Cum i-au venit lui Coandă ideile pentru primele sale invenţii

"In Iasii de odinioara am sculptat si am lasat ornamentatii la Galata, dupa cum sunt de aflat – si le-am vazut acum cu placere decoratiile facute de mine pentru Palatul Culturii…Edificiul in sine, realizat in stil gotic, ramane nu numai o podoaba a orasului tuturor timpurilor, dar se inscrie printre monumentele de arhitectura ale Europei', spune Henri Coanda cu o anumita ocazie referindu-se la acel "bois-beton' realizat dupa formulele sale, un ciment care imita perfect culoarea si forma stejarului.

Cunoscutul om de stiinta s-a intors in numeroase randuri in "dulcele targ'. Henri Coanda a stat la Iasi patru ani, intre 1899 si 1903. Aici a urmat Liceul Militar din Copou, scoala fiilor de ofiter, cum i se spunea pe atunci. In aceeasi institutie de invatamant au studiat si scriitorii Jean Bart, Emil Garleanu si Constantin, fiul lui Ion Creanga. Coanda i-a avut ca dascali pe A.D. Xenopol (istorie), Garabet Ibraileanu (limba romana) si Gavriil Musicescu (muzica), la aceeasi institutie de invatamant predand o perioada si Gheorghe Titeica. Astazi, pe acelasi spatiu, in aceleasi cladiri se afla Spitalul Militar de Urgente, pe strada numita "General Berthelot', la numarul 7-9. "Aici, formandu-ma pentru a deveni militar in aparenta, puteam fi foarte bine pregatit si pe fundamentul stiintific al viitorului inginer mecanic, tara si ostirea avand nevoie de tot mai multi tehnicieni, de specialisti, indiferent de haina ce-o purtau…', spunea Coanda.

Sef de promotie
Putini din Iasi stiu ca in localitate a studiat marele Coanda. Pe brosurile de prezentare ale orasului, numele sau e pomenit doar in treacat, accidental. Un tanar slab, cu chipiul pe frunte, cu buzele intredeschise pozeaza in septembrie 1899 in "intaia uniforma cazona a lui Henri Coanda', fotografie facuta intr-unul din studiourile de pe strada Lapusneanu. Dupa anii de gimnaziu la Colegiul Sf. Sava din Bucuresti, Henri a sosit la Scoala militara din Iasi, in 1899, in plina perioada de schimbari, dupa ce fusese numit un nou comandant. Abia ce se introdusese bataia drept corectie pedagogica. Insa tanarul Coanda avea cea mai mare medie, fiind sef de clasa. Una dintre probele date la admitere pe langa verificarea temeinica a cunostintelor era cea fizica, si anume saltul la trapez, ca la circ. Insa Coanda avea un corp foarte agil, el privind cu admiratie, chiar jind, la vestita trupa a circului Sidoli din Iasi.

Cine a pilotat avioanele Coanda
Fusese repartizat elevului-sergent Andrei Popovici dintr-o clasa superioara, ceva mai varstnic ca Henri. El este cel care i-a devenit cumnat si care inainte de stabilirea legaturii de familie a fost cel care i-a pilotat lui Henri avioanele faurite de el peste ani la uzinele englezesti de la Bristol. Tot la Iasi l-a avut coleg si pe prietenul sau Gheorghe Dinescu. "De asta data nu in Cismigiu, ci in gradina de la Copou imi petreceam dupa amiezele duminicilor libere, discutand cu Gheorghe al meu despre tot felul de masini, de nascociri si proiecte pe care hainele noastre nu le impiedicau', isi aminteste savantul. La varsta liceului, el a inventat, ajutat de fratele sau Petre si de Gheorghe Dinescu, pe principiul morilor de vant, o combina agricola, precursoarea masinilor agricole de astazi. Tot atunci acei copilandri energici au desenat o adevarata indrazneala tehnica: un aparat complex, un plug si o seceratoare actionate de vant.

Inainte de a pleca in lumea umbrelor cu prilejul unei ultime vizite la Iasi, savantul Henri Coanda a facut o vizita la fostul sau liceu militar, s-a intalnit la universitate cu studentii, unde a primit si medalia de aur, si a mers insotit de sotia sa si la teiul lui Eminescu din Copou. Aici si-a amintit de o lectie in aer liber tinuta de Ibraileanu chiar in acel loc cu valoare de simbol.