii au cochetat cu ideea comasării pentru miez de iunie a europarlamentarelor cu prezidenţialele. Radu Berceanu, ministru al Transporturilor, declara în februarie că partidul său ar fi interesat de ideea organizării alegerilor prezidenţiale pe 7 iunie, în acelaşi timp cu europarlamentarele.
"Eu cred că e foarte interesantă ideea asta... pentru că ar finaliza o întreagă agitaţie care se suprapune peste o perioadă foarte grea. Adică dacă noi o să fim preocupaţi foarte mult şi din ce în ce mai intens de campania electorală până în vară, pentru europarlamentare, şi imediat după ce terminăm europarlamentarele o să fie preocupaţi până în iarnă de campania prezidenţială, dacă tragem linie constatăm că noi, sau mulţi, nu ne vom ocupa atât de mult de criză cât de campaniile electorale", a explicat Berceanu. Ideea a fost însă abandonată, euroalegerile s-au desfăşurat în iunie şi câteva luni mai târziu, în august, coaliţia de guvernare a stabilit alegerile prezidenţiale pentru 22 noiembrie primul tur şi 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, cel de-al doilea tur.
Citește pe Antena3.ro
